Biosecuritatea şi Biotehnologia

Reglementări naționale în domeniul

biosecurității

A efectuat: Dubceac M. Gr. ȘBA-2

A verificat:Vadim Rusu, Conferenţiar
universitar
 • Crearea și experimentarea organismelor
modificate genetic (OMG) prin utilizarea
biotehnologiilor moderne devin din ce în ce
mai mult practici obișnuite în domeniile
fundamental-aplicative ale științelor biologice.

• Spre deosebire de materialul de cercetare

Introducere utilizat în studii convenționale de laborator,
serã sau câmp, materialul modificat genetic
precum și alți agenți biologici cu potențial
hazard reprezintã subiectul unui regim special
de reglementare, autorizare și administrare,
menit sã previnã sau sã reducã riscurile
producerii unor efecte nefaste asupra sãnãtãții
oamenilor, diversitãții biologice, echilibrului
ecologic și calitãții mediului.
 Ce este
Biotehnologia?
• Termenul de ”biotehnologie” definește
aplicaţia tehnologică în care se utilizează
sisteme biologice, organisme vii,
componentele sau derivatele acestora,
pentru realizarea ori modificarea de produse
sau procedee cu folosinţă specifică.

• Biotehnologia modernă presupune

aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare
a acidului nucleic şi a tehnicilor de fuziune
celulară, altele decât cele specifice selecţiei şi
ameliorării tradiţionale, care înlătură
barierele fiziologice naturale de reproducere
sau de recombinare genetică
Ce se înțelege prin
biosecuritate?

• Biosecuritatea este utilizată pentru a

descrie mãsurile luate pentru a reduce
sau elimina riscurile potenţiale ce pot
apãrea ca o consecinţã a utilizãrii
organismelor modificate genetic, care
ar putea avea efecte adverse asupra
sãnãtãţii umane şi asupra conservãrii şi
utilizãrii durabile a diversitãţii biologice.
Ce se înțelege
prin
biosiguranță?

• Aplicarea consistentă a măsurilor de

siguranță pentru a minimiza sau preveni
expunerea oamenilor care manipulează
cu agenți biologici, lucrători de laborator,
comunitatea și mediul
Particularități distinctive ale
noțiunilor de biosiguranță de
biosecuritate
 Asigurarea
securității
biologice

• Baza instituțional-
legislativă de asigurare a
securității biologice o
constituie actele legislative
naționale, acordurile și
tratatele regionale și
internaționale la care
Republica Moldova este
parte, precum și planurile
de acțiune elaborate în
scopul implementării
obiectivelor prin realizarea
cărora se asigurã
securitatea biologicã
 • Cadrul naţional de biosecuritate

Ce este Cadrul Naţional este un sistem de mecanisme legale,

tehnice şi administrative elaborat
pentru a putea utiliza în siguranţă
de Biosecuritate? produsele biotehnologiei moderne.
Acest cadru poate fi diferit, în linii
mari, de la ţară la ţară, dar are
câteva componente principale
obligatorii:
• un sistem de reglementare;
• un sistem administrativ, care
primeşte cererile pentru aprobarea
anumitor activităţi, ca, de exemplu,
introducerea în mediu a
organismelor vii modificate genetic (
OVMG );
• un sistem de decizie, care include
şi evaluarea şi managementul
riscurilor asociate introducerii în
mediu a OVMG;
• mecanisme pentru informarea şi
pentru participarea publicului la
luarea deciziilor.
Prima planta OMG • Prima plantă alimentară, un
soi de tomate, realizată prin
intermediul ingineriei genetice a
fost introdusă pe piață în 1995,
urmată de dezvoltarea cu succes
și cultivarea comercială de
porumb, soia, bumbac, rapiță,
cartofi, papaya, lucernă, dovlecei
și sfeclă de zahăr cu trăsături
genetice specifice noi.
• Ingineria genetica este un
proces de introducere a
modificărilor genetice specifice
pentru îmbunătățirea
varietăților comune de culturi în
anumite specii, moduri care nu
pot fi realizate prin creșterea
convențională. Culturile
modificate genetic folosesc
proteine care furnizează
plantelor o activitate insecticidă
selectivă sau toleranță la
anumite erbicide.
 • Protejarea sănătății umane și
a mediului înconjurător
împotriva posibilelelor efecte
negative ce ar putea fi induse de
utilizarea produselor
biotehnologiei moderne
constituie conceptul Securității
Biologice care a fost unul dintre
principalele subiecte abordate
de Convenția Internațională
privind Diversitatea Biologică
(CDB), semnată la 5 iunie 1992
la Rio de Janeiro.
• CDB recunoaște caracterul
dual al biotehnologiilor de ultimă
oră, stimulând pe de o parte
accesul la transferul de
tehnologii relevante pentru
conservarea și utilizarea durabilă
a diversității biologice, iar pe de
Convenția Internațională altã parte, este preocupată de
dezvoltarea unor proceduri
privind Diversitatea corespunzătoare de
îmbunătățire a siguranței
Biologică aplicării acestora.
Protocolul de la Cartagena

