Investigând înţelegerea ştinţifică

R David-Rus
Institutul de Antropologie,
Univ Bucuresti, Catedra UNESCO
In episoadele
serialului “Dr House”
- ni se propune o situatie medicala
- un pacient cu manifestari inexplicabile e adus de urgenta in spital
- echipa doctorului House incearca (sub presiunea timpului) sa
identifice cauzele acestor manifestari sa gaseasca o explicatie
adecvata, sa ‘inteleaga’ situatia, configuratia factorilor ce produc
acele simptome
- sa intervina si sa controleze in mod eficient cauzele si sa previna
astfel consecintele lor
• Demersul implica articularea unor explicatii
• Emiterea de ipoteze ce propun influentea anumitor factori cauzali
• Testarea si verificarea ipotezelor
• Respingerea lor cand evidenta empirica
le invalideaza
• Emiterea unor noi ipoteze
• Deductii (inferenta spre cazuri particulare dinspre generalizari legice),
inductii (constructia de generalizari pe baza unor cazuri particulare) si
abductii (propunera unor ipoteze de lucru care sa explice cazul
particular) sunt angajate in acest demers
Toate ingredinetele unui demers tipic pentru o investigatie stiintifica
 Obiectivele investigatiei stiintifice
Sistematizarea cunostiintelor – ordonarea relationarea si
integrarea lor intr-o retea coerenta de idei generalizari legi
principii
- realizarea predictilor, retrodictiilor
- posibilitatea interventiei controlate
Explicatia si intelegere – par sa joace un rol central
- de fapt pot fi luate ca obiective prime ale investigatiei
stiintifice
 Explicatia si intelegerea stiintifica

Presupun de multe ori realizarea implicita a celorlalte

obiective
• Integrarea fenomenului in corpusul de cunoastere prin
conectarea la reteaua de adevaruri, de relatii legice
acceptate
• cunosterea si explicitarea influentei cauzale
• Posibilitatea predictiei si interventiei controlate
 Despre filosofia stiintei
• Subdomeniu relativ nou in spectrul filosofic (inceputul
sec XX)
• Aparuta mai ales in Germania si Anglia – afinitati
puternice cu filosofia analitica (in lumea anglo-saxona)
• Apartia e stimulata si de dezvoltarile teoriior moderne
ale stiintelor: logica matematica, fizica cuantica relativista
etc
• Printre reprezentati si oameni de stiinta
• o atitudine critica fata e speculatia filozofica traditionala
si problematica ei
 Subiectul explicatiei in filosofia stiintei
• a dominat agenda filosofica in perioada de glorie a domeniului – a
2a jumatatea a sec XX

• lansat in contextul orientarii neopoziitiviste din filosofia stiintei

(respinge idealurile unei filosofii clasice favorizand reducti ala logica
si cunostinte empirice)

• printre adepti - nu doar filosofi ci si multi oameni de stiinta

Cercul de la Viena- Schlick, Carnap,L Wittgenstein, Carl Hempel, Ernest

Nagel, Karl Popper, W.V. Quine, Hans Reichenbach
 Modelul clasic al explicatiei stiintifice
Carl Hempel (1948, 1965)-deductiv-nomologic
(nomos- legi in greaca)
O explicatia este un argument
- deductiv (sau inductiv – explictia statistica)
1. Premisele contin 2 seturi distincte:
- legi ale naturii si
- Descriri ale conditiilor realizabile in care ele se
aplica
2. Concluzia – o descrire a fenomenului de explicat
 Exemplu
De ce s-au spart peretii vasului ?
raspuns scurt: din cauza presiuni fluidului
Explicatia desfasurata:
Datorita conditiilor particulare Cond_1..Cond_n care au
permis cresterea presiunii fluidului a legilor hidrodinamicii
si ale elasticitatii luand in considerarea si proprietatile
particulare ale peretelui

Concluzia: peretele vasului a cedat

- In cazul explicatiei statistice concluzia se infera cu o anumita

probabilitate
 Intelegerea in modelul Hempel 1
In ce sens ne oferea explicatia o intelegere
“By pointing this out, the argument shows that, given the particular
circumstances and the laws in question, the occurrence of the
phenomenon was to be expected; and it is in this sense that the
explanation enables us to understand why the phenomenon
occurred.”
Intelegerea e legata de un fel de realizare intemeiata/justificata (de
legitati naturale) a asteptarii aparitiei fenomenului
 Intelegerea in modelul Hempel 1
Pentru Hempel
"such expressions as 'realm of understanding' and 'comprehensible‘ do
not belong to the vocabulary of logic, for they refer to psychological
or pragmatic aspects of explanation- intelegerea
• se refera si la dimensiunea subiectiva a explicatiei
• este doar o caracteristica ce tine de pragmatica explicatiei - variaza
in functie de contextul cercetarii, de situatia istorica a cunoasterii
stiintifice , de individ sau comunitate stiintifica)

Intelegerea nu face obiectul cercetarii logico-filosofice –

- E o atitudine mai generala a neopozitivistilor fata de pragmatica
stiintei (nodlaitatea in care constructele stiitifice sunt puse in
aplicare)
Multumesc !