Tema 5.

Reciclarea deșeurilor din industria alimentară

prin bioconfersie (4 ore)

5.1 Generalități privind reciclarea deseurilor

5.2 Producerea de bioenergie
5.3 Bioconversia deșeurilor din industria alimentară la
acizi organici

Bibliografie
1. https://faradeseuri.md/ro/ghid-complet-despre-reciclare-in-chisinau/
2. https://faradeseuri.md/ro/o-viata-fara-gunoi-2/
3. Raport elaborat în cadrul Convenţiei Naţiunilor Unite privind schimbarea
climei. Necesităţi tehnologice
şi priorităţi de dezvoltare. Chişinău , 2006. 176 p
4. L. FLAISER. Instalaţie de producere a gazului de fermentaţie(biogaz)
pentru gospodăriile ţărăneşti.
Accesibil pe Internet <//www.icc.ro/activity/comisii/2005/15.06.05/A5.pdf .
 5.1 Generalități privind reciclarea deșeurilor
Fiecare dintre noi generează deșeuri. Lumea se „sufocă din cauza
gunoiului”. De ce? Pentru că tot ceea ce cumpărăm, consumăm și aruncăm
ajunge pe câmpuri sau în ape. Ecologiștii militează pentru schimbarea
atitudinii față de bunuri, reducerea cantității de gunoi, sortarea la sursă și
reciclarea/ reutilizarea deșeurilor.
Cât gunoi produce un cetățean din Moldova pe zi?
– 0,4 kg în mediul rural
– 0,7 kg în orașele mici
– 0,9 kg în orașele mari
– 1,3 kg la Chișinău
Ce este reciclarea?
 Reciclarea - procesul de descompunere si reutilizare a
materialelor care altfel ar fi aruncate la gunoi si pierdute definitiv.

Reciclarea deșeurilor a ajuns să fie o problemă de maximă

importanță pentru salubritatea generală a Terrei, amploarea
fenomenului condiționând în mare parte și dezvoltarea economică.
Explozia industrială a secolului XX și în special a ultimelor
decenii, intensificarea și mecanizarea, dar și chimizarea
agriculturii au condus la creșterea deșeurilor
 Beneficiile reciclarii pentru mediu
• prin reciclare se poate stopa creșterea depozitelor de deșeuri care
nu numai ca poluează masiv mediu dar creează si o imagine
dezolanta a orașelor, distrugînd sănătatea celor care locuiesc în
preajma celebrelor “gropi de gunoi”.
• reciclând, poluantii eliberati in apa si aer se diminueaza
considerabil, contribuind la stoparea factorilor care deterioreaza
sanatatea populatiei
• prin reciclare se reduc emisiile de gaze cu efect de sera din
atmosfera
•prin reciclare economisim pe termen lung cheltuielile
comunitatii cu energia: ca sa întelegeti mai bine, ganditi-va ca
un singur bec poate fi alimentat timp de patru ore cu energia
economisita de la o singura sticla reciclata!
•prin reciclare se conserva resursele naturale ale Pamantului
Din Paris se evacuează lunar 100.000 tone, iar la nivelul
Bucureștiului 80.000 tone. Cantitatea de deșeuri reciclate diferă
de la țară la țară între 1și 98 din cantitatea totală a deșeurilor
rezultate.
 România loc codaș de 3-4%, Belgia – 98%. Moldova este încă
departe de acești indicatori, dar cu toate acestea, în țara noastră există
multe oportunități pentru eliminarea corectă a gunoiului.
PLASTIC
HÂRTIE
METAL
STICĂ
ELECTRONICE
BATERII
ANVELOPE
DEȘEURI ALIMENTARE / ORGANICE
DEȘEURI DE ULEI
ÎMBRĂCĂMINTE
BANNERE
PLASTICUL

