Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
4 TEMA: 4
Al doilea război mondial.
Caracteristicile artei militare în cel de-
al doilea război mondial. Participarea
armatei române la război
(iunie 1941-mai 1945).
1
OBIECTIVE DIDACTICE
2
AGENDA
I. Cauzele îndepărtate, apropiate şi imediate ale războiului de
reîntregire
1. Cauzele îndepărtate
2. Cauzele apropiate
3. Cauzele imediate
II. Pregătirea şi declanşarea războiului. Campania din est a armatei
române.
1. Eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord
2. Acţiunile armatei române în campania din est (22 iunie 1941 – 19 noiembrie
1942)
3. Acţiunile armatei române peste Nistru, la Odessa şi în Stepa Nogai Bătălia de la
Oituz
4. Participarea romanilor la luptele din Crimeea
5. Apararea teritoriului national. Batalia din Moldova
III. Trecerea României de partea Naţiunilor Unite. Operaţiile militare
desfăşurate de armata română în perioada 23 august 1944-mai 1945
1. Actiunile armatei romane in campania din vest (23 august 1944 – 12 mai 1945)
2. Eliberarea partii de nord-vest a Romaniei de sub ocupatia horthysto-hitlerista
IV. Concluzii si invataminte de ordin strategic, operativ si tactic rezultate
din actiunile desfasurate de armata romana in cel de-al doilea razboi 3
mondial
Bibliografie
4
I. Cauzele îndepărtate, apropiate şi imediate
ale războiului de reîntregire
1. Cauzele îndepărtate
primul contact politico-militar al românilor cu rusii – 1711 - tratatul
incheiat de Dimitrie Cantemir cu Petru cel Mare;
seria invaziilor rusesti in Tarile Romane
1739, cand Rusia a pretins Turciei sa acorde independenta Moldovei si
Munteniei si sa recunoasca punerea lor sub protectorat tarist.
Razboiul ruso-austriac de la 1769-1774 aduce o ocupatie tarista de cinci
ani asupra Tarilor Romane, pe care le-a secatuit.
Urmatorul conflict intre cei trei (1787-1792) pune din nou pe tapet
pretentia ruseasca de protector asupra Tarilor Romane iar o buna parte a
operatiilor militare se desfasoara pe teritoriul Moldovei cu consecinte
dezastruoase.
Razboiul ruso-turc de la 1806-1812 a insemnat o noua invazie a rusilor in
ambele principate
Razboiul ruso-turc de la 1828-1829 inseamna o alta perioada de cinci ani
de ocupatie (1829-1834),
Interventia impotriva Revolutiei de la 1848, aduce o ocupatie de un an
pentru ambele principate. 5
I. Cauzele îndepărtate, apropiate şi
imediate ale războiului de reîntregire
2. Cauzele apropiate
In anii primului razboi mondial, alianta Romaniei cu Rusia
nu a impiedicat guvernul rus sa negocieze in secret cu
Puterile Centrale impartirea Romaniei.
Revolutia rusa si destramarea armatei tariste au impiedicat
realizarea acestui proiect;
Rusia a refuzat sa restituie tezaurul Romaniei, depus la
Moscova pentru a fi salvat de invazia germana;
Răpirea Basarabiei si Bucovinei de nord prin ultimatumul
din 26 iunie 1940.
6
I. Cauzele îndepărtate, apropiate şi
imediate ale războiului de reîntregire
3. Cauzele imediate
Diktatul de la Viena - impus Romaniei de puterile fasciste;
Molotov, ministrul de externe sovietic : „Astazi problema este
alta. Voi nu va ganditi decat la frontierele voastre si nu va dati seama
ca ceva cu mult mai pretios pentru voi este in joc: independenta
voastra si chiar existenta tarii voastre".
- în acest context solutia pentru România - sa urmeze politica
germana fata de Rusia;
Cauzele imediate ale razboiului romanilor impotriva Rusiei sunt astfel
exprimate de mareşalul Ion Antonescu – şeful statului-: „Noi nu am fi atacat
niciodata pe nimeni, daca trei milioane de frati nu ar fi fost luati in robie si
daca Basarabia si Bucovina noastra nu ne-ar fi fost smulse intr-un moment
cand Europa s-a gasit la o raspantie fatala, cand nimeni nu ne-a putut sari in
ajutor".
