Sunteți pe pagina 1din 21

Nevul pielii faciale

1) Clasificare
2) Clinica
3) Diagnosticul

Burduja Veronica S1503


Nevul melanocitic
dobindit (mola, nevul
nevocelular)
= o proliferare localizata,
benigna a celulelor
derivate din creasta
neurala, asa numitele
celule nevice.
Sunt prezenta in numar
relativ mare pe tegumentul
oricarei persoane (mai
frecvent la sexul feminin),
putind aparea in mod
exceptional si pe mucoasa
orala.
Se manifesta initial sub forma unei macule bine demarcate, de culoare maronie sau
negricioasa, dar evolueaza spre formarea unei leziuni papulare, reliefate, sesile. În timp ce
gradul de pigmentare diminua progresiv.
Poate deveni ulterior papilomatoasă şi poate prezenta central foliculi piloşi.
La vârste inaintate involuează de cele mai multe ori.

Daca sunt traumatizate cronic. dezvolta o zonă


ulcerativă care se vindecă la Îndepărtarea
factorului traumatic.
Prin traumatizari repetate prezintă un risc de
transformare în melanom, care totuşi este extrem
de scazut (1 la 1 milion). În contextul În care nu
este supus traumatismelor, nu necesită nici un
tratament.
Melanom
Clasificarea:
1) In funcție de momentul apariției, nevii se clasifică în nevi
congenitali (cei prezenți la naștere) și nevi dobândiți de-a lungul
vieții, mai ales în primii 30 de ani

2) În funcție de tipul de celule se clasifică astfel:


a) Nevi melanocitici (nevul melanocitic congenital, nevul
Spitz, nevul albăstrui, nevul lui Ota etc.).
b) Nevi epidermali
c) Nevi ai țesutului conjunctiv
d) Nevi vasculari
Nevul Spitz
este o leziune melanocitară
benignă, cel mai frecvent întâlnită
la copil şi adultul tânăr, la nivelul
capului şi extremităţilor, cu o
evoluţie rapidă de ordinul lunilor

Nevul Spitz este o leziune nevică (aluniţă) benignă, care are o asemănare mare cu
melanomul din punct de vedere clinic şi dermatoscopic şi uneori din punct de vedere
histopatologic. Trăsătura clinică care atrage atenţia pacientului şi medicului este
rapiditatea dezvoltării leziunii (luni de zile), caracteristică întâlnită de regulă în melanom.
Nevul Spitz cel mai adesea apare la copii şi tineri, la nivelul extremităţii cefalice şi
membrelor. Este în general leziune unică, rar pot exista leziuni multiple (nevi Spitz eruptivi
sau agminaţi). Culoarea variază de la roşu (putând fi confundată cu leziunile vasculare) la
brun, la negru (Nev Spitz pigmentat). Leziunea poate fi reliefată, proeminentă (papulă,
nodul) sau plană. Rareori prezintă scuame sau ulceraţie pe suprafaţa sa .
Nevul Spitz poate fi simptomatic (să prezinte prurit, arsură, înţepături), acest aspect fiind
de asemenea întâlnit şi în melanom.

Evaluarea dermatoscopică deţine un rol important în stabilirea diagnosticului preoperator,


