Sunteți pe pagina 1din 19

ORGANIZAREA INTERNĂ

ÎN SECOLELE XIV - XVI


ORGANIZAREA POLITICO -
INSTITUŢIONALĂ

DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ A
ŢĂRILOR ROMÂNE PREZINTĂ UN CARACTER
UNITAR - ESTE ÎN ESENŢĂ ACEEAŞI ÎN
TOATE ŢĂRILE LOCUITE DE ROMÂNI:

FORMA DE STAT: VOIEVODATUL;


INSTITUŢIA CENTRALĂ: DOMNIA (ŢARA
ROMÂNEASCĂ ŞI MOLDOVA).
A. DOMNIA
AŞA CUM SPUNE ŞI DENUMIREA DOMNUL
(DOMINUS = STǍPÂN) DEŢINEA TOATE ATRIBUTELE
PUTERII (PREROGATIVE) ÎN STAT:

1. DE POLITICĂ INTERNĂ:

 CONDUCǍTOR SUPREM AL ARMATEI (MARE VOIEVOD);


 LEGISLATOR SUPREM (EMITEA ACTE CU PUTERE DE LEGE);
 JUDECǍTOR SUPREM (ERA CEA MAI ÎNALTǍ INSTANŢǍ);
 ACORDA PRIVILEGII ŞI RANGURI BOIEREŞTI;
 STABILEA DǍRILE;
 AVEA DREPTUL DE A SE AMESTECA ÎN PROBLEMELE BISERICII;
 BǍTEA MONEDA (SIMBOL AL SUVERANITǍŢII STATULUI);

2. DE POLITICĂ EXTERNĂ:

 ÎNCHEIA TRATATE INTERNAŢIONALE;


 DECLARA RǍZBOI ŞI ÎNCHEIA PACE;
 TRIMITEA ŞI PRIMEA SOLII.
SUCCESIUNEA LA TRON SE REALIZA
CONFORM SISTEMULUI ELECTIV-EREDITAR:
DOMNUL ERA ALES DE CǍTRE ADUNAREA
ŢǍRII DIN CADRUL DINASTIEI DOMNITOARE
("OS DOMNESC"),AVÂND DREPT DE DOMNIE
TOŢI DESCENDENŢII PE LINIE MASCULINǍ.
DE OBICEI ERA PREFERAT FIUL CEL MARE
(PRINCIPIUL PRIMOGENITURII).

CELE MAI IMPORTANTE DINASTII AU FOST:


– BASARABII- ŢARA ROMÂNEASCǍ;
– MUŞATINII- MOLDOVA.
 ORIGINEA PUTERII DOMNULUI ERA DE
NATURǍ DIVINǍ,LUCRU PREZENT ÎN
TITULATURA DOMNULUI:"IO“ - CEL ALES DE
DUMNEZEU, "DIN MILA LUI DUMNEZEU".

 CARACTERUL STǍPÂNIRII : :"SINGUR


STǍPÂNITOR"- STǍPÂN DEPLIN ÎN INTERIORUL ŞI
EXTERIORUL ŢĂRII).

 ÎNSEMNELE PUTERII:
 COROANA (FOLOSITǍ PÂNǍ ÎN VREMEA LUI BRÂNCOVEANU
SEC.XVIII);
 HLAMIDA;
 SCEPTRUL;
 STINDARDUL.
B. SFATUL DOMNESC :

ERA FORMAT DIN BOIERII CU DREGǍTORII


ŞI CLERUL ÎNALT (MITROPOLITUL ŞI
EPISCOPII); ERA UN ORGAN CONSULTATIV
(AJUTA PE DOMN ÎN LUAREA DECIZIILOR MAI
IMPORTANTE).

BOIERII ÎMPREUNǍ CU OSTAŞII ŞI SLUJITORII


DOMNULUI ALCǍTUIAU CURTEA DOMNEASCǍ.
DREGǍTORIILE ATRIBUŢII

 MARELE BAN AL  CEA MAI ÎNALTǍ DREGǍTORIE DIN


OLTENIEI ŢARA ROMÂNEASCǍ.

 PORTARUL SUCEVEI  CEA MAI ÎNALTǍ DREGǍTORIE DIN MOLDOVA.

 VORNICUL  ŞEFUL CURŢII DOMNEŞTI.

 LOGOFǍTUL  ŞEFUL CANCELARIEI DOMNEŞTI.

 VISTIERNICUL  ADMINISTRATORUL FINANŢELOR.

