Sunteți pe pagina 1din 26

CURSUL

4 TEMA: 4
Al doilea război mondial.
Caracteristicile artei militare în cel de-
al doilea război mondial. Participarea
armatei române la război
(iunie 1941-mai 1945).

Col.conf.univ.dr. Mihai ŞOMORDOLEA

1
OBIECTIVE DIDACTICE

 Cunoaşterea cauzelor îndepărtate, apropiate şi imediate


ale războiului de reîntregire;
 Formarea deprinderilor de înţelegere şi analiză a planului
de campanuie din est a armatei române;
 Cunoaşterea operaţiilor militare desfăşurate de armata
română în perioada 23 august 1944-12 mai 1945;
 Formarea capacităţii de a desprinde concluzii şi
învăţăminte de ordin militar rezultate din campania şi
operaţiile militare desfăşurate de armata română.

2
AGENDA
I. Cauzele îndepărtate, apropiate şi imediate ale războiului de
reîntregire
1. Cauzele îndepărtate
2. Cauzele apropiate
3. Cauzele imediate
II. Pregătirea şi declanşarea războiului. Campania din est a armatei
române.
1. Eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord
2. Acţiunile armatei române în campania din est (22 iunie 1941 – 19 noiembrie
1942)
3. Acţiunile armatei române peste Nistru, la Odessa şi în Stepa Nogai Bătălia de la
Oituz
4. Participarea romanilor la luptele din Crimeea
5. Apararea teritoriului national. Batalia din Moldova
III. Trecerea României de partea Naţiunilor Unite. Operaţiile militare
desfăşurate de armata română în perioada 23 august 1944-mai 1945
1. Actiunile armatei romane in campania din vest (23 august 1944 – 12 mai 1945)
2. Eliberarea partii de nord-vest a Romaniei de sub ocupatia horthysto-hitlerista
IV. Concluzii si invataminte de ordin strategic, operativ si tactic rezultate
din actiunile desfasurate de armata romana in cel de-al doilea razboi 3
mondial
Bibliografie

 Gheorghe Buzatu – Din istoria secretă a celui de-al doilea război


mondial, Bucureşti, 1988
 Gheorghe Buzatu – Mareşalul Antonescu în faţa istoriei, Iaşi,
1990
 * * * – 23 august 1944, Documente, vol. I-IV, Bucureşti, 1984-1985
A Duţu, L. Loghin, F. Dobra – Armata română în al doilea război
mondial. Dicţionar enciclopedic, Bucureşti, 1999
 *** – Istoria militară a românilor, vol. 2, Bucureşti, 1992
 * * * – România în anii celui de-al doilea război mondial,
vol. 1-3, Bucureşti, 1989
 A. Simion – Preliminarii politico-diplomatice ale insurecţiei
române din august 1944, Cluj, 1979
 Nicolae Ciobanu – Istoria artei militare, Editura Academiei
Tehnice Militare, Bucureşti, 1998.

4
I. Cauzele îndepărtate, apropiate şi imediate
ale războiului de reîntregire
1. Cauzele îndepărtate
 primul contact politico-militar al românilor cu rusii – 1711 - tratatul
incheiat de Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare;
 seria invaziilor rusesti in Tarile Romane
 1739, cand Rusia a pretins Turciei sa acorde independenta Moldovei si
Munteniei si sa recunoasca punerea lor sub protectorat tarist.
 Razboiul ruso-austriac de la 1769-1774 aduce o ocupatie tarista de cinci
ani asupra Tarilor Romane, pe care le-a secatuit.
 Urmatorul conflict intre cei trei (1787-1792) pune din nou pe tapet
pretentia ruseasca de protector asupra Tarilor Romane iar o buna parte a
operatiilor militare se desfasoara pe teritoriul Moldovei cu consecinte
dezastruoase.
 Razboiul ruso-turc de la 1806-1812 a insemnat o noua invazie a rusilor in
ambele principate
 Razboiul ruso-turc de la 1828-1829 inseamna o alta perioada de cinci ani
de ocupatie (1829-1834),
 Interventia impotriva Revolutiei de la 1848, aduce o ocupatie de un an
pentru ambele principate. 5
I. Cauzele îndepărtate, apropiate şi
imediate ale războiului de reîntregire
2. Cauzele apropiate
 In anii primului razboi mondial, alianta Romaniei cu Rusia
nu a impiedicat guvernul rus sa negocieze in secret cu
Puterile Centrale impartirea Romaniei.
 Revolutia rusa si destramarea armatei tariste au impiedicat
realizarea acestui proiect;
 Rusia a refuzat sa restituie tezaurul Romaniei, depus la
Moscova pentru a fi salvat de invazia germana;
 Răpirea Basarabiei si Bucovinei de nord prin ultimatumul
din 26 iunie 1940.