dar examenul histopatologic rămâne regula de aur în diferenţierea sa de melanom. Orice
leziune melanocitară suspectată clinic şi dermatoscopic de a fi un nev Spitz va fi excizată
chirurgical cu margine de siguranţă de 3-5mm sub anestezie locală. Este obligatoriu ca
întreaga piesă să fie examinată histopatologic.
Nevul albastru
se prezintă sub formă de tumefieri rotunde,
netede, de culoare neagrăalbăstruie, fără păr,
situate la faţă sau în regiunea dorsală a
mâinilor şi picioarelor. Este cel mai închis la
culoare dintre toate leziunile pigmentare. În
majoritatea cazurilor este un nev strict
intradermal, fără activitate joncţională, care
poate pătrunde în profunzime pănă la nivelul Imagine dermatoscopică a unui nev
ţesutului celular subcutanat. Culoarea albastră albastru.
este determinată de pigmentul produs de
melanocitele dermale profunde. Asemenea
aluniţe pot deveni vizbile din primul an de viaţă
(nevi congenitali) sau se pot dezvolta ulterior
în copilărie şi adolescenţă (nevi dobândiţi). Cel
mai adesea vedem nevul albastru la nivelul
extremităţilor (dosul mâinilor şi picioarelor,
scalp, faţă, gât). El se poate manifesta doar ca
o pată de culoare (maculă) sau ca o leziune
proeminentă (papulă, nodul, placă), cu
suprafaţa cel mai adesea netedă, dar se poate
întâmpla să aibă o suprafaţă aspră, presărată
cu dopuri de keratină imitând o keratoză
seboreică. Leziunea este în general unică, dar
pot exista şi leziuni multiple.
Nevul lui Ota
Nevul Ota este definit drept un hamartom derivat
din melanocitele dermice, caracterizat printr-o
hiperpigmentare congenitalã, cu tentã gri-
albãstruie, ce afecteazã extremitatea cefalicã, în
regiunile inervate de ramurile oftlamicã si maxilarã
ale nervului trigemen, cu o distribuþie unilateralã
sau bilateralã pe suprafaþa tegumentelor, precum
si la nivelul mucoaselor în unele cazuri. Unii
cercetãtori au încadrat nevul Ota în rândul
facomatozelor.
Etiopatogenia nevului Ota nu a fost
elucidatã pânã în prezent, deoi se
considerã cã acesta ar fi un
hamartom melanocitic dermic care,
la fel ca oi alte tulburãri de
pigmentare asemãnãtoare, ar fi
cauzate de migrarea incompletã a
melanocitelor de la nivelul crestei
neurale înspre epiderm în timpul
embriogenezei.

Nevul Ota se prezintã sub forma unei leziuni pigmentare congenitale dobândite,
reprezentatã prin macule sau plãci albastrui-gri în mod uzual, dar si maronii-
violacee uneori, difuze sau cu tendinþã de confluare, dispuse unilateral (90%)
sau bilateral (5-10%) pe frunte, tâmple, regiunea malarã, periorbital – pe traseul
ramurilor 1 oi 2 ale nervului trigemen. În unele cazuri se poate remarca oi
afectarea mucoaselor zonelor respective (membrana timpanicã, mucoasele
bucalã oi nazalã, sclerotica, conjunctiva, grãsimea retrobulbarã, corneea oi
retina). Rareori, a fost descrisã oi afectarea tegumentelor de pe traseul ramurii
mandibulare a trigemenului. Dupã debut, nevul poate sã creascã lent în
dimensiuni si sã se întunece la culoare, evoluþie ce tinde însã sã se stabilizeze
odatã cu atingerea vârstei adulte, deoi nuanþa nevului poate fluctua în funcþie
de unii factori precum: obosealã, insomnii, ciclul menstrual, schimbãri ale vremii.
Tanino a realizat o clasificare clinicã a
nevului Ota, având la bazã extinderea
cutanatã a acestuia, dupã cum
urmeazã:
I. Forma usoarã, cu variantele:
A. Afectare ocularã (pleoapa
superioarã/inferioarã), periorbitalã si a
tâmplei
B. Afectare infrapalpebralã,
zigomaticã si a santului nazolabial C.
Afectarea frunþtii
D. Afectarea aripii nazale
II. Forma moderatã: afectarea
pleopelor superioarã si inferioarã,
periocularã, a regiunii zigomatice,
tâmplei si obrazului
III. Forma severã: afectarea scalpului,
frunþii, sprâncenelor si nasului
IV. Forma bilateralã
Caracteristici paraclinice
1.Dermatoscopia nu se practicã în mod uzual, utilitatea sa constând în
detectarea coloraþiei albãstrui de la nivelul leziunii, care are drept
corespondent histopatologic prezenþa melaninei în dermul mijlociu ºi
profund. Aceasta caracteristicã poate fi însã remarcatã ºi în cazul nevilor
albaºtri sau a petei mongoloide.
2.Examenul histopatologic nu se practicã frecvent, atât datoritã
consideraþiilor estetice, cât si din cauza riscului legat de asocierea nevului
Ota cu melanomul malign. Totusi, în cazul constatãrii unor modificãri
clinice ce ar putea sugera transformarea malignã, cum ar fi ulceraþii,
apariþia unor noi leziuni papulare sau variaþii importante ale coloritului,
efectuarea unei biopsii cutanate este permisã .
Imaginea obtinutã la examenul microscopic relevã urmãtoarele trãsãturi:
prezenta unor melanocite elongate, dendritice, înconjurate de teci
fibroase, împrãstiate la nivelul dermului profund si reticular mijlociu (în
zonele cu tentã albãstruie macroscopic), precum si în dermul papilar (în
zonele ce prezintã coloraþii macroscopice variate); tecile fibroase nu pot fi
identificate în alte tulburãri de pigmentare, precum pata mongoloidã sau
nevul albastru. De asemenea, mai pot fi remarcate ºi melanofage dermice,
iar epidermul supraiacent are un aspect normal. La coloraþia cu 3,4-
dihidroxifenilalaninã, melanocitele reþin o cantitate redusã de colorant,
ceea ce sugereazã pãstrarea abilitãþii acestora de a produce melaninã .
În urma efectuãrii unui studiu pe 450 de pacienti, Hirayama ti
Suzuki au realizat o clasificare a nevului Ota bazatã pe criterii
histologice, dupã cum urmeazã :
1. Superficial: melanocitele dermice pot fi vizualizate în
straturile superficiale ale dermului;
2. Profund: melanocitele dermice sunt prezente în straturile
profunde ale dermului;
3. Difuz: melanocitele dermice sunt rãspândite uniform în
interiorul dermului;
4. Predominant superficial: melanocitele dermice prezintã o
distribuþie difuzã, însã cu o densitate mai mare în dermul
superficial;
5. Predominant profund: melanocitele dermice prezintã o
distribuþie difuzã, dar cu o densitate mai mare la nivelul
dermului profund.
Dupã realizarea acestei clasificãri, au fost stabilite o serie de
corelatii anatomo-clinice din care s-a ajuns la concluzia cã
leziunile localizate pe obraji tind sã fie superficiale, în timp ce
acelea periorbitale, de pe tâmplã sau frunte sunt de obicei
profunde.
3.Efectuarea unor examinãri oftalmologice este
recomandatã pentru a evalua gradul de extensie al
leziunii oculare si pentru detectarea complicaþiilor. În
acest sens, cu ajutorul oftalmoscopiei se poate vizualiza
prezenþa pigmentului în stratul vascular al coroidei, iar
prin corelarea cu tonometria este posibilã diagnosticarea
glaucomului. Ecografia globului ocular oferã informaþii
despre grosimea stratului uveal vascular, care poate fi
crescutã în nevul Ota cu afectare ocularã

