Intelegerea stiintifica

abordari filosofice
R. David-Rus
Institutul de Antropologie
Francisc I Rainer
In episoadele
serialului “Dr House”
- ni se propune o situatie medicala
- un pacient cu manifestari inexplicabile e adus de urgenta in spital
- echipa doctorului House incearca (sub presiunea timpului) sa
identifice cauzele acestor manifestari sa gaseasca o explicatie
adecvata, sa ‘inteleaga’ situatia, configuratia factorilor ce produc
acele simptome
- sa intervina si sa controleze in mod eficient cauzele si sa previna
astfel consecintele lor
• Demersul implica articularea unor explicatii
• Emiterea de ipoteze ce propun influentea anumitor factori cauzali
• Testarea si verificarea ipotezelor
• Respingerea lor cand evidenta empirica
le invalideaza
• Emiterea unor noi ipoteze
• Deductii (inferenta spre cazuri particulare dinspre generalizari legice),
inductii (constructia de generalizari pe baza unor cazuri particulare) si
abductii (propunera unor ipoteze de lucru care sa explice cazul
particular) sunt angajate in acest demers
Toate ingredinetele unui demers tipic pentru o investigatie stiintifica
 Obiectivele investigatiei stiintifice
Sistematizarea cunostiintelor – ordonarea relationarea si
integrarea lor intr-o retea coerenta de idei generalizari legi
principii
- realizarea predictilor, retrodictiilor
- posibilitatea interventiei controlate
Explicatia si intelegere – par sa joace un rol central
- de fapt pot fi luate ca obiective prime ale investigatiei
stiintifice
 Explicatia si intelegerea stiintifica

Presupun de multe ori realizarea implicita a celorlalte

obiective
• Integrarea fenomenului in corpusul de cunoastere prin
conectarea la reteaua de adevaruri, de relatii legice
acceptate
• cunosterea si explicitarea influentei cauzale
• Posibilitatea predictiei si interventiei controlate
 In filosofia stiintei
• Tematica explicatiei stiintifice a ocupat si ocupa un rol important

• A dominat agenda filosofica in perioada de glorie a domeniului – a

2a jumatatea a sec XX

• subiectul a fost lansat in contextul orientarii neopoziitiviste din

filosofia stiintei

• printre adepti - nu doar filosofi ci si multi oameni de stiinta

Cercul de la Viena- Schlick, Carnap,L Wittgenstein, Carl Hempel, Ernest

Nagel, Karl Popper, W.V. Quine, Hans Reichenbach
 Despre filosofia stiintei
• Subdomeniu relativ nou in spectrul filosofic
(inceputul sec XX)
• Aparuta mai ales in Germania si Anglia – afinitati
puternice cu filosofia analitica (in lumea anglo-
saxona)
• Apartia e stimulata si de dezvoltarile teoriior
moderne ale stiintelor: logica matematica, fizica
cuantica relativista etc
• Printre reprezentati si oameni de stiinta
• o atitudine critica fata e speculatia filozofica
traditionala si problematica ei
Curentul neopozitivist (logico-empiricism)
Curent major in filosofia stiintei

Critica filosofiei, metafizicii traditionale - genereaza pseudoprobleme

“Clarificarea problemelor filosofice tradiţionale ne duce parţial la demascarea

lor ca pseudoprobleme şi parţial la transormarea lor în probleme empirice şi
deci supuse judecăţii ştiinţei experimentale” (Carnap)

Sursele cunoasterii : date empirice &logica

• Propozitiile cu sens trebuie sa aibe continut empiric sau sa fie constructii mai
complexe din aceste ultime conform regulilor logice

• Sensul unui enunt trebuie sa fie verificabil in empiric

• Enunturile metafizice speculative sunt enunturi goale fara continut, “poezie de

concepte”
 Modelul clasic al explicatiei stiintifice
Carl Hempel (1948, 1965)
deductiv-nomologic (nomos- legi)
O explicatia este un argument
- deductiv (sau inductiv – explictia statistica)
Premisele contin
- legi ale naturii si
- Descriri ale conditiilor realizabile in care ele se
aplica
Concluzia – o descrire a fenomenului de explicat
 Exemplu
De ce s-au spart peretii vasul ?
raspuns scurt: din cauza presiuni fluidului
Explicatia desfasurata:
Datorita conditiilor particulare Cond_1..Cond_n care au
permis cresterea presiunii fluidului a legilor hidrodinamicii
si ale elasticitatii luand in considerarea si proprietatile
particulare ale peretelui

