COMPUTER TOMOGRAFIA CRANIANĂ

ASPECTE ÎN PATOLOGIA
PEDIATRICĂ

Dr. Cristiana Ciortea

Metodele de evaluare şi interpretarea
aspectelor imagistice în patologia pediatrică
sunt deosebite de cele utilizate în
radiodiagnosticul general al patologiei
adultului:

 Vârsta mică
 Riscurile procedurilor
 Afecţiunile particulare
Condiţia obligatorie în evaluarea diagnostică
şi terapeutică a nou-născutului

 Integrarea datelor:
 Clinice
 Fiziopatologice
 Paraclinice
Orice progres tehnic este legat de un
risc inerent, care poate fi acceptat
numai dacă avantajele progresului
tehnic sunt superioare riscurilor
posibile
 Etapele necesare unei examinări optime:

1. Programarea pacienţilor (1 pacient/oră)

2. Pregătirea pacienţilor:
 studierea antecedentelor alergice
 descrierea procedurii pentru părinţi
 interzicerea administrării de lichide sau alimente cu
4 ore înaintea examinării
 prinderea unei linii venoase (+/-)

3. Sedarea pacienţilor
 Administrarea substanţei de contrast

 NU:
 traumatisme acute
 urmărirea hidrocefaliei
 infarctul acut

 DA:
 suspiciune de tumori
 infecţii
 anomalii vasculare
 malformaţii (prima examinare)
 antecedente de convulsii
 posibil hematom subdural izodens
 Atenţie la:

 Poziţionarea pacienţilor

 Dozarea radiaţiilor !!!

 Grosimea secţiunilor (4 mm - 1 cm)

 Imaturitate structurală şi funcţională a SNC

 Răspuns stereotip şi limitat la injurii

 Dificultăţi în stabilirea unui diagnostic

exact şi în instituirea unui tratament precoce
 Aspect CT normal

Prematur:
- circumvoluţiuni puţine, vale sylviană largă,
substanţă albă şi cenuşie de densitate egală, sistem
ventricular larg, trunchi cerebral relativ hiperdens

Nou-născut la termen:
- şanţurile se dezvoltă ca număr şi profunzime, SA e
hipodensă, SC e izodensă
 1. Patologie Vasculară
 ETF:
 examinare de primă intenţie
 foarte mare sensibilitate în leziuni hemoragice
 Ecografia Doppler:
 studiul hemodinamicii cerebrale
 CT:
 diagnosticul leziunilor hemoragice, cu sensibilitate mai
mică decât ETF în depistarea hemoragiilor mici
subependimare
 IRM:
 sensibilitate mare
 detectarea leziunilor ischemice parasagitale
 a. Leziuni hemoragice

 CT estesuperioară ETF în diagnosticul

hemoragiilor superficiale
Detectează hemoragii cu o dimensiune peste 5 mm

Are indicaţie, după ETF, în caz de:

- hemoragii extensive
- aspect clinic foarte grav, discordant faţă de
aspectul ultrasonografic
- diagnosticul hemoragiilor fosei posterioare
 Leziuni hemoragice

1. Existenţa hemoragiei:
 zone cu valori de absorbţie crescute

2. Dilatarea ventriculară

3. Porencefalia
 leziuni cu densitate scazută, ce apar tardiv
Hemoragie subependimală şi intraventriculară de gr.
2 în matricea germinală, fără
hidrocefalie
 b. Leziuni ischemice

 Difuze: leucomalacia periventriculară cu evoluţie

spre atrofie cerebrală
 CT: dg retrospectiv: dilatare majoră a VL şi
şanţurilor, reducerea masei cerebrale
sau encefalopatie multichistică:
 CT: edem, sist. ventricular redus, nuclei bazali
hiperdenşi, chiste prin necroză neuronală
 Leziuni ischemice

 Localizate:
- uni/bilaterale
- la nivelul nucleilor bazali
- evoluţie spre necroză şi chiste
c. Anevrismul venei Galen

