Formarea profilului de sol

În secţiune verticală solurile apar alcătuite din straturi diferite denumite orizonturi.
Succesiunea normală a orizonturilor unui sol constituie profilul acestuia.

a. Procese cu rol în formarea profilului de sol :

1. Procesul de bioacumulare - constă în acumularea substanţelor organice(în special humus),

în partea superioară a solului. În acest fel ia naştere orizontul A.

2. Procesul de eluviere - iluviere

Eluvierea - constă în deplasarea prin intermediul apei a unor componenţi, determinând
formarea orizontul eluvial, E
Iluvierea - depunerea unor componenţi şi formarea orizontul iluvial, El.
Prin procesul de eluviere-iluviere pot fi deplasaţi sub formă de coloizi:
acizii humici, mineralele argiloase, oxizii şi hidroxizii de fier, aluminiu şi mangan.
Cele mai frecvente sunt cazurile de spălare - levigare a mineralelor argiloase.
Prin acumularea mineralelor argiloase în adâncime se formează un
orizont argiloiluvial notat cu B.
Orizonturile B şi E se asociază frecvent.
Solurile la care se manifestă intense procese de eluviere - iluviere sunt denumite
planosoluri.
3. Procese specifice de alterare
Alterarea este un proces de transformare a rocilor în sol şi care continuă pe tot parcursul
evoluţiei solurilor.
 se formează orizontul B cambic, Bv, rezultat din alterarea materialului parental ce conţine pe
lângă material parental argilă şi oxihidroxizi de fier.
 se formează soluri denumite cambisoluri prezente în zonele de deal şi munte.
 când prin alterarea rocilor vulcanice rezultă minerale argiloase amorfe (allofan)se formează
andosoluri.

4. Procese de gleizare şi pseudogleizare

 în zone cu exces de apă are loc procesul de gleizare (exces de apă freatică) şi formarea
orizontului de glei G cu două subdiviziuni Go (de oxidare) şi Gr (de reducere) ;
 pseudogleizare (exces de apă pluvială) şi se formează un orizont pseudogleic - W
Aceste orizonturi apar în soluri denumite hidromorfe.

5. Procese de salinizare şi alcalizare

 se formează soluri bogate în săruri solubile şi în special în sodiu sau în complex coloidal ce
conţine mult sodiu.
 Asemenea soluri se formează când apele freatice sunt la adâncime mică şi conţin săruri.
 Se formează orizont salic (sa) şi se poate suprapune peste orizonturile A şi C.
Atunci când se dispun pe orizonturi de tip A sunt denumite solonceacuri.
Concomitent cu aceste soluri se poate forma în exces de apă şi orizonturile de glei G.
6. Procese vertice
 se produc prin solificare în condiţiile unui conţinut ridicat în argilă.
 se formează un orizont vertic – Y, specific solurilor denumite vertisoluri.
 caracterele de vertisol pot apărea şi la alte tipuri de sol.

7. Procese vermice
 se produc sub acţiunea intensă a faunei de sol (râme, insecte, hârciogi, cârtiţe,
popândăi).
Solurile conţin multe canale şi nu se pot separa orizonturi specifice.

Alcătuirea profilului de sol şi orizonturile caracteristice:

O - orizont organic;
A - orizont mollic;
E - orizont eluvial;
Bt - orizont argilo-iluvial;
B - orizont B nediferenţiat;
C - orizont mineral neconsolidat;
R - orizont alcătuit din roci compacte;
 Prin orizont de sol sau orizont pedogenetic se întelege un strat aproximativ paralel
cu suprafaţa solului.

 Fiecare orizont de sol se poate separa de cele învecinate prin caracteristicile mineralogice,
chimice, fizice, culoare, textură, structură şi consistenţă.
 Orizonturile de sol pot fi organice sau minerale în funcţie de predominarea unuia sau altuia
dintre componenţi.
Orizonturile ce caracterizeaza anumite soluri poarta denumirea de orizonturi de diagnostic.

Principalele orizonturi şi caracterizarea lor

Orizontul O - este dominat de prezenţa materiei organice. Conţine litieră (vegetaţie lemnoasă)
l nedescompusă sau slab descompusă depus deasupra solului mineral cu substanţă organică.

Orizontul A - este un orizont mineral ce se formează în partea superficială sub orizontul O.

În acest strat se acumulează materia organică humificată asociată cu fracţiunea minerală.
. Are trei subdiviziuni: mollic Am, umbric Au, ocric Ao, eluvial Ame, Ay
- Am – contine humus de cea mai buna calitate.
- Au – inchis la culoare, prezent în zonele umede şi răcoroase.
- Ao – deschis la culoare, conţine humus alcătuit predominant din acizi fulvici
- Ame – acumulări reziduale de grăunţi de cuarţ
- Ay – bogat în argilă gonflantă
- Ap - strat arat
- At – orizontul de ţelina
 Orizontul E – este un orizont de eluviere a particulelor fine coloidale(argila,
sescvioxizi de Fe si Al, humus), are culoare foarte deschisa si poate fi :
- E luvic El – sărăcit în argilă si îmbogăţit în particule grosiere cuarţoase;
- E albic, Ea – albicios;
- E spodic sau podzolic, Es este sărăcit în sescovioxizi de Fe şi Al.

