1.

INTRODUCERE

• Expunerea profesională la agenţi chimici si pulberi reprezinta

principala problema cu care se confrunta personalul ce isi
desfasoara activitatea intr-un spatiu unde au loc actiuni de
manevrare si manipulare a deseurilor .
• Aceasta expunere poate fi evaluată prin măsurarea
concentraţiei agentului toxic în aerul zonelor de muncă şi prin
măsurarea unor parametrii biologici la personalul expus
profesional.
• Lucrarea de faţă se doreşte a fi un ajutor pentru angajatori în
vederea evaluării expunerii profesionale.
2. INVESTIGAREA CONDIŢIILOR DE
MEDIU DE MUNCĂ
• Prezenta agentilor chimici la locul de munca
Agentii chimici pot fi :
• utilizati ca mijloace de productie în procesul de munca;
• generati în procesul de munca, intentionat sau accidenal, permanent sau
ocazional, sub forma de: produse finite/secundare, emisii în mediul de lucru,
deseuri.
• Starea în care se afla agentii chimici trebuie avuta în vedere la identificarea
cailor de patrundere în organism si la stabilirea masurilor de protectie
colectiva si individuala.

MP – agenti chimici ca mijloace de productie

E – agenti chimici ca emisii în mediul de munca
 2. INVESTIGAREA CONDIŢIILOR DE
MEDIU DE MUNCĂ
• Exista trei cai principale de patrundere a agentilor chimici în organism:
1. Inhalare;
2. Contact cu pielea;
3. Ingestie.

Figura 2. Cai de patrundere a agentilor chimici in organism

 2. INVESTIGAREA CONDIŢIILOR DE
MEDIU DE MUNCĂ
• Inhalarea
• consta în patrunderea în organism prin inspirarea substantelor sub forma de gaze.
Vapori, pulberi.

• Contactul cu pielea si mucoasele

• consta în absorbtia în organism prin contactul cu: substante, materiale, echipamente
de protectie impregnate.

• Ingestia
• este o cale de patrundere în organism întâlnita mai ales în cazul
accidentelor (o substanta este confundata cu un aliment(ex.zahar, sare);
• nerespectarii normelor de lucru (ex. pipetare cu gura, identificarea substantelor prin
degustare);
• nerespectarii normelor de igiena (mâncatul si fumatul cu mâinile nespalate).
 3. PATRUNDEREA SUBSTANTELOR PE
CALE RESPIRATORIE
• Pătrunderea noxelor profesionale prin arborele traheo-bronşic– alveolar are o mare
importanţă deoarece legătura între mediul extern şi sânge se face direct, iar
suprafaţa alveolară este foarte mare, ceea ce îi conferă o mare capacitate de
absorbţie pentru substanţe gazoase şi lichide cu tensiune de vapori mare, ca şi
pentru particulele fine, lichide şi solide aflate în suspensie stabile în aer (aerosoli,
aeroemulsii sau ceaţa, fumuri, etc.).
• Gazele şi vaporii pătrunşi în tractul respirator se comportă diferit în funcţie de
solubilitatea şi reactivitatea lor chimică. Astfel, gazele solubile în apă se dizolvă şi
acţionează doar la nivelul căilor respiratorii superioare. Gazele şi vaporii mai putin
solubili ajung la nivelul alveolelor pulmonare unde se manifestă acţiunea lor toxică.
Gazele şi vaporii liposolubili traversează bariera alveolo-capilară şi absorbţia lor
în sânge depinde de solubilitatea lor în sânge, debitul sanguin, rata metabolizării şi
ventilaţiei. Substanţele au solubilitate mică în sânge se elimină în procent mare tot
prin respiraţie
 3. PATRUNDEREA SUBSTANTELOR PE
CALE RESPIRATORIE
• Protectia respiratorie este necesară când se execută proceduri cu mare periculozitate.
Alegerea tipului de dispozitiv depinde de tipul de pericol. Există dispozitive la care se pot
monta diferite tipuri de filtre : pentru protectie împotriva diferitelor gaze, vapori, particule sau
microorganisme.
• Alegerea echipamentului de protejare a ochilor sau a fetei depinde de activitatea desfăsurată.
Ochelarii de lucru cu sau fără dioptrii vor fi confectionati cu rame speciale în care lentilele
sunt confectionate din material incasabil, fiind curbate sau cu apărători laterale. Ochelarii de
protectie ar trebui purtati peste ochelarii de vedere sau peste lentilele de contact, care nu
conferă protectie împotriva pericolelor biologice sau chimice.
• Caracterul iritant al agentilor chimici se poate manifesta prin conjunctivite, cheratite sau chiar
perturbari ale vederii.