6
I. Cauzele îndepărtate, apropiate şi
imediate ale războiului de reîntregire
3. Cauzele imediate
 Diktatul de la Viena - impus Romaniei de puterile fasciste;
 Molotov, ministrul de externe sovietic : „Astazi problema este
alta. Voi nu va ganditi decat la frontierele voastre si nu va dati seama
ca ceva cu mult mai pretios pentru voi este in joc: independenta
voastra si chiar existenta tarii voastre".
- în acest context solutia pentru România - sa urmeze politica
germana fata de Rusia;
 Cauzele imediate ale razboiului romanilor impotriva Rusiei sunt astfel
exprimate de mareşalul Ion Antonescu – şeful statului-: „Noi nu am fi atacat
niciodata pe nimeni, daca trei milioane de frati nu ar fi fost luati in robie si
daca Basarabia si Bucovina noastra nu ne-ar fi fost smulse intr-un moment
cand Europa s-a gasit la o raspantie fatala, cand nimeni nu ne-a putut sari in
ajutor".

7
II. Pregatirea şi declanşarea războiului.
Campania din est a armatei române.
1. Eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord
 17 septembrie 1939 - forţe sovietice trec graniţa poloneză;
 11 septembrie 1939- guvernul român ia o serie de măsuri
urgente;
 rapturile teritoriale din iunie-septembrie 1940 au avut
consecinte grave asupra capacitatii de aparare a Romaniei
- Disponibilul de mobilizare s-a diminuat cu 1/3 (de la 3,5
milioane in 1937 Ia 2,2 milioane in 1941);
 La 1 aprilie 1941: - 3 Cdm. A (1, 3 si 4),
- 6 Cdm. CA(1-5 si 7),
- 20 Cdm. D,
- 2 Bg. Fortificaţii,
- Corpul de Munte cu 4 D.
8
II. Pregatirea şi declanşarea războiului.
Campania din est a armatei române.
1. Eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord
 Armata a 4-a apăra Moldova dintre Carpaţi şi Prut (din
aprilie si Armata a 3-a), cu accent deosebit în sectorul de
pe Prutul inferior şi Dunare.
 Operaţia strategică ofensiva a Werhmacht-ului contra
Uniunii Sovietice: Germania (152 de divizii), Ungaria (3
brigazi), Slovacia (3 divizii), Italia (3 divizii) si Finlanda (18
divizii), Romania participa cu Armatele 3 si 4 Romane
(circa 15 divizii) care numarau 325.685 militari.
Primul obiectiv al acestor forţe era eliberarea Basarabiei şi
a Bucovinei de nord.

9
Acţiunile armatei române în campania din
est (22 iunie 1941 – 19 noiembrie 1942)

10
II. 2. Acţiunile armatei române în campania
din est (22 iunie 1941 – 19 noiembrie 1942)

 Grupul de armate „gl. Antonescu“: A 3 şi 4 Ro. şi A 1 Ge.


 3 A sovietice care dispuneau: 30 D I, 14 Bg. Mo şi 8 D Cv.
 22 iunie 1941, ordinul de atac al gl. Ion Antonescu suna
astfel: OSTASI,
 Va ordon: Treceti Prutul! Zdrobiti vrajmasul din Rasarit si Miazanoapte!
Dezrobiti din jugul rosu al bolsevismului pe fratii vostri cotropiti! Re impliniti
in trupul Tarii glia strabuna a Basarabilor si codrii voievodali ai Bucovinei,
ogoarele si plaiurile voastre...!" Ostasi! Plecati azi pe drumul biruintei lui
Stefan cel Mare, ca sa cuprindeti cu jertfa voastra ceea ce au supus
stramosii vostri cu lupta lor. Inainte! Fiti mandri ca veacurile ne-au lasat aici
straja dreptatii si zid de aparare crestina. Fiti vrednici de trecutul romanesc!
11
II.2. Acţiunile armatei române în campania
din est (22 iunie 1941 – 19 noiembrie 1942)

 În intervalul 22 iunie – 1 iulie 1941, de-a lungul Prutului s-


au desfaşurat acţiuni militare locale,
 bombardament foarte puternic al aviatiei germano-romane,
care a distrus 400 de avioane ruse la sol;
 executarea de capete de pod la Stefanesti, Sculeni si
Ungheni, pe malul stang al Prutului;
 bombardamente sovietice asupra centrelor urbane
romanesti din Moldova si Muntenia.