Diagnosticul nevului Ota este în principal unul clinic,


corelarea datelor obþinute din anamnezã cu cele
descoperite la examenul fizic fiind în general suficientã,
astfel încât efectuarea unor explorãri paraclinice
laborioase nu este necesarã adeseori.
Tratamentul nevului Ota
include utilizarea metodelor de
camuflaj si diverse tehnici
chirurgicale, dintre care
amintim:
1. crioterapia
2. microchirurgia
3. dermabraziunea
4. proceduri IPL
5. terapia laser.
De-a lungul timpului au fost
încercate si diverse produse
medicamentoase în aplicare
localã, însã acestea nu s-au
dovedit a fi utile. Mai mult de
atât, agentii chimici
decoloranti pot determina
apariþia unor hipopigmentãri
sau depigmentãri permanente.
Unii autori au raportat
rezultate multumitoare dupã
doze forte de vitamina C pe
perioade îndelungate.
Nevul intraepidermal sau joncţional
– este format din cuiburi de
melanocite situate exclusiv în
epiderm, la nivelul zonei de joncţiune
epidermo-dermală, de regulă în
vârfurile crestelor interpapilare. Stratul
bazal dintre cuiburi este normal sau
poate conţine melanocite mai
numeroase decât în mod normal.
Cuiburile de melanocite din epiderm
sunt separate de derm prin membrana
bazală. Epidermul supradiacent este
normal, dermul fi ind lipsit de infi ltrat
infl amator. Clinic, nevul joncţional se
prezintă sub forma unei leziuni
maculare pigmentare de culoare
brună, neagră sau albăstruie, uneori
bine circumscrisă, alteori cu margini
slab conturate faţă de tegumentul
învecinat. Nevul joncţional se
întâlneşte, mai ales, la copii, mai rar la
adulţi, la nivelul palmelor, plantei şi
scrotului.
Nevul compus (mixt). Pe parcursul evoluţiei, unele celule
nevice se desprind şi traversează membrana bazală formând
cuiburi de celule melanice atât la nivelul joncţiunii epidermo-
dermale, cât şi în dermul subiacent, pâna la adâncimi variabile.
Astfel, ia naştere nevul compus sau mixt. Nevii compuşi pot
conţine uneori glande sebacee şi fi re de păr.
Nevul intradermal – este constituit din celule nevice situate
exclusiv în derm, reprezintând forma complet dezvoltată,
matură inactivă a melanomului benign, întâlnită în mod obişnuit
la adulţi. Clinic, nevii intradermali se prezintă sub formă de
leziuni papulare uşor elevate sau papilomatoase, slab
pigmentate, de culoare brună-palidă, roşietici sau acromi. Nevii
papilomatoşi conţin frecvent fi re de păr, glande sebacee, care
pot da naştere la foliculite supurative, ridicând suspiciunea unei
malignizări. Aceste trei tipuri de nevi: intraepidermal sau
joncţional, compus şi dermal reprezintă, în realitate, stadii
diferite observare în cursul dezvoltării nevilor câştigaţi. Această
evoluţie nu este obligatorie. О leziune se poate menţine о
perioadă nelimitată de timp într-un anumit stadiu de evoluţie.
Nevul displazic – este un nev mare atipic, care reprezintă о formă
intermediară, între nevul compus şi melanomul malign. Aceşti nevi au contur
neregulat, pigmentare variabilă, adesea cu manta roşietică, cu componenţă
maculară. Tipic, dar nu invariabil, ei sunt mai mari de 5 mm şi mai numeroşi
decât nevii câştigaţi compuşi şi pot să apară în locuri neobişnuite pentru
aceştia, ca regiunea scalpului şi glanda mamară, având predilecţie pentru
regiunea fesieră şi plicile inghinale. Morfologic este prezenţa atipiilor nucleare
ale melanocitelor, asociată cu о reacţie limfocitară şi/sau fi broblastică în
dermul superfi cial. Gravitatea modifi cărilor displazice este refl ectată, în
primul rând, de proporţia celulelor atipice, mai mult decât de aspectul celulelor
individuale. О рroporţiе de peste 50% de nuclei atipici, ca şi prezenţa
mitozelor, ridică suspiciunea de melanom malign
Diagnostic
Este important så efectuåm un control
periodic al nevilor, pentru a observa
orice fel de modificare în formå, mårime
sau culoare. Majoritatea modificårilor
tumorale de-a lungul fluxului sanguin,
cu formarea de noi forma¡iuni tumorale
la nivelul altor organe). Dacå medicul
specialist este îngrijorat în privin¡a unui
nev, se poate efectua excizia
forma¡iunii înainte de ob¡inerea
rezultatului biopsiei sau nevul poate fi
excizat în totalitate cu trimiterea acestei
piese la examen histopatologic. În
cazul în care se gåsesc celule
anormale, se recomandå controlul
medical periodic pentru completarea
terapiei, dacå este nevoie, ¿i pentru
examinarea tuturor nevilor.
Se recomandå control periodic la câteva luni, pentru orice tip
de modificare a nevilor. Se vor urmåri urmåtoarele:
– nevii care cresc foarte mult (majoritatea nevilor nu sunt mai
mari decât lå¡imea unui creion);
– nevii colora¡i neuniform (majoritatea nevilor au una, maxim
douå culori, dar melanoamele au multe nuan¡e pe suprafa¡a
lor);
– nevii cu margini sau suprafa¡å neregulatå (nevii sunt de
obicei rotunzi sau ovalari, cu margini regulate);
– sângerarea, pruritul local, eritemul, inflama¡ia sau apari¡ia de
crustå pe suprafa¡å (în cazul în care forma¡iunea nu a fost
traumatizatå niciodatå), care nu se vindecå în câteva
såptåmâni;
– apari¡ia unui nou nev care este neregulat sau cu aspect
ciudat (este normal så aparå noi nevi pe parcursul vie¡ii, dar se
recomandå controlul periodic al acestora, în cazul în care
marginile devin neregulate sau neregulat colorate);
– inflama¡ie, umflåturå sau patå fårå o cauzå evidentå, si care
dureazå mai mult de câteva såptåmâni;
– por¡iuni de tegument care sunt pruriginoase, îndurate,
scuamoase, murdare, sângerânde sau eritematoase, fårå o
cauzå evidentå (de exemplu eczemå).