7
II. Pregatirea şi declanşarea războiului.
Campania din est a armatei române.
1. Eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord
17 septembrie 1939 - forţe sovietice trec graniţa poloneză;
11 septembrie 1939- guvernul român ia o serie de măsuri
urgente;
rapturile teritoriale din iunie-septembrie 1940 au avut
consecinte grave asupra capacitatii de aparare a Romaniei
- Disponibilul de mobilizare s-a diminuat cu 1/3 (de la 3,5
milioane in 1937 Ia 2,2 milioane in 1941);
La 1 aprilie 1941: - 3 Cdm. A (1, 3 si 4),
- 6 Cdm. CA(1-5 si 7),
- 20 Cdm. D,
- 2 Bg. Fortificaţii,
- Corpul de Munte cu 4 D.
8
II. Pregatirea şi declanşarea războiului.
Campania din est a armatei române.
1. Eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord
Armata a 4-a apăra Moldova dintre Carpaţi şi Prut (din
aprilie si Armata a 3-a), cu accent deosebit în sectorul de
pe Prutul inferior şi Dunare.
Operaţia strategică ofensiva a Werhmacht-ului contra
Uniunii Sovietice: Germania (152 de divizii), Ungaria (3
brigazi), Slovacia (3 divizii), Italia (3 divizii) si Finlanda (18
divizii), Romania participa cu Armatele 3 si 4 Romane
(circa 15 divizii) care numarau 325.685 militari.
Primul obiectiv al acestor forţe era eliberarea Basarabiei şi
a Bucovinei de nord.
9
Acţiunile armatei române în campania din
est (22 iunie 1941 – 19 noiembrie 1942)
10
II. 2. Acţiunile armatei române în campania
din est (22 iunie 1941 – 19 noiembrie 1942)
12
II.2. Acţiunile armatei române în campania
din est (22 iunie 1941 – 19 noiembrie 1942)
15
Acţiunile armatei române peste Nistru, la
Odessa şi în Stepa Nogai
Atacurile succesive ale trupelor romane asupra Odessei nu au reusit decat sa faca
mici patrunderi foarte greu platite. Desi s-au primit intariri, lipseau in continuare
mijloacele de distrugere necesare;
trupele speciale germane, neavand sprijinul de foc necesar atacului, „au renuntat
sa mai colaboreze la pregatirea atacului si astfel ofensiva nu a mai avut loc."
- Lucrurile s-au schimbat dupa ocuparea Crimeii de catre trupele germane si
incercuirea Sevastopolului
La 10 octombrie, trupele romane si-au reluat inaintarea, intrand in Odessa. Au facut
putini prizonieri pentru ca din putinii ostasi rusi ramasi, multi, in haine civile, s-au
ascuns in oras si au inceput lupta de partizani.
Intre 8 august si 16 octombrie 1941, Armata 4 Romana a inregistrat pierderi
excesivi de mari: 17.729 morti, 63.345 raniti si 11.471 disparuti. Aceste mari
pierderi s-au datorat dotarii insuficiente a trupelor romane, angajarii lor pe masura
sosirii, in dauna unei actiuni concertate cu maximum de potential si desigur,
inversunatei rezistente a trupelor sovietice.
-Efortul disperat si marile pierderi in cucerirea Odessei au obligat comandamentul
roman sa retraga in tara majoritatea fortelor Armatei 4 Romane. 16
Acţiunile armatei române peste Nistru, la
Odessa şi în Stepa Nogai
Odata cu caderea Odesei intreg teritoriul dintre Nistru si Bug a fost
eliberat. Administrarea acestui teritoriu a fost preluata de catre
Romania.
Germania a incercat sa impuna Romaniei acceptarea schimbului
Transilvaniei de Nord, pierduta prin Dictatul de la Viena, cu
Transnistria, schimb considerat de Antonescu inacceptabil.
In ziua de 25 septembrie, a inceput seria atacurilor sovietice, prin
care au reusit sa realizeze unele brese in diverse sectoare ale
dispozitivului romano-german.
Rezolvarea definitiva a situatiei creata in Stepa Nogaica, pe acest
front, s-a realizat prin ofensiva Grupului I Blindat, comandat de
generalul von Kleist, aflat pe Nipru in zona Zaporojie-
Dniepropetrovsk la nord de locul bataliei.