12
II.2. Acţiunile armatei române în campania
din est (22 iunie 1941 – 19 noiembrie 1942)

 In etapa urmatoare (2-26 iulie 1941) urma să se desfăşoare


ofensiva pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord.
 Lovitura principală trebuia sa o de-a Armata a 11 germană, care
trebuia să ajungă pe Nistru între Moghilev şi Vadul Rascu;
 Armata 3 romană urma să elibereze Bucovina de Nord;
 Armata 4 să execute acţiuni demonstrative pentru fixarea inamicului.
 2 iulie 1941, s-a trecut la ofensivă pe intreg frontul romanesc.
 4 iulie a fost eliberat orasul Cernauţi
 dupa patru zile de urmarire, au atins linia Nistrului.
 până la 9 iulie, Armata 3 a eliberat şi deţinea controlul asupra
întregului teritoriu al Bucovinei de Nord.
13
II.2. Acţiunile armatei române în campania
din est (22 iunie 1941 – 19 noiembrie 1942)

 In etapa urmatoare (2-26 iulie 1941)


 Pana la 14 iulie, toate fortele armate erau pe Nistru
 Dupa 33 zile de război, întreaga Basarabie şi Bucovina de
nord erau eliberate.
 Pretul eliberarii a fost plătit de armata română cu 4.112
morţi, 12.120 răniti şi 5.506 disparuti, ceea ce reprezinta
aproximativ 60% din efectivele angajate în operatiile din
iulie 1941.
 Acţiuni ofensive la est de Nistru, dupa zece zile, la 27 iulie,
cand gl, Antonescu a raspuns favorabil cererii exprese a lui
14
Hitler în acest sens.
II.3. Acţiunile armatei române peste Nistru,
la Odessa şi în Stepa Nogai

 A lipsit însă un tratat de alianţă şi o convenţie militară cu Germania.


 La Nistru şi-a încetat existenţa şi G. A. „gl. Antonescu".
 Linia Nistrului puternic fortificată în perioada interbelică - „linia Stalin", pe
trei rânduri de cazemate în beton;
 La batalie participă A.3 română alaturi şi sub ordinele A. 11 germane;
 Dupa trecerea Nistrului prin doua capete de pod, A.4 Ro. s-a pastrat sub
ordinele Marelui Stat Major român âi a primit misiunea să cucerească
Odessa. A fost întarită şi cu 2 Bg. de fortificaţie şi o Bg. blindată.
 Ruşii făceau apărarea Odessei cu forţe importante: A. Ind. de litoral, cu 3
D, trupe de I.M. din compunerea Flotei Marii Negre, R. 54 I, un R. Gr.,
aviaţie şi navele de război ale portului Odessa.

15
Acţiunile armatei române peste Nistru, la
Odessa şi în Stepa Nogai
 Atacurile succesive ale trupelor romane asupra Odessei nu au reusit decat sa faca
mici patrunderi foarte greu platite. Desi s-au primit intariri, lipseau in continuare
mijloacele de distrugere necesare;
 trupele speciale germane, neavand sprijinul de foc necesar atacului, „au renuntat
sa mai colaboreze la pregatirea atacului si astfel ofensiva nu a mai avut loc."
- Lucrurile s-au schimbat dupa ocuparea Crimeii de catre trupele germane si
incercuirea Sevastopolului
 La 10 octombrie, trupele romane si-au reluat inaintarea, intrand in Odessa. Au facut
putini prizonieri pentru ca din putinii ostasi rusi ramasi, multi, in haine civile, s-au
ascuns in oras si au inceput lupta de partizani.
 Intre 8 august si 16 octombrie 1941, Armata 4 Romana a inregistrat pierderi
excesivi de mari: 17.729 morti, 63.345 raniti si 11.471 disparuti. Aceste mari
pierderi s-au datorat dotarii insuficiente a trupelor romane, angajarii lor pe masura
sosirii, in dauna unei actiuni concertate cu maximum de potential si desigur,
inversunatei rezistente a trupelor sovietice.
-Efortul disperat si marile pierderi in cucerirea Odessei au obligat comandamentul
roman sa retraga in tara majoritatea fortelor Armatei 4 Romane. 16
Acţiunile armatei române peste Nistru, la
Odessa şi în Stepa Nogai
 Odata cu caderea Odesei intreg teritoriul dintre Nistru si Bug a fost
eliberat. Administrarea acestui teritoriu a fost preluata de catre
Romania.
 Germania a incercat sa impuna Romaniei acceptarea schimbului
Transilvaniei de Nord, pierduta prin Dictatul de la Viena, cu
Transnistria, schimb considerat de Antonescu inacceptabil.
 In ziua de 25 septembrie, a inceput seria atacurilor sovietice, prin
care au reusit sa realizeze unele brese in diverse sectoare ale
dispozitivului romano-german.
 Rezolvarea definitiva a situatiei creata in Stepa Nogaica, pe acest
front, s-a realizat prin ofensiva Grupului I Blindat, comandat de
generalul von Kleist, aflat pe Nipru in zona Zaporojie-
Dniepropetrovsk la nord de locul bataliei.
17
II.4. Participarea romanilor la luptele din
Crimeea
 Marile unitati romane trecute in Crimeea au luat parte, in iarna 1941-1942, la operatiile de
oprire a inaintarii inamicului debarcat la Feodostia pe coasta orientala a peninsulei si apoi la
ofensiva pentru distrugerea lui.
 Atacul inamicului debarcat la Feodostia a inceput la 15 ianuarie 1942, cu doua corpuri de
armata germane si Corpul de Munte roman, iar la 17 ianuarie, inamicul era aruncat in mare,
lasand capturati 10.000 prizonieri, 177 tunuri si 85 care de lupta.