• În scopul asigurării unui nivel

adecvat de protecţie pentru
siguranţa transferului, manipulării şi
utilizării organismelor vii modificate
genetic, în anul 2000, în Montreal,
Canada, a fost semnat Protocolul de
la Cartagena privind
biosecuritatea la Convenţia privind
diversitatea biologică.
• Acest protocol reglementează la
nivel global activitățile privind
obținerea, utilizarea și
comercializarea organismelor
modificate genetic (OMG). Aspecte
legate de Biosecuritate se regăsesc
și în cadrul altor instrumente
internaþionale (WHO , WTO , IPPC
etc.), completându-se reciproc în
vederea dezvoltării durabile.
 • Protocolul de la Cartagena a fost ratificat de Parlamentul
Republicii Moldova la 11 octombrie 2002 prin Legea nr. 1381.

• Pentru implementarea Protocolului de la Cartagena şi stabilirea

reglementărilor juridice privind obţinerea, testarea, utilizarea şi
comercializarea organismelor modificate genetic în Republica
Moldova au fost elaborate un șir de acte legislative şi normative,
inclusiv:

Protocolul de • Legea nr.755-XV din 21.12.2001 privind securitatea biologică,

lege care asigură cadrul legal general pentru reglementarea

la Cartagena
activităţilor legate de OMG în conformitate cu prevederile
internaționale.
• Hotărîrea Guvernului nr. 1153 din 25 septembrie 2003 a fost
aprobat Regulamentul privind autorizarea activităţilor legate
de obţinerea, testarea, utilizarea şi comercializarea
organismelor modificate genetic.
• Hotărîrea Guvernului nr. 603 din 20.05.03 a fost aprobată
componenţa nominală şi Regulamentul de organizare şi
funcţionare a Comisiei Naţionale pentru Securitatea Biologică.
• Componenţa nominală a Comisiei Naţionale pentru Securitatea
Biologică a fost reactualizată prin Hotărîrea Guvernului nr. 923 din
31 iulie 2008 și nr.189 din 28 februarie 2018.
 Protocolul Nagoya-
Kuala Lumpur
• Ultimul act legislativ aprobat din domeniu este Legea
nr. 96 din 07.06.2018 pentru ratificarea Protocolului
adiţional Nagoya-Kuala Lumpur privind răspunderea şi
repararea prejudiciului la Protocolul de la Cartagena
privind biosecuritatea lege elaborată și aprobată urmare
a semnării de Republica Moldova pe data de 25 ianuarie
2012 a Protocolului menționat.

• Protocolul adiţional Nagoya-Kuala Lumpur reprezintă

concretizarea prevederilor art. 27 din Protocolul de la
Cartagena, care a introdus obligaţia Părţilor de a iniţia un
proces de elaborare a unor norme şi proceduri în
domeniul răspunderii şi reparării prejudiciului rezultat din
mişcarea transfrontieră a organismelor modificate
genetic.
 Rezultatul activității
Comisiei Naţionale
pentru Securitate
Biologică
• Adoptarea Protocolului Nagoya-Kuala Lumpur, ca şi a
Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea –
sunt privite pe de o parte ca o metodă de prevenire a
daunelor, iar pe de altă parte – ca o măsură de creare a
încrederii în procesul de elaborare şi utilizare a
biotehnologiilor contemporane.

• Pe parcursul activității Comisiei Naţionale pentru

Securitate Biologică nu a fost autorizat niciun import al
organismelor vii genetic modificate.
• În Republica Moldova a fost autorizat importul doar
pentru șrotul obținut din liniile de soia modificate
genetic acceptate, pentru utilizare ca produse
alimentare și ingrediente alimentare și hrană pentru
animale, prin Deciziile Uniunii Europene și pentru care
există evaluarea riscurilor efectuată de Agenția
Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA).
 • Legea cu privire la regimul produselor și substanþelor
nocive Nr. 1236-XIII din 03.07.97, Monitorul Oficial al R.
Moldova nr.67-68 din 16.10.1997;
• Convenția privind controlul asupra transportãrii
Alte acte transfrontaliere a deșeurilor periculoase și neutralizarea lor
(Basel, 22 martie 1989), ratificatã prin Hotãrârea
legislative Parlamentului Nr. 1599-XIII din 10 martie 1998;
• Legea privind deșeurile de producþie și menajere Nr.
conexe 1347-XIII din 09 octombrie 1997, Monitorul Oficial al R.
Moldova nr.16-17 din 05 martie 1998;