Figura 3. Conjunctivita Figura 3. Cheratita

 3. PATRUNDEREA SUBSTANTELOR PE CALE
RESPIRATORIE
• Pentru cei care cred ca nu e necesara purtarea mastii si ochelarilor de protectie la locul
de munca, poate statisticile ii vor face sa se razgandeasca. Aproximativ trei din cinci
oameni sunt raniti la nivelul ochilor in timpul lucrului, tocmai pentru ca au ales sa nu
poarte ochelari de protectia muncii, poate din comoditate, incapatanare sau alte motive
(cum ar fi purtarea unor ochelari care nu erau potriviti pentru munca pe care o
prestau.)
• Majoritatea ranirilor la ochi sau in zona ochilor au loc din cauza unor particule mici sau
mici obiecte, cum ar fi praful, bucati de lemn sau metal si asa mai departe. Particulele
pot intra in ochi, iar obiectele pot sa loveasca efectiv ochii. Tot conform statisticilor,
aproximativ trei sferturi din ranirile la nivelul ochilor se intampla din cauza unor
obiecte zburatoare, care cad sau scantei care ajung in ochi.
• Daca revenim la statistici, o sa aflam inca un lucru ingrijorator. Printre cei mai expusi la
raniri accidentale sunt muncitorii din fabrici, electricienii si instalatorii.
• Termenul „praf” nu are o semnificație științifică exactă, acesta fiind de obicei definit ca
substanța solidă care a fost pulverizată sau descompusă în particule fine. Dimensiunea
particulelor este la fel de importantă ca natura prafului pentru a putea stabili dacă
acesta este periculos. În general, cele mai periculoase tipuri de praf sunt cele care conțin
particule foarte mici, invizibile cu ochiul liber, astfel cum se întâmplă în cazul pulberilor
fine. Aceste tipuri de particule sunt, în același timp, suficient de mici pentru a fi inhalate
și suficient de mari pentru a rămâne blocate în țesutul pulmonar, fără a mai fi expirate.
 3. PATRUNDEREA SUBSTANTELOR PE CALE
RESPIRATORIE

• În general, pulberile afectează plămânii și sistemul respirator, însă

anumite tipuri de pulberi pot provoca cancer.

• Pneumoconioză benignă. O boală cauzată

de inhalarea de pulberi aparent
nepericuloase, care sunt depozitate
în plămâni într-o cantitate vizibilă
cu ajutorul razelor X.
Aceste pulberi nu afectează țesutul
pulmonar, prin urmare,
boala nu provoacă invaliditate.
Această stare este cel mai adesea
asociată cu pulberea de metale. Figura 5. Plaman afectat de pneumoconioză benignă
 3. PATRUNDEREA SUBSTANTELOR PE
CALE RESPIRATORIE

• Pneumoconioză. Denumire colectivă pentru un grup de boli pulmonare cronice

cauzate de inhalarea de anumite pulberi minerale: pulberea de azbest, pulberea
de siliciu, pulberea de talc.
• Pneumonită. Inflamarea țesutului pulmonar sau bronșita cauzată în principal
de inhalarea anumitor pulberi de metal. Simptomele sunt similare pneumoniei,
însă nivelul de gravitate diferă în funcție de metalul inhalat.

