Curs de consiliere şi

orientare şcolară şi
profesională

Formator,
Prof. Mirela Sălcianu
INFO EDUCAŢIA
Descrierea ocupaţiei

 ocupaţia face parte din

grupa 2412 – Specialişti
în probleme de
personal şi pregãtire
profesionalã a
personalului;
Sarcini principale ale activităţii
 oferă informaţii privind piaţa
muncii şi evoluţia ocupaţiilor
atât solicitanţilor de locuri de
muncă, cât şi angajatorilor.
 informează solicitanţii cu
privire la ocupaţii,
specificând detalii precum:
sarcini şi responsabilităţi,
salarizare, beneficii, program
de lucru, condiţii de muncă şi
oportunităţi de promovare.
 revizuieşte cererea şi oferta
de locuri de muncă
.
Sarcini principale ale activităţii
 intervievează solicitanţii
pentru a stabili
corespondenţa dintre nivelul
lor de calificare şi cerinţele
angajatorilor, prin evaluarea
şi înregistrarea experienţei,
educaţiei, pregătirii
profesionale şi abilităţilor
acestora.
 selectează persoanele cu
calificare corespunzătoare şi
le recomandă angajatorilor
în conformitate cu cerinţele
organizaţiei şi păstrează
datele solicitanţilor de locuri
de muncă care nuau fost
selectaţi pentru angajare
Sarcini principale ale activităţii
 furnizează servicii de consiliere
individuală.
 organizează şi conduce activităţile
specifice consilierii de grup.
 identifică problemele/dificultăţile de
angajare cu care se confruntă
solicitanţii de locuri de muncă.
 identifică pentru fiecare solicitant un
set de obiective şi stabileşte,
împreună cu acesta, un plan de
acţiune.
 monitorizează evoluţia solicitanţilor
pe parcursul procesului de consiliere,
analizează împreună cu aceştia
rezultatele acţiunilor întreprinse şi
identifică modalităţi alternative pentru
atingerea obiectivelor.
Sarcini principale ale activităţii
 selectează şi administrează
metodele şi instrumentele necesare
evaluării psihoprofesionale.
 evaluează abilităţile, interesele şi
caracteristicile de personalitate prin
intermediul testelor, interviurilor şi a
altor surse profesionale şi întocmeşte
profilul psihoprofesional al
solicitanţilor de locuri de muncă.
 identifică nevoile de instruire ale
solicitanţilor şi recomandă programe
de formare profesională în
conformitate cu profilul aptitudinal,
domeniile de interes şi tendinţele
pieţei muncii.
Sarcini principale ale activităţii
 oferă informaţii cu caracter
general privind începerea unei
activităţi independente sau
iniţierea unei afaceri, precum şi
informaţii legislative privind
relaţiile de muncă, ocuparea
forţei de muncă şi formarea
profesională.
 instruieşte solicitanţii în tehnici
de dezvoltare a carierei, tehnici
de căutare a unui loc de
muncă, elaborarea portofoliului
personal şi modalităţi de
prezentare la interviu.
 Contextul
muncii

Mediul
Mediul fizic
socio-organizaţional
Mediul fizic
 majoritatea activităţilor se
desfăşoară în cabinetele
de specialitate din cadrul
unor instituţii publice sau
private (agenţii publice sau
private de plasare a forţei
de muncă, instituţii de
învăţământ);
 în funcţie de obiectivele
vizate, activitatea se poate
defăşura în săli de testare
psihologică, precum şi la
sediul altor instituţii sau
agenţi economici;
Mediul socio-organizaţional
 timpul de muncă este de 8 ore/zi.;
 în funcţie de complexitatea
activităţilor şi de urgenţele apărute
programul de lucru poate fi prelungit;
 consilierul privind cariera are
libertate de decizie în ceea ce
priveşte alegerea instrumentelor,
metodelor şi tehnicilor de specialitate
utilizate în relaţiile cu clienţii;
 consilierul îşi poate desfăşura
activitatea singur sau în echipă cu
alţi specialişti (din cadrul organizaţiei
sau din afară);
 riscuri/alte notificări speciale - nu
este cazul;
Cunoştinţe şi deprinderi
 pot fi rezultatul învăţării formale
sau non/informale;
Cunoştinţe referitoare la:
 psihologie
 resurse umane şi de personal
 educaţie şi instruire
 consiliere
 limba română
 Funcţionăreşti
Tipuri de deprinderi:
 deprinderi de rezolvare de
probleme
 deprinderi sociale
 Aptitudini cognitive
Aptitudine Nivel Nivel Nivel superior Nivel
minim mediu maxim
Abilitatea generală de învăţare X
Aptitudinea verbală X
Aptitudinea numerică X
Aptitudinea de percepţie a formei X
Abilităţi funcţionăreşti