 La inceputul lunii mai 1942, au trecut la ofensiva trupele germane şi romane pe frontul de la
Parpaci in peninsula Kerci
 Pe un front de 18 km rusii concentreaza doua armate, cu 26 de mari unitati, din care 17
divizii de infanterie si 4 brigazi blindate.
 Armata 11 Germana avea 5 divizii germane de infanterie, o divizie blindata germana si
Corpul 7 Armata roman cu diviziile 10 si 19 infanterie si brigada 8 cavalerie.
 Sase divizii germane si trei divizii romane au distrus 26 de mari unitati I ruse... Planul ofensiv
a, fost magistral intocmit, iar executia impecabila. A, fost o batalie de conceptie
napoleoneana. S-au capturat 770.000 prizonieri, 1.133 tunuri ,si 258 care de lupta

18
II. 5. Apararea teritoriului national.
Batalia din Moldova
 In sectorul Grupului de Armate Sud, superioritatea rusa a devenit
coplesitoare si a obligat armatele germane la o retragere continua pe
tot intinsul Rusiei vestice, pana cand frontul a ajuns pe teritoriul
romanesc.

 In februarie 1944, linia frontului a ajuns pe teritoriul romanesc al


Moldovei si Basarabiei, unde au intrat masiv in dispozitiv de lupta si
trupele romane, cu ajutorul lor, oprindu-se inaintarea rusilor si
consolidandu-se aripa de sud a frontului de est. Batalia din Moldova
si Basarabia, din vara anului 1944, pentru apararea pamantului
romanesc, avea sa fie ultima mare batalie a Armatei Romane pe
frontul de est.

19
III. Trecerea Romaniei de partea Natiunilor Unite.
Operatiile militare desfasurate de armata romana in
perioada 23 august 1944 – 12 mai 1945

 s-a produs concomitent cu inlaturarea de la putere a maresalului Ion Antonescu si


declansarea luptei impotriva Wehrmachtului nazist, intr-un context extraordinar de
complex in care nu se precizase cu claritate infrangerea Germaniei naziste si in
care nu se incheiase Conventia de armistitiu cu Natiunile Unite
 Romania dispunea de un puternic potential militar, de o armata cu o conducere
centralizata si structuri bine definite, incadrata cu aproximativ 1.100.000 de militari
 Directiva strategica emisa de noul sef al Marelui Stat Major, generalul de divizie
Gheorghe Mihail, in seara zilei de 23 august 1944 si au constat in:
 lichidarea fortelor hitleriste aflate in zona de competenta a guvernului roman in
acel moment,
 regruparea A. 3 si 4 romane de pe frontul sovieto-german din estul tarii,
 acoperirea frontierei nationale si a liniei vremelnice de demarcatie impusa prin
Dictatul de la Viena din 30 august 1940 si
 pregatirea ofensivei eliberatoare in partea de nord-vest a tarii 20
III. 1. Actiunile armatei romane in campania
din vest (23 august 1944 – 12 mai 1945)