domeniului de • Regulamentul cu privire la modul de eliberare a licențelor

pentru desfãșurarea cercetãrilor în domeniul geneticii și
microbiologiei în Republica Moldova din 09.02.2000,
biosecuritate Monitorul Oficial al R. Moldova nr.54-56 din 12.05.2000;
• Hotãrârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la
sunt: rețeaua naționalã de observare și control de laborator
asupra contaminãrii (poluãrii) mediului înconjurãtor cu
substanțe radioactive, otrãvitoare, puternic toxice și
mijloace bacteriene (biologice) Nr.477 din 19.05.2000,
Monitorul Oficial al R. Moldova nr.63-64 din 01.06.2000;
 • Hotãrârea Guvernului Republicii Moldova privind aprobarea
Programului Naþional de valorificare a deșeurilor de producție și
menajere Nr. 606 din 28 iunie 2000, Monitorul Oficial al R. Moldova
nr.78-80 din 8 iulie 2000;

Alte acte • Hotãrârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la rețeaua

naþionalã de observare și control de laborator asupra contaminãrii
(poluãrii) mediului înconjurãtor cu substanþe radioactive,

legislative otrãvitoare, puternic toxice și mijloace bacteriene (biologice) Nr. 477

din 19 mai 2000, Monitorul Oficial al R. Moldova nr.63-64 din 1 iunie
2000;
conexe • Legea asigurãrii pentru accidente de muncã și boli profesionale
Nr.756-XIV din 24.12.99, Monitorul Oficial al R. Moldova nr.31-33

domeniului de din 23.03.2000;

• Hotãrârea Parlamentului Republicii Moldova cu privire la
aprobarea Strategiei naționale și a Planului de acțiune în domeniul
biosecuritate conservãrii diversitãții biologice Nr. 112-XV din 27.04.2001;
• Legea privind aderarea Republicii Moldova la unele acte

sunt: internaþionale în domeniul protecției mediului nr. 111 27.04.2001,

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 052 din 17.05.2001;
• Hotãrârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea
Programului național de asigurare a securitãții ecologice, Nr.447 din
17.04.2003, Monitorul Oficial al R. Moldova nr.77-79/477 din
25.04.2003;
 • Legea privind protecția consumatorilor Nr. 105-XV din 13.03.2003,
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 126-131 din 27.06.2003;
• Convenția privind poluanții organici persistenți (Stockholm, 23 mai
Alte acte 2001), ratificatã prin Legea Nr.40 -XV din 19 februarie 2004;
• Convenția de la Rotterdam privind procedura de consimțãmânt în

legislative cunoștințã de cauzã aplicabilã anumitor produși chimici periculoși și

pesticidelor care fac obiectul comerțului internațional (Rotterdam,
Olanda, 10 septembrie 1998) ratificatã prin Hotãrârea Parlamentului
conexe Nr. 389 - XV din 25 noiembrie 2004;
• Legea pentru ratificarea Convenției de la Stockholm privind

domeniului de poluanții organici persistenți Nr. 40-XV din 19.02.2004, Monitorul

Oficial al R. Moldova nr. 39-41 din 05.03.2004;
• Legea cu privire la modificarea și completarea Legii asigurãrii
biosecuritate pentru accidente de muncã și boli profesionale Nr. 756-XIV din 24
decembrie 1999, 330-XV 07.10.2004, Monitorul Oficial al R.
Moldova nr. 193-198 29.10.2004;
sunt: • Legea pentru modificarea și completarea Legii Nr.1347-XIII din 9
octombrie 1997 privind deșeurile de producție și menajere Nr. 449
din 30.12.2004, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 013 din
21.01.2005;
 • În capitolele de bazã privind organizarea
cadrului național de biosecuritate în Republica
Moldova sa conturat:

• • dezvoltarea unei politici de biosecuritate;

• • funcționarea unui sistem administrativ de
luare a deciziei bazate pe evaluarea riscurilor,
Rezultate managementul riscurilor;
• • asigurarea unor activitãți care urmeazã
procesului de autorizare: monitorizarea ºtiinþificã,
controlul aplicãrii legislaþiei, etichetarea,
trasabilitatea, rãspunderea, informarea, educarea
și participarea efectivã și eficientã a publicului la
luarea deciziilor.
 • Dezvoltarea și asigurarea
cadrului legislativ cu obiectivele
prioritare legate de asigurarea
securitãții biologice precum:
transportul transfrontalier al
OMG-urilor, al produselor
alimentare și furajelor produse din
acestea, urmãrirea și etichetarea
Concluzii acestora; crearea și dezvoltarea
laboratoarelor specializate în
detectarea OMG-urilor;
participarea la schimbul de
informații în domeniul
biosecuritãții se realizeazã în
contextul legislației internaționale.