50% din totalul deșeurilor din Chișinău (aproximativ 500 de

tone pe zi) sunt destinate uzinei de reciclare a ABS. Restul, 50% din
gunoi, este gestionat de întreprinderea municipală Regia
Autosalubritate. Se știe că cei mai mulți dintre ei, vor fi
înmormântați într-o groapă de gunoi din satul Țînțăreni.
Pentru gunoiul din alte containere speciale (galben, verde,
albastru) nu există o astfel de garanție. Prin urmare, ABS recomandă
să aruncați nu numai plastic în plase, ci și metal, sticlă și carton.
Compania „ABS” a început să activeze în domeniul gestionării deșeurilor în anul 2006.
Prima direcție abordată a fost reciclarea deșeurilor de ambalaje PET.
ABS a lansat recent o hartă
online a containerelor sale
speciale de reciclare
Reciclarea deşeurilor a
devenit o metodă curentă pentru
prevenirea declinului factorilor de
mediu şi pentru satisfacerea
cererilor din ce în ce mai mari de
materii prime.
 La stația ABS, gunoiul este sortat în materiale adecvate
pentru refolosire și în cele ne-recicabile (ele sunt trimise la un
depozit de gunoi din Țînțăreni). În alte țări, deșeurile ne-reciclabile
sunt incinerate, în Moldova această procedură este interzisă.
Aproximativ 10-15% din cantitatea de gunoi care intră
zilnic în ABS ar putea fi incinerată. ABS este sigur că, cu
echipamentele de filtrare potrivite, practic nu există riscul de
poluare a aerului și este mult mai ecologic decât aruncarea
gunoiului în pământ sau arderea lor de către cetățeni.
 2% din totalul deșeurilor plastice (în principal sticle de
plastic) sunt livrate într-o stație de reciclare din Peresecina, unde
sunt zdrobite în granule, iar apoi din ele se fabrică țevi de
canalizare sau containere pentru produse cosmetice. Plasticul
nereciclabil este trimis în diverse instalații din Ucraina și UE (în
principal în România, dar și în Polonia, Austria).
Cum putem pregăti corespunzător plasticul reciclabil?
În primul rând, clătim de restul conținutului (alimente și
alte substanțe) și zdrobiț/aplatizați cu piciorul, astfel încât obiectul
să ocupe mai puțin spațiu.
 O altă opțiune pentru reciclarea plasticului dvs. este o
inițiativă mică numită TEP – Tinerii pentru
EcoPlastic. Acestea colectează numai tipul de plastic 2 (HDPE)
și 5 (PP), care este cel mai răspândit material pentru capace de
sticlă și sticle cosmetice. Puteți aduce aceste tipuri de plastic în
orice moment la atelierul lor din Muzeul Zemstv (Art-Labirint ).
Ei, nkjde asemenea, desfășoară în mod regulat activități de
colectare a materialelor plastice în diferite locuri din Chișinău,
deseori la EcoLocal Farmers Market Moldova.
 În fiecare minut, la nivel mondial se folosesc un milion de pungi
de plastic. La acestea se adaugă sticle, pahare, caserole, tacâmuri - tot de
plastic. Trebuie, însă, să ştiţi că există diferite tipuri, iar unele sunt mai
nocive decât altele. Cum le diferenţiem? Cu ajutorul codurilor
inscripţionate pe ele. Iată ce reprezintă ele:
Codurile 1, 2, 4 şi 5 sunt considerate mai sigure decât 3, 6 şi
7. Să le luăm pe rând!
1. PET (polietilen tereftalat) este printre cele mai sigure tipuri de
plastic. Codul 1 apare pe majoritatea sticlelor de apă, suc ori ulei. Este
acel plastic transparent care, deși este printre cele mai sigure, pe suprafaţa
lui se acumulează foarte uşor bacteriile. De aceea păstraţi cât mai puţin
timp băuturile în aceste sticle şi nu le refolosiţi.
2. HDPE (polietilenă de mare densitate), folosită pentru fabricarea pungilor

si a ambalajelor de plastic. Codul 2 îl găsiţi pe recipientele cu iaurt, margarină

şi produse cosmetice şi este de cele mai multe ori un plastic opac. Este
considerat a fi unul sigur, pentru că are un risc redus de a pătrunde în produsul
ambalat.
3. V (policlorura de vinil sau PVC) poate fi periculos pentru bebeluşi. Feriţi-
vă de pet-urile care au ştanţat codul 3! Acesta este un tip de plastic folosit în
dopuri, caserole, dar şi în tuburile şampoanelor. PVC-ul are în compoziţie
DEHA, un produs chimic folosit pentru a face plasticul mai flexibil, dar care este
nociv sănătăţii. Studiile au arătat că poate afecta ficatul şi chiar cauza cancer.
4. LDPE (polietilena de joasă densitate) este un plastic rezistent atât la
temperaturi înalte, cât şi scăzute. Codul 4 apare pe anumite tipuri de sticle, în
pungile alimentelor congelate sau în tacâmuri şi este printre tipurile sigure de
plastic. Este însă ceva mai mai scump şi destul de rar folosit.
5. PP (polipropilenă) - codul 5 există pe unele pahare de unică folosinţă sau pe

diverse ambalaje alimentare, dar specialiştii nu consideră periculos acest tip de