CT

IRM

Dilatare mare a ampulei Galen

 d. Tromboza şi tromboflebita

Hiperdensitate spontană
a sinusurilor venoase în
contrast cu structurile
encefalice normal hipodense

Tromboză de sinus sagital, F, 27 zile

 2. Patologie traumatică

Hematom subdural, cu deplasarea

liniei mediane şi hemoragie
intraparenchimatoasă

F, 23 zile
Focar hemoragic, M, 20 de zile

Focar hemoragic parietal

drept, M, 25 de zile
 F, 14 zile

F, 6 zile

CT craniană nativă - Hematom epicranian – TCC

 3. Patologie malformativă

 Anomalii de închidere a tubului neural

 Anomalii de diverticulare
 Anomalii de formare a şanturilor şi de
migrare
 Anomalii de dimensiune
 Patologie malformativă

 IRM:
 analiză morfologică excelentă
 detectarea leziunilor asociate
 CT:
 mai putin performantă, suficientă în cazul în care
IRM nu este disponibilă
 ETF:
 disponibilă
 tehnici moderne
 Patologie malformativă

A. Malformaţii supratentoriale

 Agenezia de corp calos

 Holoprosencefalia
 Anomalii de migrare neuronală
 Patologie malformativă

B. Malformaţii subtentoriale
 Dandy-Walker
 Arnold Chiari

C. Impresiuni bazilare malformative

D. Malformaţii cranio-facio-cerebrale
E. Craniosinostoze precoce
Agenezie de corp calos

Separarea coarnelor frontale VL,

dilatarea coarnelor occipitale VL,
paralelismul VL, imagine hipodensă
lichidiană mediană (cisterna inter-
emisferică
 Tulburări de migrare neuronală

Lisencefalia – absenţa
formării şanţurilor, scizurilor
şi circumvoluţiunilor

Şanţuri puţin numeroase,

Pachygirie, M, 20 zile circumvoluţiuni largi
 Dandy Walker

Agenezia vermisului cerebelos, dilatare pseudochistică a V4,

creşterea fosei posterioare
Dandy Walker complex
Dandy Walker complex
Chist arahnoidian

F, 11 ani
Hidranencefalie
 4. Hidrocefalia

1. Supraproducţie de LCR

2. Obstrucţia fluxului LCR:

 Intraventriculară
 Extraventriculară

3. Anomalii de absorbţie a LCR

 Hidrocefalia obstructivă

 Aspect de dilatare a sistemului ventricular

proximal de obstrucţie

 Dimensiuni normale distal de obstrucţie

 Aspecte caracteristice ETF, CT, IRM

Hidrocefalie internă, M,
30 zile
Hidrocefalie externă, M,
30 zile
 5. Patologie tumorală

1. Teratom
2. Tumori neuro-epiteliale

3. Papilom de plex coroid

 Patologie tumorală

 60% - subtentoriale
 25% - supratentoriale emisferice
 15% - diencefalice şi chiasmatice

 CT şi IRM au aceleaşi indicaţii în diagnosticul

imagistic, cu precizarea că IRM este examinarea
de elecţie în tumorile de trunchi cerebral şi
epifizare
 Craniofaringiom

Masă supraselară chistică

M, 5 ani
cu calcificări periferice
Craniofaringiom

F, 10 ani
Proces expansiv chistic

Proces expansiv chistic

occipital şi cerebelos, M, 21 zile
 6. Patologie infecţioasă

 CT:
 detectarea complicaţiilor (abces, empiem)
 detectarea calcifierilor

 IRM:
 detectarea leziunilor parenchimatoase
 mai precisă decât CT, dar mai greu de realizat
în contextul clinic
Patologie infecţioasă

Abces cerebral frontal stang

 Patologie infecţioasă

Abces epidural stâng, deplasarea liniei mediane, herniere,

asimetrie VL
Patologie infecţioasă

Empiem subdural şi
abces intraparenchimatos
 Experinţa Clinicii Radiologie

1% 8%
1%
51%

39%

CTC EcoTF EcoTF+CTC EcoTF+RM RM

SCJU – CJ - Clinica Radiologie

 18
25

Diagnostic de trimitere CT
5
8
Hidrocefalie Traumatism cranio-cerebral
Hemoragie Alte afecţiuni