Rapiditatea în reacţii X
Capacitatea decizională X
Aptitudinea spaţială X
Aptitudini psihomotorii  dexteritate manuală;
 coodonarea membrelor;

Aptitudini senzoriale  acuitate auditivă;

 acuitate vizuală
apropiată;
 claritate în vorbire;

Aptitudini fizice  nu sunt relevante;

Activitate practică
Reclamă
Consilierul ideal
 "Dă-i unui om un peşte; îl vei
hrăni o zi.
 Invaţă-l pe om să
pescuiască, şi se va hrăni
singur o viaţă. "

 (Autor necunoscut)
Orientarea privind cariera
Orientare în carieră =
activităţi de
informare +
consiliere +
educaţie pentru
carieră.
Consilierea în carieră
Consilierea în carieră vizează
dezvoltarea abilităţilor pentru
rezolvarea unor
probleme, dificultăţi specifice
legate de carieră
(insatisfacţie în activitatea
şcolară,
dificultăţi de învăţare, greutăţi în
luarea unor decizii privind
cariera, anxietate legată
de carieră, etc.), adică este o
intervenţie de natură psiho-
educaţională.
Educaţia pentru carieră
Educaţia pentru carieră
este o intervenţie
educaţională de
dezvoltare a
deprinderilor
şi abilităţilor necesare
pentru managementul
propriei cariere.
Planificarea carierei
Planificarea carierei este
procesul prin care o
persoană îşi conturează o
direcţie de carieră, îşi
stabileşte scopuri în legătură
cu propria carieră şi iniţiază
acţiuni în vederea atingerii
acestor scopuri. Planificarea
carierei nu înseamnă
realizarea unui plan pentru
întreaga viaţă, ci este un
proces continuu de ajustare
a scopurilor de carieră la
caracteristicile personale şi
oferta educaţională şi
ocupaţională care este într-o
continuă dezvoltare.
Planificarea carierei presupune
parcurgerea mai multor etape:
1. Autocunoaşterea. Pentru a
alege profesia cea mai
potrivită, în primul rând
trebuie să ne cunoaştem
foarte bine însuşirile de
personalitate, aptitudinile,
abilităţile, competenţele,
interesele, valorile, trebuie
să ştim ce trebuie să facem
pentru a ne dezvolta în
direcţia dorită (este vorba
despre educaţie, formare,
dar şi de autoeducaţie,
autoformare).
2.Explorarea profesiilor este o
etapă deosebit de
importantă. Trebuie să avem
cât mai multe informaţii
despre profesiile existente,
pentru a găsi profesia care
este în concordanţă cu
interesele şi aptitudinile
noastre, cu însuşirile de
personalitate care ne
caracterizează. În acelaşi timp
adunăm informaţii şi despre
ofertele instituţiilor de
învăţământ, pentru a găsi
şcoala care ne poate pregăti
cel mai bine.
3. Luarea deciziei privind o
anumită profesie va fi urmată
de admitere şi frecventarea
cursurilor şcolii care formează
specialişti în domeniul
respectiv.