plastic.
6. PS (polistiren) - devine periculos la temperaturi înalte. Acest tip de plastic
este folosit tot pentru fabricarea paharelor şi tacâmurilor de unică folosinţă, dar şi
la cutiile cu iaurt. Cercetările au arătat că în contact cu alimentele calde
eliberează stiren, o substanţă toxică. Aşadar, gândiţi-vă de două ori înainte de a
bea o cafea dintr-un pahar de plastic pe care apare codul 6.
7. (alte mase plastice) este cel mai periculos tip de plastic. Şi de codul 7 ar
trebui să vă feriţi. Acest tip de plastic are în compoziţie bisfenol, o substanţă
interzisă în mai multe state europene. Din păcate este folosit chiar şi pentru
fabricarea biberoanelor pentru bebeluşi. Utilizat timp îndelungat poate creşte
riscul de pubertate precoce la fetiţe, dar şi de apariţie a cancerului la prostată şi la
sân.
 Gravidele, persoanele care au deja diabet sau probleme
renale, ar trebui să evite orice plastic marcat cu cifrele 1, 3 sau 6.
Pentru siguranța dumneavoastră, folosiți la micounde doar
recipiente marcate cu cifra 5. Evitați să folosiți la instalația de
alimentare cu apă potabilă plastic marcat cu cifra 3.
HÂRTIA
Hârtia și cartonul trebuie aruncate în containerele albastre
instalate de Regia Autosalubritate, precum și în plasele galbene de
reciclare ABS. Apoi, ca și plasticul, sunt trimise la uzina de sortare
ABS, iar de acolo în Ucraina pentru prelucrare.
Este important de reținut că nu toate hârtiile pot fi reciclate.
Hârtia contaminată cu alimente sau ulei nu poate fi
reciclată, precum și hârtia igienică, cum ar fi șervețele folosite.
Totuși, acest tip de hârtie poate fi reciclat sub formă de compost
împreună cu risipa alimentară.
1 tonă de deșeuri de hârtie
salvează 17 copaci
De asemenea, nu este
reciclabilă: hârtia lucioasă,
hârtia plasticizată (cum ar fi
coperta revistelor) sau hârtia
din ceară. Cutiele din carton
după lapte și suc (tetrapack)
trebuie sortate în categoria
hârtiei.
 În Chișinău există diverse puncte implicate în
colectarea deșeurilor de hârtie. Două dintre acestea sunt
situate pe strada Columna 58 și pe strada Armeneasca 69.
Ambele acceptă nu numai hârtie, ci și plastic, peliculă,
sticlă (borcane și sticle plastice). La Columna 58, hârtia
dvs. va fi plătită cu 1-1,4 lei / kg, în funcție de suma
adusă.
 METAL
Lucrătorii de la uzina ABS sortează

manual deșeurile reciclabile de cele care nu

sunt reciclabile. Adesea găsesc cărți, picturi,
icoane care le păstrează astfel încât aceste
lucruri să nu ajungă într-un depozit de deșeuri.
Deșeurile de metale pot fi aruncate
în containerele galbene de la Regia
Autosalubritate împreună cu plasticul. Ca
și în cazul plasticului, este foarte important să
clătiți obiectele și să le aplatizați înainte de
eliminare.
Deșeuri metalice mari pot fi livrate și
la MoldRec.
STICLA
Spre deosebire de plastic, sticla (și
aluminiul) pot fi topite de un număr infinit de
ori fără pierderea calității. În plus,
prelucrarea lor este eficientă din punct de
vedere energetic și costă mult mai puțin
decât crearea unui pahar nou. În același timp,
sticla este și un material foarte rezistent –
asta înseamnă că sticla pe care pur și simplu
o aruncați fără reciclare va exista nevătămată
timp de 1.000.000 de ani.
Există containere de un verde închis,
instalate de Regia Autosalubritate, special-
destinate pentru sticlă. De asemenea, sticla
poate fi aruncată în plasele ABS
galbene. Înainte de eliminare, obiectul de
sticlă trebuie curățat de ambalajele din metal
sau plastic.
 Ca toate celelalte deșeuri reciclabile, deșeurile de sticlă sunt
sortate la uzina ABS, iar apoi, dacă nu sunt contaminate, sunt
trimise la uzine speciale chiar aici, în Moldova, unde sunt rupte în
bucăți mici și topite. Sticla pe care o aruncați în containerele verzi
este vândută de Autosalubritate companiei Glass Container
Company.
Tipuri de sticlă care nu pot fi reciclate: geamuri, becuri
(trebuie asamblate separat), oglinzi, sticlă termorezistentă,
ceramică.
Orașul are, de asemenea, câteva puncte mici care colectează
sticla. După cum am menționat deja, în locurile de primire a
deșeurilor de hârtie, se acceptă și sticla.
Deșeurile electrice și electronice
 Deșeurile electrice și electronice
Deșeurile electrice și electronice nu pot fi reciclate în
Moldova, deoarece nu există instalații autorizate pentru aceasta.
Cu toate acestea, există operatori locali autorizați să colecteze
aceste deșeuri, în special MoldRec. Au aproximativ 80 de
containere de colectare instalate în diferite puncte din oraș. Pot
fi găsite în marile supermarketuri Linella și Fourchette, precum
și în alte magazine mari.
În continuare, acestea sunt livrate în România, la cea mai
apropiată companie Green Group Buzău. Aici, electronica este
dezasamblată, apoi unele piese sunt reutilizate pentru
electronice noi, iar restul sunt reciclate. Organizația non-
guvernamentală Asociația pentru Valorificarea Deșeurilor a
creat o hartă online cu site-uri de colectare a deșeurilor electrice
și electronice.
 BATERII