21
III. 2. Eliberarea partii de nord-vest a
Romaniei de sub ocupatia horthysto-hitlerista
 Dupa victoria repurtata asupra trupelor hitleriste in perioada 23-31
august 1944, fortele armatei romane au actionat eroic pentru
eliberarea partii de nord-vest a tarii rapita de Ungaria horthysta prin
Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Armatele 1 si 4 si-au realizat
dispozitivele operative la nord de Carpatii Meridionali si la vest de cei
Occidentali.
 Eliberarea partii de nord-vest a tarii, finalizata in chip stralucit la 25
octombrie 1944 a fost obtinuta prin jertfa a 58.330 de militari, ucisi,
raniti sau luati prizonieri. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la
82.934, dintre care 76.275 prizonieri.
Eliberarea partii de nord-vest a Romaniei nu a insemnat insa si
incetarea luptei alaturi de coalitia Natiunilor Unite. Armata romana a
continuat operatiile militare, in cooperare cu armata sovietica, pe
teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei si Austriei, pana la victoria finala
asupra Germaniei naziste.

22
IV. Concluzii si invataminte de ordin strategic, operativ si tactic
rezultate din actiunile desfasurate de armata romana in cel de-al
doilea razboi mondial

 Daca in ceea ce priveste conditiile politico-militare, practica militara romaneasca


din perioada razboiului a fost incorsetata de conceptiile doctrinar-strategice
germane si, ulterior, sovietice, gandirea militara antebelica si chiar cea din anii
conflagratiei a dovedit de multe ori originalitate si caracter novator.

 In perioada celui de-al doilea razboi mondial, strategia militara romaneasca s-a
manifestat de sine statator in doua actiuni deosebit de importante: actul istoric de
la 23 august 1944 si operatia de acoperire din perioada 24 august – 5 septembrie
1944.
 In legatura cu evenimentele dintre 23-31 august 1944, se poate arata ca
surprinderea realizata prin pastrarea secretului operatiilor, in pregatirea in ascuns
a actiunilor si declansarea lor simultana pe intreg teritoriul national a dus la
paralizarea comandamentelor germane si punerea lor in imposibilitatea de a
reactiona coerent si de a coordona actiunile trupelor hitleriste din spatiul
romanesc.
23
IV. Concluzii si invataminte de ordin strategic, operativ si tactic
rezultate din actiunile desfasurate de armata romana in cel de-al
doilea razboi mondial

 Conceptia operatiei de acoperire a dovedit capacitatea si nivelul de pregatire ale


comandamentelor romane in aplicarea cu ingeniozitate a principiilor luptei
moderne, prin concentrarea si esalonarea adanca a fortelor pe directiile
amenintate si prin realizarea unei cooperari operative si tactice deosebit de
eficiente.

 Invataminte semnificative rezulta si din participarea la lupta a fortelor militare


romane alaturi de cele germane, pe frontul de est si de cele sovietice, in razboiul
de vest. Participarea nu a fost lipsita de seroase animozitati datorate unor masuri
la nivelul comandamentelor ce nu tineau de realitati, de forta marilor unitati
romane, de dotarea sau regulamentele lor de lupta
 In domeniul tactic a fost dobandita, in mod firesc, o ampla experienta,
comandamentele si trupele romane avand posibilitatea sa se manifeste, in multe
situatii, de sine statator, fara ingerinte straine.

24
IV. Concluzii si invataminte de ordin strategic, operativ si tactic
rezultate din actiunile desfasurate de armata romana in cel de-al
doilea razboi mondial

 In concluzie, ultimul razboi mondial a marcat progrese mari in


dezvoltarea artei militare: s-au fundamentat noi principii si s-au
verificat unele conceptii privind trecerea la ofensiva din miscare,
modul de desfasurare a operatiilor combinate cu forte terestre,
aeriene si maritime. Armamentul s-a inmultit si diversificat, au
aparut mijloace de lupta noi, metodele si procedeele artei militare s-
au imbunatatit treptat, adaptandu-se la mijloacele tehnice care-si
faceau prezenta in campul de lupta, folosind experienta acumulata.
 A fost evidentiata capacitatea comandamentelor si statelor majore
romane de a insusi si aplica principiile ducerii actiunilor de lupta
moderne, de a rezolva in timp optim situatii dintre cele mai
complexe, de a pune in aplicare planurile elaborate de instantele
operative. Or, se stie ca realizarea concordantei intre conceptie si25
executie constituie dezideratul major al oricarei actiuni militare
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !

26

S-ar putea să vă placă și