4. Urmează căutarea unui loc

de muncă, angajarea, iar
apoi dezvoltarea carierei (şi,
la nevoie, reluarea etapelor
anterioare).
Specialiştii care se ocupă de
orientarea pentru carieră îşi
focalizează acţiunile mai
ales asupra următoarelor
categorii de activităţi:
- autocunoaştere şi dezvoltare
personală;
- comunicare şi soluţionare de
conflicte;
- explorarea traseelor
educaţionale şi profesionale;
- marketing sau promovare
personală.
Cariera

Cariera este
reprezentată de
totalitatea
profesiilor,
ocupaţiilor, rolurilor
şi funcţiilor pe care
un om le deţine în
viaţă, hobby-urile,
rolul familial
 Conceptul de carieră

ocupaţii

profesia funcţii

Alegerea
carierei

rolul
dezvoltarea familial
carierei
hobby-uri
 Ocupaţia
Ocupaţia – activitatea pe
care o desfăşoară o
persoană într-un anumit
domeniu (economic,
social, cultural,
financiar, învăţământ,
business etc.) prin care
îşi căştigă existenţa, cu
atribuţii şi
responsabilităţi
specifice.
 Funcţia
Funcţia - rolurile
avute într-o
anumită
“ierarhie
funcţională de
conducere sau
execuţie”.
 Meseria
Meseria –
“complexul de
cunoştinţe
teoretice şi
deprinderi
practice
dobândite de o
persoană prin
şcolarizare şi
activitate
practică”.
 Profesia
Profesia -“specializarea sau
calificarea dobăndită prin
studii”. Astfel “profesia
semnifică specializarea
individului, iar ocupaţia este
specializarea exercitată de
către acesta la locul de
munca”. De exemplu:
profesia – economist,
învăţător, croitor/ocupaţia –
economist, învăţător, croitor
sau profesia – psiholog,
tinichigiu, medic/ocupatia –
director de ziar, maistru de
atelier, şef de secţie.
 Dezvoltarea carierei
Dezvoltarea carierei –
managementul
numeroaselor situaţii şi
roluri din viaţă care se
concretizeaza în carieră
(suma experienţelor de
muncă plătite şi
neplătite). Ea poate
include experienţe de
viaţă ca: activităţi de
timp liber, relaţii sociale,
călătorii etc.
Din această perspectivă consilierea va viza:
 conturarea a ceea ce ne dorim
dar nu conştientizăm;
 sprijin pentru plasament pe
piaţa muncii ;
 crearea de abilităţi de a lua
decizii
 consolidarea deciziilor luate
deja;
 analiza alternativelor
identificate;
 întrebări cu privire la educaţia
şi munca în alte ţări;
 implementarea deciziilor luate
anterior, în orice moment al
vieţii;
consilierea carierei poate fi considerată o
activitate care învaţă clientul concepte de
„dezvoltare a carierei”.
Evoluţia din planul social impune ca
cei interesaţi de consiliere
privind cariera să fie informaţi
despre:
 noile cerinţe ale locurilor de
muncă (în termeni de abilităţi şi
competenţe de bază necesare);
 oferta de educaţie şi formare
continuă existentă, dinamica
ofertei pieţei muncii (stabilitatea
/ mobilitatea locurilor de
muncă);
 mecanismele pieţei forţei de
muncă, economiei, vieţii sociale
care au ecou asupra locurilor de
muncă, dezvoltării carierei
personale şi ocupaţiilor, în
general.
 Principiile activităţii de consiliere

Activitate
continuă Atitudini
Particularităţi
client Autocunoaştere
şi dezvoltare
Motivaţie Interese personală

Libertate
Demers
decizie
educativ

Consiliere carieră
Generale
Respect – identitate - client
Autocunoaştere şi dezvoltare
personală
Exerciţiu reflecţie: Oglinda

 Cine sunt eu? Prin ce

mă deosebesc de cei
din jur? Care sunt
punctele mele tari şi
slabe? Care sunt
posibilităţile mele? Cum
aş putea să îmi dezvolt
calităţile şi să îmi
depăşesc slăbiciunile?
Asemenea unui vultur, şi un om , chiar dacă a fost învăţat să se considere altceva decât
este, poate reînvăţa cine este cu adevărat, poate lua decizii conforme cu natura sa, poate
deveni un învingător.
James AGGREY, Povestea vulturului