 SPǍTARUL  PURTǍTORUL DE SPADǍ AL DOMNULUI LA


CEREMONII;
COMANDANT MILITAR.
C. ADUNAREA ŢǍRII
ÎN MOLDOVA ŞI ŢARA ROMÂNEASCĂ:

INSTITUŢIE CU ROL CONSULTATIV CONVOCATǍ ÎN


SITUAŢII DEOSEBITE,
ALCǍTUITǍ DIN REPREZENTANŢI AI BOIERILOR,
CLERULUI, ORǍŞENILOR ŞI ŢǍRANILOR LIBERI.
ATRIBUŢIILE EI ERAU :
 ALEGEREA DOMNULUI,
 STABILIREA TAXELOR INTERNE SAU
EXTERNE (TRIBUTUL CǍTRE IMPERIUL OTOMAN).

ÎN TRANSILVANIA:

ADUNĂRI OBŞTEŞTI → CONGREGAŢII GENERALE ALE


NOBILIMII (DIN SEC. XIV) → DIETĂ (DIN SEC. XVI).
D. ORGANIZAREA ADMINISTRATIV -
TERITORIALǍ :
 JUDEŢE (ŢARA ROMÂNEASCǍ);
 ŢINUTURI (MOLDOVA).
 VOIEVODATUL TRANSILVANIEI ŞI-A
EXERCITAT AUTORITATEA ASUPRA A
ŞAPTE COMITATE. VOIEVODUL AVEA
ATRIBUŢII:
 ADMINISTRATIVE;
 JUDICIARE;
 MILITARE;
 DIN A DOUA JUMĂTATE A SEC. XIV ÎŞI
ORGANIZEAZĂ O CANCELARIE.
ORAŞELE

TRANSILVANIA:
 LARGĂ AUTONOMIE;
CONDUSE DE UN CONSILIU (12 JURAŢI);
JUDE (REPREZENTANTUL REGELUI).
MOLDOVA:
CONDUSE DE UN ŞOLTUZ
(REPREZENTANTUL DOMNULUI);
ŢARA ROMÂNEASCĂ:
CONDUSE DE UN JUDEŢ
(REPREZENTANTUL DOMNULUI):
E. ARMATA :
OASTEA CEA MARE (TOT POPORUL
ÎNARMAT);
OASTEA CEA MICǍ (TRUPELE
BOIERILOR ŞI ALE BISERICII);
MERCENARII (FOLOSIŢI PE SCARǍ
LARGǍ DIN SECOLUL XVI)
SISTEMUL DEFENSIV FORMAT DIN
CETǍŢILE DE GRANIŢǍ: HOTIN,
SUCEAVA , NEAMŢ, CETATEA ALBǍ,
CHILIA (MOLDOVA);
GIURGIU,TURNU,BRǍILA (ŢARA
ROMÂNEASCĂ).
F. BISERICA
ERA ORGANIZATǍ SUB FORMA MITROPOLIEI
 ARGEŞ-ŢARA ROMÂNEASCǍ ;
 SUCEAVA-MOLDOVA.
FIECARE AVEA ÎN SUBORDINE EPISCOPII:
 RÂMNIC ŞI BUZǍU ÎN ŢARA ROMÂNEASCǍ;
 ROMAN, RǍDǍUŢI ŞI HUŞI ÎN MOLDOVA.
ERA PUTERNIC SPRIJINITǍ DE DOMNIE
(DOMNII ERAU CTITORI DE BISERICI ŞI DE MǍNǍSTIRI,
PE CARE LE ÎNZESTRAU CU MOŞII);
 MITROPOLITUL ERA CONSIDERAT AL DOILEA DEMNITAR AL
STATULUI, CEL MAI IMPORTANT SFETNIC AL DOMNULUI;
 PARTICIPA LA ALEGEREA DOMNULUI CǍRUIA ÎI CONFEREA
AUTORITATE DIVINĂ PRIN ÎNCORONARE;
 CONDUCEA SOLII ÎNCREDINŢATE DE DOMN;
 ERA LOCŢIITORULDOMNULUIÎN CAZUL IMPOSIBILITǍŢII
ACESTUIA DE A-ŞI EXERCITA AUTORITATEA;
 ERA ALES DE EPISCOPI ŞI CONFIRMAT DE DOMN;
 BISERICA A SPRIJINIT DOMNIA ÎN OPERA DE
CONSOLIDARE A STATULUI ŞI DE OBŢINERE
A INDEPENDENŢEI ACESTEIA;
 RELIGIA ORTODOXĂ A CONSTITUIT UN
ELEMENT DE UNITATE ŞI DE SOLIDARITATE A
ROMÂNILOR DIN CELE TREI ŢĂRI ROMÂNE;
 BISERICA CATOLICĂ DIN TRANSILVANIA A
REPREZENTAT O FORŢĂ POLITICĂ CE
SPRIJINEA STĂRILE PRIVILEGIATE; CU
CENTRE CULTURALE LA ALBA-IULIA ŞI
ORADEA;
 RELIGILE REFORMATE APAR ÎN SEC. XVI:
LUTERANĂ, CALVINĂ ŞI UNITARIANĂ.
ÎMPREUNĂ CU CEA CATOLICĂ VOR FORMA
RELIGIILE RECEPTE (OFICIALE,
RECUNOSCUTE).
 DOC.1:"MARELE ŞI SINGURUL STǍPÂNITOR,DIN MILA
LUI DUMNEZEU DOMN,IO ROMAN
VOIEVOD,STǍPÂNIND ŢARA MOLDOVEI DE LA MUNTE
PÂNǍ LA MAREA CEA MARE."
(30 MARTIE 1392)