48%

52%

Concordanţă Neconcordanţă

Distribuţia concordanţei dintre diagnosticul clinic şi CT

 Diagnostice confirmate

 hidrocefalie: 64%
 hemoragie
 malformaţii
 tumoră chistică cerebrală
 hematom epicranian
 tromboză de sinus sagital
 Diagnostice neconfirmate

 tetrapareză
 epilepsie
 convulsii tonico-clonice
 meningită
 microcefalie
 Prezentare de caz

 1 an 8 luni
 Cu 5 săptămâni înainte – TCC minor
 Se prezintă într-o după-masă la UPU Pediatrie
 Prezentare de caz

 Exoftalmie bilaterală
 Echimoze periorbitale
 Hematom epicranian
 Hemoragie conjunctivală
 Paloare
 Hiperreflexie
 Babinski pozitiv bilateral
 Atitudine ?
 CT craniu
 Surpriză

Reacţie periostală

Distrucţie
osoasă

Masă tu.

CT cerebrală nativă
 Diagnostic prezumptiv ?
 Tumoră primară ?
 Metastaze ?
 Afecţiune medulară ?
 CT cerebrală cu contrast

Masa tumorală
Extensia leziunilor
CT cerebrală cu contrast
 Ce reacţie periostală !!!
 Ar trebui să mai facem ceva ?
 Copilul a început să plângă tare ...
 CT cu contrast - Abdomen

Masă heterogenă largă

cu priză de contrast
 Diagnostic prezumptiv ?

 Sarcom Ewing ?
 Neuroblastom ?
 Nefroblastom cu metastaze ?
 Noi am votat

 Neuroblastom
 Investigaţii ulterioare

 Rgr toracică: aspect normal

 Ecografie abdominală: formaţiune
tumorală abdominală cu dimensiuni peste 5
cm
 Ecografie latero-cervicală: formaţiune
tumorală similară
 Puncţie din masa latero-cervicală
Şi s-a confirmat neuroblastomul !
 Neuroblastom

 Cea mai frecventă tumoră extracranială a

copilului, cu localizare primară abdominală în 60%
din cazuri
 În stadiul IV al bolii, rata de supravieţuire este
de 55%, iar prognosticul este rezervat
 Copilul este în prezent sub chimioterapie
agresivă
 Intervenţia chirurgicală şi radioterapia vor fi
efectuate după evaluarea ulterioară a stării
copilului
 Biletul de trimitere

1. Date clinice: simptome, semne, sindrom, boală, teren

alergic
2. Rezumat al investigaţiilor anterioare
3. Intervenţii neurochirurgicale anterioare, cu sinteza
protocolului operator şi rezultat anatomo-patologic
4. Topografia probabilă/posibilă a procesului suspicionat
5. Etiologie particulară: traumatism, neoplasm,
malformaţie...
6. Urgenţă/non-urgenţă
7. Semnătura şi parafa medicului ordonator
 Protocol de examinare

1. Secţiuni: plan axial sau coronal, grosime

2. Cu/fără substanţă de contrast (şi de ce)
3. Premedicaţie, sedare, anestezie (ce, cine)
4. Poziţionare
5. Ferestre
6. Reconstrucţii
 Redactarea rezultatului

1. Examen CT normal

 Aspect radiologic normal al structurilor supra - şi

subtentoriale
 Variante anatomice ?
 Artefacte ?
 Redactarea rezultatului

2. Examen CT patologic
 semne directe: descrierea leziunilor: localizare,
densitate, dimensiune, morfologie, omogenitate,
structură, număr, situaţie intra/extracerebrală

 semne indirecte: edem, efect de masă, dilatare

ventriculară, herniere
 Un fel de concluzii

 Ameliorarea performanţelor diagnostice este în

strânsă corelaţie cu ameliorarea performanţelor
terapeutice

 Munca în echipă şi colaborarea între clinician şi

radiolog este esenţială