Eu-l puzzle

Fiecare membru al grupului îşi va

construi eu-l, apoi vor construi un
“noi” de grup, identificând trăsături
care ne aseamănă sau ne
diferenţiază.
Eu-l se construieşte pornind de la
următoarele aspecte:
 Ce ştiu să fac cel mai bine?
 Care sunt pasiunile mele?
 Ce aş vrea să schimb la mine?
 Care sunt ultimile mele reuşite în
viaţa personală dar şi în cea
profesională?
Uşa întredeschisă
 Uşa întredeschisă
 Ce poate reprezenta
uşa întredeschisă?
 Cum vă simţiţi în faţa
ei?
 Ce credeţi că s-ar afla
dincolo?
 Ce vă vine să faceţi?
 Fiecare este unic

Etapa.1 Floare terapeutică

Dacă aş putea fi altcineva aş
fi...
Atunci când mă văd pe
mine, văd...
Mă regăsesc în
următoarea personalitate...
Sunt unic prin...

Concluzia: Eşti o persoană

deosebită!
Etapa.2 Lucrul cu hand-out
CASA MAGICĂ DE AMANET

Hand-out , CASA MAGICĂ DE

AMANET

 Prezentare
 1. Aşează participanţii în cerc.
 2. Pune fiecărui membru al
grupului următoarele întrebări: a.
Dacă ai avea acces la o casă
magică de amanet şi ai avea
posibilitatea să amanetezi două
din trăsăturile tale caracteristice
pentru alte două trăsături, pe care
nu le ai:
 * ce trăsături ai oferi spre
amanetare?
 * ce calităţi ai dori în schimb?
 b. Cere fiecărei persoane să
spună cum a ajuns la aceste
răspunsuri.
Stima de sine
Aprecierea personală
Eu sunt eu. În toată lumea nu există nimeni ca mine. Unii oameni au trăsături
ca ale mele dar ei nu seamănă cu mine perfect. De aceea, tot ceea ce
elaborez îmi aparţine numai mie, pentru că asta este voinţa mea.
Eu îmi aparţin în totalitate, corpul, mintea, toate gândurile şi ideile, ochii şi
toate imaginile pe care le văd; sentimentele şi emoţiile , oricare ar fi ele,
ura, bucuria, dragostea, frustrarea, dezamăgirea, nerăbdarea, buzele şi
toate cuvintele rostite, politicoase, dulci, aspre, corecte sau incorecte,
glasul răspicat sau şoptit, toate faptele, fie că-i vizează pe alţii sau se
referă numai la mine.
Am fantezii, vise, speranţe şi temeri. Am obţinut succese dar am comis şi
greşeli.
Pentru că îmi aparţin, mă cunosc îndeaproape. Astfel pot iubi şi răspunde de
tot ce mă alcătuieşte. Numai astfel, orice parte a corpului meu va lucra
pentru propriul meu interes.
Ştiu că anumite aspecte legate de existenţa mea mă derutează, altele îmi sunt
necunoscute. Dar atât timp cât mă port bine cu mine însumi, pot căuta cu
tot curajul modalităţi de a afla mai multe despre mine.
Oricum aş arăta şi m-aş auzi, orice aş spune şi aş face, orice aş spune şi aş
gândi la un moment dat, mă reprezintă întrutotul pe mine. Clipa aceea este
autentică şi mă arată pe mine cum sunt în acel moment.
Dacă ma revăd prin firul minţii mai târziu şi constat că ceva nu-mi place,
abandonez acel ceva şi încerc să-l înlocuiesc cu ceva care-mi face plăcere.
Văd, aud, simt, gândesc, spun şi fac.Posed instrumentele necesare pentru a
supravieţui, pentru a fi alături de ceilalţi, pentru a realiza ceva bun, şi
pentru a găsi un rost şi o ordine în mulţimea de oameni şi de lucruri din
afara mea.
Eu îmi aparţin şi de aceea mă pot construi. Eu sunt eu şi mă simt bine.
Ce sentimente v-a
provocat acest text?
Realizaţi o analiză SWOT
a “eu-lui”.
Scala Rosenberg
 Scala Rosenberg indică nivelul stimei de
sine . Proba conţine 10 itemi, fiecare item
fiind evaluat de subiect pe o scală de la 1 la
4 ( 1) – absolut de acord ; 4) – categoric nu
). Scala este alcătuită din 5 itemi cotaţi
direct şi 5 itemi inversaţi ( 3,5,8,9,10).
 Punctajul care se acordă pentru fiecare
item variază între 1 şi 4 puncte. Scorul final
se obţine prin însumarea punctelor obţinute
la cei 10 itemi. Punctajul minim obţinut este
de 10, ceea ce semnifică o stimă de sine
foarte scăzută, iar punctajul maxim este de
40, ceea ce semnifică o stimă de sine
foarte ridicată.
 Absolut de De Nu sunt Categoric
Scala Rosenberg de acord nu
acord acord
Cred că sunt un om de valoare sau cel puţin la
fel de bun(ă) ca alţii.