17
II.4. Participarea romanilor la luptele din
Crimeea
Marile unitati romane trecute in Crimeea au luat parte, in iarna 1941-1942, la operatiile de
oprire a inaintarii inamicului debarcat la Feodostia pe coasta orientala a peninsulei si apoi la
ofensiva pentru distrugerea lui.
Atacul inamicului debarcat la Feodostia a inceput la 15 ianuarie 1942, cu doua corpuri de
armata germane si Corpul de Munte roman, iar la 17 ianuarie, inamicul era aruncat in mare,
lasand capturati 10.000 prizonieri, 177 tunuri si 85 care de lupta.
La inceputul lunii mai 1942, au trecut la ofensiva trupele germane şi romane pe frontul de la
Parpaci in peninsula Kerci
Pe un front de 18 km rusii concentreaza doua armate, cu 26 de mari unitati, din care 17
divizii de infanterie si 4 brigazi blindate.
Armata 11 Germana avea 5 divizii germane de infanterie, o divizie blindata germana si
Corpul 7 Armata roman cu diviziile 10 si 19 infanterie si brigada 8 cavalerie.
Sase divizii germane si trei divizii romane au distrus 26 de mari unitati I ruse... Planul ofensiv
a, fost magistral intocmit, iar executia impecabila. A, fost o batalie de conceptie
napoleoneana. S-au capturat 770.000 prizonieri, 1.133 tunuri ,si 258 care de lupta
18
II. 5. Apararea teritoriului national.
Batalia din Moldova
In sectorul Grupului de Armate Sud, superioritatea rusa a devenit
coplesitoare si a obligat armatele germane la o retragere continua pe
tot intinsul Rusiei vestice, pana cand frontul a ajuns pe teritoriul
romanesc.
19
III. Trecerea Romaniei de partea Natiunilor Unite.
Operatiile militare desfasurate de armata romana in
perioada 23 august 1944 – 12 mai 1945
21
III. 2. Eliberarea partii de nord-vest a
Romaniei de sub ocupatia horthysto-hitlerista
Dupa victoria repurtata asupra trupelor hitleriste in perioada 23-31
august 1944, fortele armatei romane au actionat eroic pentru
eliberarea partii de nord-vest a tarii rapita de Ungaria horthysta prin
Dictatul de la Viena din 30 august 1940. Armatele 1 si 4 si-au realizat
dispozitivele operative la nord de Carpatii Meridionali si la vest de cei
Occidentali.
Eliberarea partii de nord-vest a tarii, finalizata in chip stralucit la 25
octombrie 1944 a fost obtinuta prin jertfa a 58.330 de militari, ucisi,
raniti sau luati prizonieri. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la
82.934, dintre care 76.275 prizonieri.
Eliberarea partii de nord-vest a Romaniei nu a insemnat insa si
incetarea luptei alaturi de coalitia Natiunilor Unite. Armata romana a
continuat operatiile militare, in cooperare cu armata sovietica, pe
teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei si Austriei, pana la victoria finala
asupra Germaniei naziste.
22
IV. Concluzii si invataminte de ordin strategic, operativ si tactic
rezultate din actiunile desfasurate de armata romana in cel de-al
doilea razboi mondial
In perioada celui de-al doilea razboi mondial, strategia militara romaneasca s-a
manifestat de sine statator in doua actiuni deosebit de importante: actul istoric de
la 23 august 1944 si operatia de acoperire din perioada 24 august – 5 septembrie
1944.
In legatura cu evenimentele dintre 23-31 august 1944, se poate arata ca
surprinderea realizata prin pastrarea secretului operatiilor, in pregatirea in ascuns
a actiunilor si declansarea lor simultana pe intreg teritoriul national a dus la
paralizarea comandamentelor germane si punerea lor in imposibilitatea de a
reactiona coerent si de a coordona actiunile trupelor hitleriste din spatiul
romanesc.
23
IV. Concluzii si invataminte de ordin strategic, operativ si tactic
rezultate din actiunile desfasurate de armata romana in cel de-al
doilea razboi mondial
24
IV. Concluzii si invataminte de ordin strategic, operativ si tactic
rezultate din actiunile desfasurate de armata romana in cel de-al
doilea razboi mondial
26