• NU UITATI!!! PURTAREA MASTII SI A OCHELARILOR DE

PROTECTIE ESTE OBLIGATORIE, GANDITI-VA INAINTE DE
TOATE LA SANATATEA PROPRIE SI LA IMPACTUL CE-L PUTETI
AVEA ASUPRA CELOR CE NU VAD ADEVRATUL SCOP AL PURATII
ACESTORA!!!
4. CONTACTUL CU PIELEA SI MUCOASELE
• Cand o substanţa chimică ajunge în contact cu pielea, pot există patru acţiuni:
- pielea şi stratul de grăsime şi transpiraţie care o acoperă, se pot comporta ca o
barieră efectivă prin care substanăa nu poate pătrunde;
- substanţa poate reacţiona cu suprafaţa pielii producând iritaţii (acizii, alcalii,
solvenţi organici);
- - substanţa poate pătrunde prin piele şi poate cauza sensibilizări;
- - agentul chimic poate pătrunde prin piele şi trecând în sânge îşi execită acţiunea
toxică asupra organismului (aniline, parathion, tetraetil de plumb).
• Pentru a pătrunde prin piele, substanţa trebuie să urmeze unul sau mai multe din
urmatoarele trasee: celulele epidermale, glandele sebacee, glandele sudoripare,
feliculii piloşi. Calea prin celulele epidermale şi stratul cornean de dedesubtul
acestora, pâna în sânge, este probabil calea principală de penetraţie deoarece acest
ţesut constituie cea mai mare parte din suprafaţa pielii. Absobţia este mai rapidă
prin pielea zgâriată sau inflamată, de aceea substanţele chimice care în mod normal
nu sunt considerate riscuri pot fi periculoase pentru indivizii suferind de dermatoze
inflamatorii active.
4. CONTACTUL CU PIELEA SI MUCOASELE

• O gamă variată de substanțe pot irita pielea, însă acestea se încadrează în una dintre
următoarele categorii:
• Uleiuri minerale: Toate tipurile de uleiuri, inclusiv motorină și alte tipuri de hidrocarburi, pot
provoca iritații ale pielii, deși o parte dintre acestea sunt mai nocive decât altele. Uleiurile
provoacă o formă de dermatită cunoscută sub numele de „acnee provocată de expunerea la
uleiuri”, care conduce la apariția de coșuri sau puncte negre pe piele acolo unde porii au
rămas acoperiți și a apărut o infecție septică. Acneea provocată de expunerea la uleiuri
afectează în mod normal numai suprafețele care au intrat în contact direct cu uleiurile sau
îmbrăcămintea unsuroasă.
• Substanțe chimice: Anumite substanțe chimice, în special alcaliile puternice și anumiți acizi,
penetrează pielea și formează ulcere sau „găuri” care se vindecă greu.
• Solvenți și degresanți: Parafina, turpentina, produsele petroliere, tricloretilena și alți solvenți
pot cauza dermatită prin dizolvarea grăsimilor naturale ale pielii. De asemenea, aceștia pot
face pielea vulnerabilă la alte substanțe.
• Produse din gudron, smoală și gudron de cărbune: Expunerea îndelungată la smoală și
gudron poate conduce la apariția de negi sau ulcere care pot deveni maligne.
4. CONTACTUL CU PIELEA SI MUCOASELE

Figura 6. Afectiuni dermatologice cauzate de contactul pielii cu substante toxice

4. CONTACTUL CU PIELEA SI MUCOASELE

• Prevenirea dermatitei este mai ușoară decât tratarea acesteia.