Cred că am câteva calităţi remarcabile.

În general, înclin să cred că sunt un (o)

ratat(ă), un (o) nerealizat(ă).

Sunt capabil(ă) să fac lucruri la fel de bine ca

ceilalţi oameni.
Nu cred că am prea multe lucruri cu care să
mă pot mândri.
Am o atitudine pozitivă faţă de propria
persoană.
În ansamblu, sunt mulţumit (ă) de mine.

Aş vrea să pot avea mai mult respect faţă de

propria persoană.

Din când în când am senzaţia că sunt inutil(ă)

Uneori cred că nu sunt bun(ă) de nimic.

Scoruri :
 Scoruri :
- intre 10-20 indica un
nivel redus al stimei de
sine;
- intre 20-30 indica un
nivel mediu al stimei de
sine;
- intre 30-40 indica un
nivel ridicat al stimei de
sine.
Stima de sine înaltă are două profile:
 a) Înalta şi stabilă
 Circumstanţele externe şi evenimentele normale de viaţă au o mică influenţă
asupra stimei de sine a subiectului. Acesta nu dedică prea mult timp şi energie
pentru apărarea sau promovarea imaginii sale. Este un individ stabil emoţional,
care păstrează o oarecare coerenţă în afirmaţiile şi în conduitele lui, indiferent
dacă contextul este favorabil sau defavorabil. Stările sufleteşti ale acestui
subiect sunt mult mai temperate decât ale celui cu stimă de sine tot înaltă, dar
instabilă. O stimă de sine înaltă şi stabilă este solidă şi rezistentă. Subiectul nu
işi pune tot timpul valoarea la îndoială. El poate accepta, deci, să nu controleze
total o situaţie, fără a se simţi din acest motiv inferior sau devalorizat.
 b) Înaltă şi instabilă
 Chiar dacă este ridicată, stima de sine a acestui subiect poate suferi şocuri
majore, în special dacă se află într-un context competitiv sau destabilizator. În
aceste situaţii, subiectul reacţionează energic la critică şi la eşec, pe care le
percep ca pe un pericol şi încearcă să se pună în valoare afişând excesiv
succesele sau calităţile lor. Subiectul se simte vulnerabil, agresat şi se îndoieşte
de capacităţile lui atunci când se află în contexte ostile sau pur si simplu critice.
Subiectul cu o stimă de sine înaltă şi stabilă primeşte criticile în mod raţional, pe
când un subiect cu stimă de sine înaltă, dar instabilă, va primi criticile la nivel
afectiv şi va consacra multă energie autopromovării.
Stima de sine scăzută are, de
asemenea, două profile:
 a) Scăzută şi instabilă
 Stima de sine a acestui subiect este în ansamblu, sensibilă şi reactivă la
evenimente exterioare, pozitive sau negative. Ca urmare a satisfacţiilor şi
succeselor, stima de sine trece prin perioade în care este mai crescută decât de
obicei. Totuşi aceste progrese sunt adesea labile şi nivelul său se reduce
imediat ce subiectul se confruntă cu dificultăţi. Astfel, subiecţii care intră în
această categorie fac eforturi pentru a le oferi lor şi celorlalţi, o imagine mai
bună. Ei sunt dornici să-şi amelioreze condiţia şi starea sufletească, sunt
preocupaţi să nu aibă eşecuri sau să nu fie respinşi.
 b) Scăzută şi stabilă
