COLEGIUL DE ARTE SABIN DRĂGOI ARAD

Proiectul privind Învățământul

Secundar (ROSE)
Sesiune de comunicări
Secțiunea ISTORIE

Demeter Andreea-Maria
Clasa a XII-a C
22.01.2020
 Mișcarea pentru
unirea
Principatelor

Organizarea Mișcarea Convocarea

Mișcării în 1856 unionistă în adunărilor Ad-hoc
1857
 Organizarea mișcării în 1856

Congresul de la Condițiile politice au

Paris(1856), prin favorizat ca mișcarea
hotărârile sale a unionistă să se
creat contextul transforme într-o
internațional societate mai largă,
favorabil unirii reprezentând toate
Principatelor. categoriile sociale.

Centrul de
În Moldova se
greutate al luptei
realizează o
pentru realizarea
importantă regru-
unirii s-a depla-
pare de forțe for-
sat în Principate,
mată din gruparea
situație stimulată
liberală unionistă și
de prevederile
gruparea boierimii
favorabile ale
unioniste.
tratatului de la
Paris.
În Țara Românească mișcarea unionistă nu a reușit să se
organizeze, datorită regimului restrictiv instaurat de Barbu
Știrbei.
În vara anului 1856, domnitorii convenției de la Balta Liman au fost
înlocuiți cu Teodor Balaș în Moldova, care a promovat o politică
antiunionistă și Al.Ghica în Țara Românească, care a creeat condiții
favorabile de manifestare mișcării unioniste.
Până la sfârșitul anului 1856 mișcarea unionistă a stagnat din
cauza împrejurărilor internaționale, dar și din cauza celor
interne.
Mișcarea unionistă în 1857
Efortul organizatoric s-a amplificat în
anul 1857, când s-a constituit în
Moldova ‘’ Comitetul electoral al unirii’’,
care a facut puplic programul mișcării
unioniste.

Acesta prevedea unirea Principatelor,

autonomia, neutraliatea noului stat și
aducerea unui prinț străin care să nu
aparțină familiilor domnitoare din
țările limitrofe.

Mişcarea unionistă din cele două

principate a conlucrat îndeaproape atât
în plan programatic, cât şi în pregătirea
alegerilor pentru adunările ad-hoc.
În Țara Românească mișcarea a fost
coordonată de un “Comitet central al unirii”, în
fruntea ei fiind desemnată o conducere unitară.

În 10/22 martie, un grup de boieri unioniști

publică un program propriu, care coincide în
obiectivele naționale, dar este diferit în principille
de organizare a viitorului stat, iar în 30 martie/11
aprilie 1857, Comitetul central explică programul
mișcării într-un document intitulat “Deslușiri
asupra celor patru baze din programa națională”.

Programele mişcării unioniste relevă consensul

dintre forţele politice dintre cele două ţări, dar şi
opţiuni politice diferite.
Convocarea adunărilor ad-hoc

La Congresul de la Paris s-a

1856 hotărât convocarea unei
adunări ad-hoc.

În această perioadă s-a stabilit

componenţa divanurilor: clerul înalt, 2 Ianuarie
reprezentanţi de judeţ ai marii
proprietăţi, 1 al micii proprietăţi, 1 al 1857
orăşenilor.

Atât în Moldova, cât şi în Ţara

Septembrie Românească alegerile au avut
1857 aceleaşi rezulate. Partida unionistă
a triumfat în amândouă adunările.
Vă mulțumesc!