Concluzia: peretele vasului a cedat

- In cazul explicatiei statistice concluzia se infera cu o anumita

probabilitate
 Intelegerea
In ce sens ne oferea explicatia o intelegere
“By pointing this out, the argument shows that, given the particular
circumstances and the laws in question, the occurrence of the
phenomenon was to be expected; and it is in this sense that the
explanation enables us to understand why the phenomenon
occurred.”
Intelegerea e legata de un fel de realizare intemeiata/justificata (de
legitati naturale) a asteptarii aparitiei fenomenului
 Intelegerea
Pentru Hempel
"such expressions as 'realm of understanding' and 'comprehensible‘ do
not belong to the vocabulary of logic, for they refer to psychological
or pragmatic aspects of explanation- intelegerea
• se refera si la dimensiunea subiectiva a explicatiei
• este doar o caracteristica ce tine de pragmatica explicatiei - variaza
in functie de contextul cercetarii, de situatia istorica a cunoasterii
stiintifice , de individ sau comunitate stiintifica)

Intelegerea nu face obiectul cercetarii logico-filosofice –

- E o atitudine mai generala a neopozitivistilor fata de pragmatica
stiintei (nodlaitatea in care constructele stiitifice sunt puse in
aplicare)
 O paranteza
• Exista o traditie filosofica pentru care intelegerea
e un concept central - traditia filosofiei
continetala (fenomenologia, hermeneutica
(Heidegger Gadamer etc)
• Dar nu neaparat in sensul intelegerii stiintifice
• W Dilthey domeniu explicatei – stiintele naturii
Domeniul intelegerii – stiintele umane cele sociale
- Domeniul intentiior, actiunilor umane ale
semnificatiilor lor
- O distinctie problematica, greu de sustinut azi
 Modelul lui Friedman
• M. Friedman – recupereaza intelegerea stiintifica
• Orice model al explicatiei trebuie sa ne spuna si ce este intelegerea
(cum se obtine ea)
• Trebuie sa distingem dimensiunea subiectiva de cea obiectiva a
intelegerii
• Aceasta din urma trebuie identificata, izolata intr-o proprietaea
anume a cunoasterii stiintifice
• Ptr Friedman ea este pusa in evidenta prin unificarea pe care o
realizeaza explicatia stiintifica
• Adevarata explicatie stiintifica e cea prin care legi(generalizari) mai

restranse sunt subsumate (prin inferenta deductiva ) unor legi

generale (fundamentale)

Exemplu: legile unor domenii particulare miscarea corpurilor la suprafata

Pamantului (legile Galilei), a planetelor in jurul soarelui (Kepler), sau

elasticitatii (Hooke) {pe care initial le acceptam in mod independent}

pot fi deduse din legile fundamentale ale mecanici newtoniene

• Corpusul cunoasterii noastre (imaginea despre lume) este in acest fel

unificata pe baza unui numar cat mai mic de principii si legi ultime pe

care trebuie sa le acceptam ca primare

 Intelegere globala versus locala

Intelegerea din modelul Friedman – una globala

Ptr W Salmon (un autor ce are contributii in analiza explicatiei cauzale)

ea ne ofera o imagine asupra lumii in intregimea ei, un

‘Weltanschauung’