Orizontul B – este un orizont fie de alterare, fie de iluviere si poate fi :

- B cambic, Bv, format prin alterare;
- B argiloiluvial sau B textural, Bt, orizont de iluviere a argilei;
- Bt natric, Btna, argila are mai mult natriu adsorbit;
- B spodic, Bhs sau Bs, este un orizont de iluviere a sescovioxizilor si a humusului.

Orizontul C- conţine materialul parental al solului respectiv.

- Suborizontul Cca (carbonatoiluvial) este un orizont de acumulare de carbonaţi.
Conţinutul de carbonaţi este de peste 12 %, grosimea minimă este de 15 cm.
Se formează sub un orizont A mollic sau B.
- Suborizontul Cpr (pseudorendzinic). Este un orizont constituit din marne, argile
marnoase, marne argiloase cu cel puţin 30 % argilă şi peste 12 % carbonaţi.

Orizontul R - rendzinic, Rrz, este un orizont R, constituit din calcare, gips sau din roci
metamorfice si eruptive bazice, caracteristic solurilor denumite rendzine.
• Orizontul T - (organic hidromorf sau turbos). Se formează într-un mediu saturat în apă
constituit din muşchi şi alte plante hidromorfe cu o grosime minimă de 20 cm.

Orizontul G (gleic) - se formează într-un mediu saturat în apă cel puţin într-o anumită
perioadă a anului. Se poate găsi sub un orizont T, A sau B.
Se distinge un subtip de reducere şi unul de oxidare reducere.
- Orizontul G de reducere (Gr) - este format în condiţii anaerobe.
- Orizontul G de oxidare (Go) - se formează în condiţii aerobe care alternează cu cele
anaerobe.
Are un aspect marmorat de culoare roşcată sau pătat roşcat.
Oxizii apar sub formă de pelicule şi concreţiuni.

Orizontul W (pseudogleic) - se poate forma la suprafaţa sau în profilul solului în condiţiile în

care solul este saturat în apă în cea mai mare parte a anului.
Apa provine din precipităţii sau stă deasupra unui strat impermeabil.
Aspectul este marmorat cu culori de reducere, fără elemente de structură.
Oxizii precipită sub formă de pelicule, iar grosimea este de cel puţin 15 cm.
Orizontul W (pseudogleizat)- Este un orizont mineral format la suprafaţă sau în profilul solului
în condiţii în care solul este parţial saturat cu apă din precipitaţii.
În cursul anului umiditatea solului variază foarte mult de la foarte umed la uscat.
Aspectul este marmorat, iar culorile specifice sunt cele de reducere care apar numai
pe feţele elementelor structurale.

Orizontul vertic (Y)- conţinut ridicat de argilă gonflantă, agregate mari cu feţe
lustruite.
Grosimea minimă este de cca. 50 cm, iar în perioadele uscate are crăpături
largi şi adânci.
Se grefează pe alte orizonturi: Ay, Bvy, Bty,etc

Orizontul salic (sa) - este un orizont mineral îmbogăţit în săruri uşor solubile mai solubile decât
gipsul (CaSO4  2 H2O).
Grosimea minimă este 10 cm.
Simbolul “sa” se notează după orizonturile cu care se asociază.
Se formează pe orizonturi A,B sau C.
Orizontul sc (salinizat) - acest orizont conţine săruri solubile în cantitate mai mică decât
orizontul precedent.
Are grosime minimă 15cm.
Simbolul “sc” se notează după orizontul cu care se asociază.

Orizontul alcalic (natric) (na) - acest orizont conţine ioni de Na+ schimbabili în proporţie
de peste 15 % şi are o grosime minimă de 10 cm.

Orizontul alcalizat (ac) - are o saturaţie în ioni de Na+ schimbabili în proporţie de 5-15 %.

Orizonturi de tranziţie - principalele orizonturi pot conlucra, sau au proprietăţi apropiate fără
ca unele să fie predominante. În acest caz se separă orizonturi cu caractere mixte denumite
orizonturi de tranziţie.
Principalele orizonturi de tranziţie sunt: A/C, A/B, A/R, A/G, B/C etc.

Orizonturi de asociere (Aosana,etc) – sunt formate prin asocierea caracterelor a doua sau
mai multe orizonturi.
 Alcătuirea profilelor de sol

Diferitele soluri în funcţie de condiţiile în care s-au format, prezintă profile

alcătuite din anumite orizonturi ca de exemplu:
Cernoziom, Am-A/C-C sau Cca;
Cernoziom cambic, Am-Bv-C sau Cca;
Sol cenuşiu, Am- Ame-Bt-C sau Cca;
Sol brun roşcat, Ao-Bt-C sau Cca
Sol brun-luvic, Ao-El-Bt-C,
Vertisol, Ay- C
 FIXAREA CUNOŞTIINŢELOR

1. Definiţi noţiunea de profil de sol.

2. Caracterizaţi orizontul A.
3. Precizaţi condiţiile în care se formează orizontul G.
4. Daţi 2 exemple de profil de sol.
- ST.Puiu, Gh. Trofin Agrotehnică, Editura Ceres, 1985
- internet