Aproximativ 80 de containere pentru colectarea bateriilor și

electronicelor sunt instalate în diferite puncte din Chișinău.
Datorită numeroaselor substanțe chimice care fac parte din
componența lor (nichel, plumb, cadmiu), aruncarea bateriilor este
foarte dăunătoare pentru mediu. O baterie uzată care intră în
mediu (groapa de gunoi sau doar ajunge în natură) poate
contamina 20 m² de sol și 400 de litri de apă.
Ca și în cazul electronicelor, MoldRec este principalul agent
autorizat pentru colectarea deșeurilor. Aceleași cutii care sunt
instalate pentru colectarea electronicelor sunt destinate și aruncării
bateriilor.
În 2015, 300 de containere pentru colectare au fost instalate
în parcuri și curți în tot Chișinăul, în cadrul proiectului Baterec. O
hartă a acestor containere este disponibilă pe pagina lor de pornire.
 ANVELOPE
În Chișinău, transferul unei
anvelope pentru prelucrare costă 15
lei. Aceasta va fi transformată în
combustibil industrial prin piroliză,
un proces chimic special.
Lăsarea anvelopelor în containere
este dăunătoare pentru mediu,
deoarece eliberează o mulțime de
substanțe toxice în aer și în sol.
Pentru un astfel de act, legea
moldovenească prevede o amendă.
La începutul acestui an, proprietarul
unuia dintre serviciile
de vulcanizare a fost amendat cu
9.000 de lei pentru eliminarea
neautorizată a anvelopelor.
 Uzina de reciclare a anvelopelor Artesa-
Cons colectează, transportă, depozitează și prelucrează
materiale din cauciuc (în principiu anvelope) printr-un proces
chimic numit piroliză. Astfel, piesele de cauciuc ale anvelopei
sunt topite într-un combustibil special utilizat în scopuri
industriale. Două anvelope auto pot fi transformate în 6 litri
de combustibil, care este utilizat pentru încălzirea clădirilor
industriale. Piroliza are o amprentă de carbon mult mai mică
decât pneurile care ard. Piesele metalice ale anvelopelor sunt de
foarte bună calitate și se trimit la reciclare.
 DEȘEURI ALIMENTARE / ORGANICE
Există multe metode diferite de compostare – transformarea
deșeurilor organice în îngrășământ. Pentru apartamente și
birouri, cel mai simplu mod de a face față cu risipa alimentară
este compostarea cu tărâțe Bocași. Bacteriile anaerobe trăiesc din
tărâțe, care nu necesită oxigen la prelucrarea deșeurilor. Cu ajutorul
lor, deșeurile organice își păstrează substanțele nutritive, nu emit
gaze cu efect de seră dăunătoare (cum ar fi metanul) și, foarte
important, nu miros (unicul miros produs ar fi similar castraveților
murați).
Ask a Worm – este o inițiativă din Chișinău care promovează
dezvoltarea compostului prin metoda Bocași și ajută oamenilor să
înceapă să practice această metodă. Pe site-ul lor web există
informații care explică ce este Bocași și cum funcționează. De
asemenea, membrii vând tărâțe Bocași (30 lei / 500 g, trebuie să
folosiți aproximativ 5 g pe zi), precum și cutii speciale de compost
(prima este gratuită).
DEȘEURI DE ULEI
 Un litru de ulei uzat care a intrat în canalizare este
suficient pentru a polua 1 milion de litri de apă.
Pentru a preveni contaminarea apei și solului, uleiul vegetal uzat
trebuie aruncat corect. Compania BioEcOil vă va ajuta în acest
sens.
BioEcOil este principala companie din Moldova, care
colectează ulei vegetal folosit atât în orașe, cât și în mediul rural.
Acestea oferă recipiente speciale din plastic, unde puteți păstra
uleiul uzat (după răcire). Când containerul este plin, contactați
compania, îl ridică și vă dă unul nou. (Filmuletul)
 Beneficiile care pot rezulta prin reciclarea cu succes a deşeurilor
industriei alimentare sunt enorme. O tehnologie de reciclare nouă îşi va
recupera investiţia într-un timp care este dependent de natura deşeului
prelucrat; costul depozitării deşeurilor - care reprezintă un factor
impulsionant asupra dezvoltării de noi tehnologii de reciclare, depinde şi
el de tipul deşeului, de locaţie şi de legislaţia locală, astfel încât este
practic imposibil de a dezvolta şi implementa o tehnologie de reciclare
unică, chiar şi numai pentru un singur tip de deşeu provenit din industria
alimentară.
Putem avea o viața confortabilă, fără a produce gunoi. Cum
este posibil?
Să renunţăm la plastic. În special, la plasticul de unică folosinţă