O distinge de una locala – care rezulta in urma explicatiilor cauzale care

descriu mecanismenlor cauzale locale ce au dus la producerea
explanandumului

In cazul Dr House am putea spune ca e vorba mai ales de acest gen

 Destinul temei explicatiei si evolutia cercetarilor
de filosoifa stiintei
• Tema explicatiei - intens dezbatuta
• A dus in cele din urma (catre sfarsitul secolului trecut) la o
‘oboseala’, o epuizare
• In fond ea o fost purtatoarea unor cerinte si idealuri ce
defineau un standard al cercetariilor de filosofie a stiintei
• Identificarea unei metode universale stiitifice, a unei structuri
general valabile a stiintei, a unei unitati metodologice a
demersului stiitinfic
• Critica si cercetarile de istoria si sociologia stiintei au
temperat acest program
• au impus accceptarea unui pluralism metodologic, a
diversitatii abordarilor stiintifice din diferite domenii ale
stiintei
• O reconsiderarea a importantei studierii practicii stiintifice si a
artiuclarii analizei filosofice la nivelul local aplicat
 In privinta temei explicatiei
Ca o consecinta a dezbateirlor intense si a evolutiile
cercetarilor din filosofia stiintei au impus cateva
concluzii
- Inadecvarea unui model general (valabil pentru toate
stiintele) al explicatiei
- Inadecvarea analizei pur sintactce (doar in registrul
mijloaceleor formale
- Importanta aspectelor pragmatice
- Pluralitatea modelelor si practicilor explicative din
stiintele naturii – explicatii functionale , explicatii
cauzale, explicatii prin mecanisme etc..
- Ireductibilitatea diferitelor forme explicative
 O resituare a temei intelegerii
• Odata cu relaxarea cerintelor clasice apar si
perspective noi in privinta analizei intelegerii
• Programul Friedman subordona inca in
intregime o analiza a intelegerii unei analize a
explicatiei
• Ptr Friedman nu avea nici un sens sa analizam
intelegerea in mod independent
 Abordari recente
• In ultimile doua decenii apar modele ale
intelegerii stiintifice ce isi propun sa analizeze
in mod direct intelegerea (Schurz&Lambert,
Dieks&de Regt, Grimm)
• aceste incercari tind sa exploreze un teren
aproape virgin al filosofiei stiintei
• Una din cele mai radicale propuneri –
decuplarea totala de explicatie (Lipton)
Lipton si intelegerea nonexplicativa
• Daca am identifica intelegerea nu cu explciatia
propriu-zisa ci cu beneficiile pe care ea ni le da
• Beneficii ce se pot traduce in cunoastere despre
necesitatea sau posibilitatea unor legaturi
element, un anumit sens al cauzalitatii
Am putea obtine aceste beneficii si prin alte
mijloace decat prin explicatii
Asemenea mijloace ar fi: diferite vizualizari,
manipulari cauzale, diferite modele
Se deschide astfel posibilitatea unor forme de
intelegere nonexplicative
 Reactii
• O anumita reticenta fata de tema intelegerii
• Ea induce o anumita nesiguranta
• Acelasi spectru al caracterului subiectiv
Imposibilitatea de a da articula relatii suficient de obiective
Contraargumetlee (de ex Khalifa 2012) incearca sa arate
fie ca invesitgatiile nu aduc nimic nou (in mod radical)
ca sunt doar o prelunigre a temei explicatie (eventual in
doemniul epistemologiei cunoasterii explicative)
fie ca subiectul explicatiei si intelegerii pe care ea o geenreaza
constituie un reper pentru orice alta forma de intelegere
neexplicativa
Cercetari recente de epistemologie
• Domeniul filosofiei ce analizeaza cunoasterea
Termeni centrali analizati : cunoastere, adevar, intemeiere
Definitia traditionala a cunoasterii (Platon):
Opinie adevarata si intemeiata
Cativa autori (Zagzebski, Kvavig, Riggs) au propus o
reconsiderare radicala a demersului epistemologic pe
analiza intelegerii
Ei atrag atentia asupra valorii intelegerii si chiar propun
reconsiderarea unor vechi probleme de epistmeologie
prin recentrarea analizie pe conceptul de intelegere si
nu de cunoastere
 Perspective
• Intelegerea (decuplata sau nu de explicatie) se
profileaza ca o tematica incitanta pentru filosoifa
stiintei
• Demersul unei analize filosofice actuale vizeaza in mod
direct practica stiintifica si modalitatile in care
intelegerea poate fi realizata
• Filosoful stiintei isi schimba din ce in ce mai mult
profilul dintr-un “cercetator de fotoliu” intr-unul
observator direct al practicii stiintifice al om de stiinta
in actiune, plasat pe terenul actiunii
• Experienta antropologului si etnografului devine
indispensabila in acest moment
Multumesc !