 Subiectul cu acest tip de stimă de sine este puţin mobilizat de evenimentele
exterioare, chiar şi de cele favorabile. El depune puţin efort pentru promovaea
imaginii şi stimei sale de sine, al cărui nivel scăzut îl acceptă şi oarecum îl
suportă. Prezenţa mediului social este prea puţin importantă pentru ca subiectul
să se valorifice în ochii celorlalţi. Din punct de vedere al cauzelor acestui tip de
stimă de sine, pe lângă argumentele evocate mai sus – la stima de sine scăzută
şi instabilă – se pot adăuga unele diferenţe specifice. De exemplu, unele
evenimente ale vieţii care au provocat la copil un sentiment de lipsa de control
asupra mediului, cum ar fi decesul sau o stare depresivă manifestă a unuia
dintre părinţi. De asemenea, aici pot interveni şi carenţele afective majore,
tulburările stimei de sine fiind însoţite de alte manifestări patologice.
Întărirea eu-lui
Turul galeriilor
Autocunoaşterea
 Formarea conceptului
de sine (imagine de
sine + stimă de sine)
 Conştientizarea
aptitudinilor
 Conştientizarea
intereselor şi a
sistemului de valori
 Autocunoaşterea presupune formarea conceptului
de sine (Self-concept) care cuprinde totalitatea
ideilor şi sentimentelor pe care o persoană le are
despre ea însăşi.
 Conceptul de sine are două aspecte: imaginea de
sine şi stima de sine.
 Imaginea de sine (Self-image) reprezintă părerile
despre calităţile şi defectele pe care le avem - sau
credem că le avem (de ex. o adolescentă se poate
considera fiică ascultătoare,studentă bună, prietenă
fidelă, talentată la desen etc.).
 Stima de sine (Self-esteem) reprezintă modul în
care ne autoapreciem, cum ne evalăm în raport cu
propriile noastre aşteptări şi aşteptările celorlalţi.
 Caracteristici ale persoanelor cu stimă de sine ridicată /
scăzută
Persoanele cu stimă de sine Persoanele cu stimă de sine
ridicată scăzută
Sunt mândre de realizările lor. Se simt lipsite de valoare. Sunt
nemulţumite de persoana lor în
general.
Preferă independenţa. Manifestă rezistenţă scăzută la
presiunile negative ale grupului
Se implică în rezolvarea unor sarcini Evită sarcinile noi sau
noi. responsabilităţile.
Îşi asumă responsabilităţi
Îşi asumă consecinţele acţiunilor lor. Îşi exprimă într-o manieră
inadecvată emoţiile sau le neagă.
Consideră manifestarea
emoţiilor o dovadă de slăbiciune.
Interpretează situaţiile noi ca fiind Refuză să îşi asume consecinţele
provocatoare, nu ameninţătoare faptelor lor.
 Dezvoltarea personală, profesională.

Exerciţiu reflecţie: Linia vieţii

Trecutul prezentul viitorul ideal

viitorul
posibil
 Îmi văd visul cu ochii
Desenarea propriului vis,
a propriului ideal în
legătură cu cariera şi
dezvoltarea personală
Orice aspiraţie comună va
fi desenată pe o foaie.
Se vor identifica trei
factori concreţi care
impiedică îndeplinirea
visurilor şi trei acţiuni
care le-ar transforma
visele în realitate.
Eu îmi doresc în viaţă ...

Eu îmi doresc
în viaţă ...
Eu am în
viaţă...
Eu mă împiedic de..