Pungile de polietilenă au fost produse prima oară în SUA în 1957.
Erau ieftine și se găseau peste tot, astfel încât acestea s-au răspândit
în întreaga lume. Astăzi au ajuns să fie cel mai întâlnit tip de deșeu,
în principal din cauza faptului că se produc de ordinul
milioanelor și se descompun foarte greu. De asemenea, gunoaiele
de plastic călătoresc prin intermediul râurilor (mai ales dacă avem
obiceiul foarte rușinos de a arunca „la râpă”) sau duse de vânt.
 În acest mod, deșeurile ajung în medii îndepărtate
(chiar la Polul Nord), unde sunt ingerate de animale care le
confundă cu sursa de hrană. Insulele de gunoaie care plutesc
pe ocean sunt dăunătoare vieții marine, pentru că țestoasele,
delfinii, peștii se încâlcesc în ele și nu mai pot scăpa.
Ingerarea pungilor din plastic amenință și animalele de uscat:
în multe țări au fost găsiți elefanți, hiene, maimuțe și păsări cu
stomacul plin de plastice.
 Plasticul are nevoie de mii de ani să se descompună. În
dependență de tipul de plastic, durează de la 100 până la 1000
de ani ca să degradeze. Recent, oamenii de știință au descoperit
că plasticul se descompune, treptat, în tone de microparticule
care nu dispar, dar ajung în organismele noastre prin aerul pe
care-l respirăm, este în mâncarea noastră. În plus, nu tot
plasticul se reciclează.
Care e alternativa?
Mergeți la cumpărături cu pungi de țesătură: Înainte să vă porniți de
acasă estimați cam ce vreți să cumpărați și luați pungi care să vă ajungă. În
acest mod, nu veți fi nevoiți să cumpărați pe ultima sută de metri sacoșe de
plastic. Acestea, de obicei, nici măcar nu sunt rezistente, se rup ușor sub
greutatea conținutului. În plus, economisiți bani, căci nu trebuie să cumpărați
mereu pungi noi. Chiar și dacă vânzătorul oferă pungi gratis, nu înseamnă că
trebuie să profităm de generozitatea acestuia: riscăm să ne umplem casa de
sacoșe sau să le aruncăm în mediul înconjurător (și știm deja cât de periculos
este acest lucru). Pungile textile sunt mai durabile, arată mai bine, se spală și pot fi
refolosite ani la rând, iar descompunerea lor durează mult mai puțin (între 6 și 12
luni).
Optați pentru produse ambalate în cât mai puțin plastic: Ideal ar fi deloc.
Alegeți hârtie, sticlă sau metal (acestea se descompun mai repede și pot fi
reciclate/refolosite cu mai mult succes). Refuzați produsele împachetate absurd
în tot felul de ambalaje. Cu cât mai mulți vom refuza ambalajele de plastic de
unică folosință, cu atât mai repede producătorii se vor reorienta. Evitați să
puneți fiecare produs în sacoșe individuale. Dacă aveți mai multe produse
chimice sau de curățenie, grupați-le pe toate într-o singură pungă. Optați să
puneți pâinea sau alte produse alimentare în pungi de hârtie (acestea se
descompun într-o lună). În fiecare an, aproape trei miliarde de pungi de unică
folosință sunt aruncate (deci aproape 2 milioane în fiecare minut). În 2015,
jumătate din totalul de plastic aruncat în lume era de fapt ambalaj (141
milioane de tone).
Refuzați paiul, paharul și capacul de plastic: Când mergeți la
restaurant sau comandați o cafea la pachet, refuzați paiul și capacul care se
pune deasupra paharului. Acestea sunt de unică folosință, nu se
reciclează și ajung pe câmpuri, oceane sau în stomacurile animalelor
nevinovate. În fiecare zi, în lumea întreagă, sunt folosite mai mult de 500
milioane de paie de plastic. În fiecare an, pe planetă sunt aruncate 500 de
miliarde pahare de plastic. Caserolele pe care le cumpărăm odată cu
prăjiturile nu ajung toate să fie reciclate, căci majoritatea sunt aruncate
pentru că sunt murdare. Ideal ar fi să mergeți cu caserola proprie la
cofetărie.
Cumpărați un filtru de apă: Sticlele de apă pe care le cumpărăm nu
fac decât să îmbogățească producătorul și să umple mediul înconjurător de
PET-uri inutile. S-a estimat că în jur de 480 miliarde de sticle de plastic au
fost vândute în 2016 în lumea întreagă. Optați pentru un filtru bun care
ține cu anii (evident, unele componente vor trebui schimbate odată la câteva
luni). Deși ar părea scump la prima vedere, investiția e de fapt mult mai mică
în comparație cu sumele cheltuite timp de un an pe sticle de apă potabilă.
Tot în aceeași ordine de idei, investiți într-o cană termos sau altceva