• Măsurile preventive se încadrează în două categorii principale:
• Protecția mediului: Aceasta înseamnă înlocuirea substanței periculoase cu o
substanță care nu are potențialul de a irita pielea. Cu toate acestea, întrucât sunt mai
mari șansele să intrați în contact cu substanțe periculoase, acest lucru este în
general imposibil. Un echipament de ventilare sau de extragere a prafului poate fi, de
asemenea, util.
• Protecția individuală: Îmbrăcămintea de protecție (de exemplu, mănuși și creme
protectoare) poate reduce contactul pielii cu iritanții, însă este indicat să protejați
pielea și îmbrăcămintea care pot intra în contact cu substanța, din cauza faptului că
îmbrăcămintea contaminată care atinge pielea poate cauza expunerea prelungită la
substanța în cauză, înrăutățind efectele. Frecarea produsă de îmbrăcăminte (de
exemplu, la guler, manșete sau betelie) poate introduce în piele iritantul, care este
ulterior absorbit. De asemenea, praful poate penetra îmbrăcămintea și se poate
amesteca cu transpirația, provocând iritații ale pielii. Aceasta se întâmplă de obicei
numai pe suprafețele corpului predispuse la transpirație, cum ar fi axilele și zona
inghinală.
 5. INGESTIA

• Calea gastrointestinală este importanta în condiţiile expunerii profesionale,

cantitatea de toxic pătrunsă pe această cale, este în general mică şi de asemenea
legătura cu circulaţia sanguină se face prin intermediul ficatului care este
principalul organ detoxifiant al organismului. Aceasta cale de pătrundere a
substanţelor toxice din mediul de muncă este determinat în principal de o igienă
individuală inadecvată (maini murdare, alimente contaminate cu substanţe
chimice).
• Consumul de alimente, băuturi, machiajul si manipularea lentilelor de contact sunt
interzise în zonele de lucru.
• Depozitarea de alimente sau băuturi oriunde în zona de lucru a laboratorului / halei
este interzisă.
• Nici un material nu trebuie dus la gură. Etichetele nu trebuie umectate cu limba
înainte de lipire.
 5. INGESTIA

• Nu sunt recomandate metodele de lucru prin care substanţe chimice periculoase pot
intra în contact cu gura.

• Măsuri de protecţie împotriva stropirii şi o igienă atentă reduc de asemenea riscul

de ingestie accidentală. În acest scop, locurile de muncă vor fi asigurate cu dotări
igienico -sanitare (vestiar, sală de mese, spălător), în funcţie de necesităţile
fiziologice ale personalului şi de caracteristicile proceselor de muncă şi ale
mediului de muncă. De exemplu, locurile de muncă unde se desfăşoară procese
cum ar fi prelucrarea plumbului, lucrul cu nitro şi amino derivaţi, mercur, alte
metale grele, pesticide etc., se prevăd cu vestiare pentru haine de stradă, duşuri,
vestiare pentru haine de protecţie şi de lucru, spălătoare.

• Sunt interzise prepararea, consumarea sau păstrarea produselor alimentare sau a

băuturilor, fumatul sau aplicarea de produse cosmetice în locurile unde se utilizează
agenţi chimici periculoşi.
 6. PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE

• În stabilirea masurilor de asigurare a securitatii si sanatatii în munca, trebuie sa se

cunoasca si sa se aplice urmatoarele principii generale de prevenire:
- evitarea riscurilor;
- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
- combaterea riscurilor la sursa;
- adaptarea muncii la om, în special în ce priveste proiectarea locurilor de munca,
alegerea echipamentului tehnic si a metodelor de munca, în vederea micsorarii
monotoniei muncii si a stabilirii unor ritmuri de lucru predeterminate si reducerii
efectelor lor asupra sanatatii;
- adaptarea la progresul tehnic;
-înlocuirea pericolelor prin non-pericole sau pericole mai mici;
- dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzatoare si coerente, care sa cuprinda
tehnologiile, organizarea muncii si a conditiilor de munca, relatiilesociale si influenta
factorilor de mediu;
- prioritatea masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie individuala;
- prevederea de instructiuni coresunzatoare pentru angajati.
6. PRINCIPII GENERALE DE PREVENIRE
 Va multumim pentru atentia acordata!
Avem incredere ca cele prezentate ne vor
constientiza mult mai mult asupra
modului in care putem sa ne protejam
sanatatea!