COMENTARIU:
DOCUMENTUL APARŢINE DOMNULUI MOLDOVEAN
ROMAN I (1391-1394) ŞI ATESTǍ O SERIE DE
CARACTERISTICI ALE EXERCITǍRII FUNCŢIEI
VOIEVODALE: STAPÂNIREA ASUPRA UNUI STAT
INDEPENDENT (MARELE ŞI SINGURUL
STǍPÂNITOR),ORIGINEA DIVINǍ A PUTERII (DIN MILA
LUI DUMNEZEU,IO),EXTINDEREA TERITORIALǍ A
MOLDOVEI PÂNǍ LA MAREA NEAGRǍ,CEEA CE
DEMONSTREAZǍ DESǍVÂRŞIREA UNIFICǍRII
TERITORIALE A ACESTUI STAT MEDIEVAL ROMÂNESC.
ECONOMIA ŢĂRILOR ROMÂNE ÎN
SECOLELE XIV-XVI
A. AGRICULTURA
 S-A PRACTICAT:
 PE VĂILE RÂURILOR;
 ÎN REGIUNILE DE COLINE;
 În CÂMPIE ;
 LA MUNTE:
 S-A FOLOSIT ALTERNANŢA CULTURILOR;
 TEHNICA AGRARĂ CUNOAŞTE ÎMBUNĂTĂŢIRI;
 SE CULTIVAU:
 CEREALE: GRÂU, SACARĂ, MEI, ORZ, OVĂZ;
 VIŢA DE VIE;
 POMI FRUCTIFERI;
 LEGUMELE: VARZA, CEAPA, USTUROIUL;
 SE CREŞTEAU ANIMALE: VITE, OVINE, CAI, PORCI;
 ALTE OCUPAŢII: APICULTURA, PESCUITUL.
B. MINERITUL

 SE EXTRĂGEAU: METALELE PREŢIOASE, SAREA,


FIERUL, CUPRUL, PĂCURA;

C. MEŞTEŞUGURILE
 MEŞTEŞUGARII ERAU ORGANIZAŢI ÎN ASOCIAŢII
PROFESIONALE, PE MESERII (BRESLE);

D. COMERŢUL
 ŢĂRILE ROMÂNE ERAU STRĂBĂTUTE DE MARILE
DRUMURI CARE LEGAU EUROPA OCCIDENTALĂ
DE MAREA NEAGRĂ ŞI PENINSULA BALCANICĂ;
 S-A DEZVOLTAT ÎNTRE CELE TREI ŢĂRI ROMÂNE,
DOMNII ACORDÂND PRIVILEGII NEGUSTORILOR
AUTOHTONI ŞI STRĂINI.
SOCIETATEA
 PREOŢIMEA (CLERUL) CARE ERA STRATIFICAT;
 NOBILIMEA (TRANSILVANIA) / BOIERIMEA (MOLDOVA ŞI
ŢARA ROMÂNEASCĂ) ERA STRATIFICATĂ ÎN MICĂ,
MIJLOCIE ŞI MARE;
 ŢĂRĂNIMEA:
 LIBERĂ:
 TRANSILVANIA: ÎN “ŢĂRILE” ROMÂNEŞTI, ÎN SECUIME, PE
DOMENIILE REGALE;
 MOLDOVA: RĂZEŞI;
 ŢARA ROMÂNEASCĂ: MOŞNENI;
 DEŢINEA MICI PROPRIETĂŢI;
 AVEA OBLIGAŢII MILITARE ŞI FINANCIARE;
 DEPENDENTĂ:
 OBLIGAŢII FAŢĂ DE REGALITATE, BISERICĂ ŞI NOBILIME
(TRANSILVANIA);
 OBLIGAŢII FAŢĂ DE DOMN, BISERICĂ ŞI DOMN (MOLDOVA ŞI
ŢARA ROMÂNEASCĂ);
 OBLIGAŢIILE ERAU ÎN: MUNCĂ, PRODUSE ŞI BANI (RENTA).
POPULAŢIA
SECOLUL LOCUL NUMĂRUL
LOCUITORILOR

ŢARA
XIV – XVI ROMÂNEASCĂ 500 000

XIV – XVI MOLDOVA 400 000

XIV - XVI TRANSILVANIA 700 000


ŢARA ROMÂNEASCĂ GRECI ŞI ARMENI

MOLDOVA GRECI ŞI ARMENI

TRANSILVANIA MAGHIARI, SAŞI, SECUI