asemănător în care să puneți apă când plecați de acasă. Astfel, nu veți
cumpăra sticle de apă de prin magazine pentru a vă potoli setea iminentă. La
început va fi greu, dar cu timpul va deveni un obicei și chiar vă veți simți mai
bine știind că nu aruncați atâtea sticle de plastic.
Cumpărați lucruri de calitate și durabile: Moda de a folosi obiecte
de unică folosință e recentă (aproximativ 15 ani în urmă), dar deja a
făcut ravagii în lume la capitolul impact asupra mediului: tone de
farfurii de plastic, caserole, cutii ajung să fie purtate de vânt din cauza
unui simplu moft al omenirii. Aceste obiecte au o durată de viață foarte
scurtă în mâinile noastre (cât ne servesc), în schimb rămân mii de ani să-
și aștepte „moartea”. Ca să nu agravăm și mai mult problema, va trebui
să evităm folosirea obiectelor de unică folosință și să alegem obiecte cu
durată de viață mai lungă. De asemenea, să ne schimbăm și
comportamentul: de ex., să bem cafeaua acasă în loc să o luăm la pachet
de la chioșc, să folosim containere din sticlă în loc de plastic.
In concluzie, este mai ușor să reducem cantitatea de deșeuri
decât să curățăm mediul deja poluat. Cu cât mai puțin
cumpărăm/consumăm, cu atât mai puține deșeuri producem!
 Bioconversia, Proces de transformare a unei forme
de bioenergie în alta, în cadrul proceselor biologice. Componenţii
organici ai deşeurilor sunt folosiţi drept substrat pentru dezvoltarea
microorganismelor. O astfel de tehnologie face legătura între
cantitatea tot mai mare de deşeuri generată în lume cu cerinţa
mondială tot mai ridicată de recuperare a resurselor de materii
prime şi energie.
Pentru deşeurile industriei alimentare, bioconversia poate fi
aplicabilă fie în producerea de energie, fie în transformarea
deşeurilor în materii prime pentru obţinerea de produse cu valoare
de piaţă
 4.2. PRODUCEREA DE BIOENERGIE
Pentru Republica Moldova bioenergia constituie o alternativa
viabila fata de sursele importante care constituie aproximativ 95%
din consumul total. Sporirea securitatii energetice este una din
principalele prioritati in domeniul energetic iar acest lucru este
posibil doar prin utilizarea surselor regenerabile de energie. Din
acestea cel mai mare potential il au biomasa, energie eoliana si
energie fotovoltaica. Principala problema pentru valorificarea
potentialului existent consta in costurile mari ale tehnologiilor
utilizate pentru producerea energiei care la momentul actual fac
mare perioada de recuperare a investitiei.
 Republica Moldova are un potenţial mare de producere a
energiei din surse regenerabile, care este, deocamdată,
neexploatat. Studiile au arătat că una din cele mai sigure şi uşor
accesibile surse alternative de energie sunt paiele şi alte deşeuri
agricole, numite biomasă.
S-a ajuns la un numitor comun precum că deşeurile
cerealiere reprezintă sursa de energie regenerabilă a Republicii
Moldova cu cel mai mare potenţial pe termen scurt şi mediu.
Anual, Republica Moldova produce, în medie, 700 mii tone de
paie, ceea ce face posibilă generarea a circa 700 milioane de KWh
de energie termică pe an.
Biogazul (biometanul)
Pentru obţinerea biogazului se poate utiliza o gamă largă de
substraturi atât de provenienţă agricolă, cât şi industrială. În
principiu, orice deşeu lichid sau solid provenit din industria
alimentară sau din deşeurile municipale poate fi utilizat ca
substrat în procesul de digestie anaerobă din care rezultă biogazul.
Câteva dintre aceste substraturi sunt prezentate în tab. 6.1.
 Tabelul 6.1. Substraturi utilizabile pentru digestia anaerobă
SU* SOU** Raport Randament în biogaz [m3
Substratul
[%] [%SU] C/N CH4/kg SOU]
Dejecţii de păsări 15 77 7 0,2 - 0,4
Dejecţii de porcine 5-7 77 - 85 5 - 10 0,2 - 0,3
Glicerină brută (biodiesel) > 98 90 - 93 - 0,69 - 0,72
Cartofi putreziţi 25 79 25 0,5 - 0,6
Trifoi 20 80 12 0,4 - 0,5
Şrot de mere 25 86 30 0,3 - 0,4
Grăunţe epuizate 20 - 22 87 - 90 10 0,6 0,7
Pâine (resturi) 90 96 - 98 42 0,7 - 0,75
Melasă 80 95 14 - 27 0,3
Zer 95 - 27 0,5 - 0,6
Şrot de seminţe de rapiţă 92 97 9 - 12 0,58 - 0,62
Resturi verzi 60 - 75 30 - 70 40 - 80 0,2 - 0,6
Nămoluri flotate (grăsimi) 5 - 24 83 - 98 - 0,6 - 0,8
Conţinut intestinal 12 - 15 80 - 84 17 - 21 0,2 - 0,3