Eu mă împiedic
de..
Eu voi face de mâine..

Eu voi face
de mâine..
Alegoria broscuţelor
A fost odată un grup de broscuţe care
voiau să se ia la întrecere.
ţelul lor era să ajungă în vârful unui
turn foarte înalt
 Se adunaseră deja mulţi spectatori, pentru a urmări cursa şi a le
încuraja pe broscuţe.
 Cursa urma să înceapă.
 Totuşi, dintre spectatori nu credea nici unul că vreuna dintre
broscuţe va reuşi să ajungă în vârful turnului.
 Tot ce se auzea erau exclamaţii de genul:
 „Oh, ce obositor!!! Nu vor reusi niciodată să ajungă sus!”
 sau:
 „Nici nu au cum să reuşească, turnul este mult prea înalt!”
 Broscuţele începură să abandoneze cu excepţia uneia singure,
care se căţăra vioaie mai departe.
 Tot mai multe broscuţe se resemnau şi abandonau,
doar una singură se caţără consecvent mai departe.
Nu voia cu nici un chip sa abandoneze!

 În final renunţaseră toate, cu excepţia acelei

broscuţe, care cu o imensă ambiţie şi rezistenţă reuşi
să ajungă singură în vârful turnului!
 După aceea, toate celelalte broscuţe şi toţi spectatorii
au vrut să afle cum a reuşit broscuţa să ajungă totuşi
în vârf, după ce toate celelalte se văzuseră nevoite
să abandoneze cursa!

 Unul dintre spectatori s-a dus la broscuţă s-o întrebe

cum de a reuşit să facă un efort atât de mare şi să
ajungă în vârful turnului.
Aşa au aflat că……….
BROSCUŢA ÎNVINGĂTOARE ERA SURDĂ!!
 Nu asculta niciodata pe oamenii care au prostul
obicei de a fi intotdeauna negativi si pesimisti fiindca
ei iti rapesc cele mai frumoase dorinte si sperante pe
care le porti in suflet!
 Gandeste-te mereu la puterea cuvintelor, caci tot
ceea ce auzi sau citesti te influenteaza in ceea ce
faci!
 Deci:
 FII MEREU
 OPTIMIST !
 Si mai ales fii pur si simplu SURD cand cineva iti
spune ca nu-ti poti realiza visurile!
11 idei pentru creşterea stimei de sine