Conţinut stomacal de rumegătoare (presat) 20 - 45 90 11 - 20 0,6 - 0,7

Măcinătură animală 8 - 25 90 - 0,5 - 0,8
Grăsime (de la separatoare) 35 - 70 96 - 0,7 (1,0)
Iarbă 21 - 23 76 - 80 22 - 24 0,45 - 0,5

substanţă uscată; ** - substanţă organică uscată

 Din dejecţiile animaliere se poate obţine biogaz. Conform
[1], cantitatea de biogaz care poate fi obţinută în
Republica Moldova din dejecţiile sectorului zootehnic este de
67,09 mln m de biogaz pe an. Biogazul, deşi s-ar părea că nu
poate avea o pondere deosebită, va avea totuşi partea sa de
contribuţie. Pentru gospodăriile ţărăneşti, unde nu există
posibilităţi de racordare la reţeaua de gaze naturale, biogazul
poate constitui o alternativă. Astfel, biogazul obţinut poate fi
utilizat pentru producerea de electricitate şi energie termică
în uzine de cogenerare sau poate fi ars în cazane destinate
producerii energiei termice. În acest caz mai rezultă un avantaj –
colectarea dejecţiilor animaliere va duce la protejarea cursurilor
de apă de scurgerile poluante excesive
 Producţia biogazului are loc prin digestie anaerobă în
bioreactoare din care oxigenul este complet exclus, iar toţi ceilalţi
parametri care guvernează procesul de fermentare sunt atent
controlaţi. Digestia anaerobă a deşeurilor organice poate fi
considerată ca un proces care decurge în mai multe etape:
hidroliza: compuşii organici din deşeuri (glucide, lipide, proteine)
sunt scindaţi de către enzime extracelulare la comuşi simpli
solubili în apă: monozaharide, aminoacizi, acizi graşi;
acidificarea: produşii intermediari de hidroliză sunt scindaţi în
continuare în produşi finali solubili în apă (acizi carboxilici
saturaţi cu catenă scurtă, alcooli) şi dioxid de carbon;
•acetogeneza: produşii metabolismului microbian sunt
transformaţi în acizi organici saturaţi volatili (în principal
acetaţi) şi dioxid de carbon;
•metanogeneza: bacterii metanogene specializate în asimilarea
CO2, H2 sau a acetaţilor, printr-un metabolism strict anaerob,
generează metanul.
Ca rezultat al procesului de digestie anaerobă se obţine
biogazul. Acesta este un amestec de metan (50 - 85% vol),
dioxid de carbon (15 - 50% vol) şi urme de alte gaze: vapori de
apă, hidrogen sulfurat, hidrogen.
 Prezenţa în compuşii organici biodegradabili a unor
cantităţi mari de lipide şi proteine duce la obţinerea unui procent
mai ridicat în metan. Randamentul în metan depinde în cele din
urmă de biodegradabilitatea substratului. Anumiţi compuşi
naturali cum ar fi lignina, sunt refractari la digestia anaerobă chiar
şi în cazul unor timpi de staţionare îndelungaţi, aceasta datorită
lipsei enzimelor care să iniţieze reacţiile de hidroliză. Utilizarea
de cosubstraturi conduce la o îmbunătăţire calitativă şi cantitativă
a producţiei de biogaz comparativ cu digestia monosubstraturilor
formate exclusiv din dejecţii sau nămol de la tratarea apelor
reziduale municipale.
Obţinerea biogazului din deşeuri organice este bine pusă la punct
sub aspect tehnic, implementarea sa depinzând mult de cadrul
politic şi legislativ. În Germania, de exemplu, la nivelul anului
2005, existau circa 2400 instalaţii de producere a biogazului
având o capacitate totală de 450 MWel şi funcţionând cu deşeuri
organice şi ape reziduale. În general, biogazul este utilizat pentru
producere de energie electrică şi energie termică în instalaţiile de
cogenerare,sau ca înlocuitor al gazului natural în generatoarele de
abur
 În ultimul deceniu, Suedia a devenit lider mondial în
utilizarea biogazului drept combustibil regenerabil pentru
transporturi. Suedia are un parc de circa 4500 de vehicule
funcţionând cu gaz, aici fiind inclusă şi majoritatea autobuzelor din
reţelele de transport local. Circa 45% din combustibilul acestor
vehicule este biogazul, restul fiind gaz natural (fig. 6.2). Până în 2020
se prevede funcţionarea cu biogaz a circa 200 000 de vehicule şi
existenţa a 150 de staţii de alimentare cu biogaz (fatţă de 24 existente
în prezent). Estimările indică faptul că aproximativ 20% din nevoile
de combustibil pentru transport ale Suediei vor fi acoperite din
producţia locală de biogaz.
 Nămolul rezultat în urma digestiei poate fi utilizat ca
îngrăşământ organic. La digestia anaerobă a deşeurilor organice,
considerente tehnico-economice permit descompunerea doar a 50%
din celuloza iniţială şi nu permit descompunerea ligninei. De
exemplu, nămolul obţinut după digestia anaerobă a cerealelor
epuizate de la fabricarea berii conţine 40 - 50% lignină, 40 - 45%
celuloză şi 2 - 2,5% N total [59]. Celuloza şi lignina formează
compuşii de plecare pentru sinteza substanţelor humice. Aceste
substanţe macromoleculare au capacitatea de a stoca apa, nutrienţii
şi metalele grele într-o manieră reversibilă, jucând un rol important
în mobilitatea acestora între sol, apa din sol şi plante.
 Borhotul rezultat ca deşeu la obţinerea alcoolului prin
distilare este o materie primă care se pretează la obţinerea
biogazului.
Deşeurile de abator fac parte din categoria „subproduselor
animale” nedestinate consumului uman. În conformitate cu
legislaţia europeană , aceste subproduse sunt de trei categorii
•Subproduse animale de categoria 1, care reprezintă un risc
crescut pentru sănătatea publică, animale sau mediu. Aici sunt
incluse animalele suspecte de infectare cu virusul BSE, subproduse
cu concentraţii ridicate de contaminanţi ai mediului, materiale solide
(> 6 mm) provenite din apele uzate ale instalaţiilor care prelucrează
produse din categoria 1 (abatoare, ateliere de tranşare, etc.), precum
şi resturile de catering din mijloacele internaţionale de transport
(cursele aeriene internaţionale, de exemplu). Aceste materiale nu
sunt permise în instalaţiile de obţinere a biogazului.
•Subproduse animale de categoria 2. Această categorie include
acele subproduse neincluse în categoriile 1 şi 3: dejecţii, conţinutul
tractului digestiv, lapte impropriu consumului uman, animale
moarte, materiale solide (> 6 mm) provenite din apele uzate ale
abatoarelor. Cu excepţia dejecţiilor, conţinutului tractului digestiv
şi a laptelui, care nu necesită pretratare, toate celelalte produse din
categorie pot fi utilizate la producerea biogazului după o sterilizare
prealabilă cu abur (cel puţin 20 min fără întrerupere la o
temperatură internă de peste 133 °C şi o presiune a aburului mai
mare de 0,3 MPa).
Subproduse animale de categoria 3. Aici intră toate
subprodusele animale provenite de la animale corespunzătoare
abatorizării, dar nedestinate consumului uman, precum şi
subprodusele animale din instalaţiile industriei alimentare sau
deşeurile din catering. Materialele din această categorie trebuie
pasteurizate înaintea utilizării în instalaţiile de biogaz (prin
menţinere minimum 60 min la o temperatură de 70 °C). Particulele
supuse pasteurizării nu trebuie să depăşească dimensiunea de 12
mm.