 Află care sunt adevăratele tale probleme. Trebuie să

realizezi că problema nu eşti tu, ca persoană. Ai probleme
în lumea exterioară şi ele trebuiesc rezolvate dar asta nu
trebuie să îţi afecteze imaginea pe care o ai despre tine. Ai
un potenţial uriaş, trebuie doar să te duci pe drumul
învăţării şi al perseverenţei.
Decide ce poţi controla şi ce nu. O sursă mare de
descurajare o constituie dorinţa oamenilor de a schimba
sau controla ceea ce nu se poate controla sau schimba. Să
incerci să impui altor oameni să simtă ceea ce nu simt sau
să îi faci să facă ce nu vor, e o politică falimentară. Dacă
cineva nu te place, să fie sănătos. Nu te lăsa afectat/ă.
 Acceptă responsabilitatea. Pentru a găsi încredere
deplină în tine, trebuie să îţi asumi responsabilitatea pentru
ceea ce poţi schimbă în viaţa ta. Felul în care relaţionezi cu
cei din jur, felul în care decurg relaţiile tale sexuale şi de
iubire, succesul tău profesional şi felul în care iţi gestionezi
emoţiile, TOATE depinde numai de tine. Educă-te şi
evoluează. Creşti, şi odată cu tine creşte şi stima de sine.
 Orice greseală e o oportunitate de a învăţa şi de a lua
lucrurile de la capăt, mai bine . Nu fă o tragedie dintr-un
esec. Succesul e un lung şir de eşecuri care se termină cu
bine.
 Competiţia se dă doar cu tine însuţi nu ca să dovedeşti
ceva celui din jur. Dacă anul trecut câştigai 100 de euro pe
an şi anul acesta câştigi 1000 de euro, e o uriaşă victorie
personală. Nu-ţi fă griji că altcineva face acum 100 de mii
de euro pe an. Fiecare se află pe drumul său în viaţă şi
fiecare trebuie să îşi înveţe lecţiile. Dacă perseverezi sigur
vei obţine tot ce îţi doreşti.
 Fii o persoană ambiţioasă. Când îţi
propui scopuri, fii realist, dar optimist tot
timpul. Ai curaj să visezi, pentru că visele
sunt materialul din care marile realizari
sunt construite. Priveşte în viitor şi vezi
cum vrei să fii şi ce vrei să ai. Apoi fă
zilnic efortul pentru a ajunge unde ţi-ai
propus. Şi FOARTE IMPORTANT,
urmează visele tale, nu pe ale altora.
 Gandeşte şi vorbeşte pozitiv. Nu îţi
lăsa mintea otrăvită de negativism. Nu te
gândi la ce nu se poate ci la ce se poate,
nu la ce NU vrei, ci la ce vrei.
 Investeşte în dezvoltarea personală. E
cea mai buna investiţie pe care o poţi
face. Investiţia în tine.
 Fii conştient de mesajele din mass
media. Scopul lor este să îţi inspire
teamă şi să îţi scadă stima de sine pentru
a cumpăra ceea ce ei au de vânzare.
 ANTURAJUL. Este vital în evoluţia ta.
Fă-ţi un grup de prieteni şi prietene care
au vise ca şi tine, care sunt pozitivi şi au
încredere în forţele lor. Fă orice ca să intri
în anturaj cu ei şi în viaţa ta se vor
întâmpla minuni.
 Critica: Adu-le aminte oamenilor că dacă
le vrei parerea, le-o vei cere. Poate că
uneori datorezi un răspuns unor critici,
dar niciodată nu le datorezi
ÎNCREDEREA ÎN TINE.
 Comunicare în carieră şi soluţionare de
furio
conflicte s furio
s
furio
s

Analizaţi imaginea
furio următoare:
s

furio
s

furio
s
furio furio
s s
Rezistenţa la schimbare
Exerciţiu reflecţie:
Nu orice schimbare înseamnă
progres, dar fără schimbare
nu poate exista progres.
Schimbarea: proces revolutiv-
transformare totală
proces evolutiv –
plus de valoare
1.De ce se opun oamenii schimbării?
2.Ce înseamnă schimbarea şi adaptarea la
schimbare?
3.Descrieţi un moment care a constituit o schimbare
majoră.
4.Cum ati reacţionat? Cum v-ati fi dorit să reacţionaţi?
5.Ce schimbări se pot produce în viaţa cuiva?(
controlabile, necontrolabile)
Scara carierei
Motivaţia – scopurile, planul de
acţiune
Analizaţi imaginea
urmatoare:
Care ar putea fi reacţia
câinelui?
Motivaţia – scopurile, planul de
acţiune
1. Trei scopuri personale
de scurtă durată.
2. Trei scopuri personale
de lungă durată.

Alegeţi un scop în carieră

şi propuneţi trei
acţiuni concrete pentru
a-l atinge.
Scopul meu profesional şi educaţia
Scopul meu profesional

Nivelul educaţional
necesar pentru atingerea
scopului profesional
Cursuri care mă ajută să-
mi ating scopul profesional

Alte acţiuni care mă ajută

să-mi ating scopul
 De ce este important să
stabilim scopuri
profesionale de scurtă
durată şi de lungă
durată?
 Care este corelaţia între
scopurile profesionale şi
educaţie?
 Cum se poate elabora
un plan de acţiune
personal cu un scop
profesional concret?
Cât de aproape/departe te afli faţă de
idealul tău profesional.
Harta obstacolelor
1. Listaţi obstacolele care pot
sta în calea atingerii ţintei
profesionale dorite.
2. Grupaţi obstacolele din
aceiaşi categorie.
3. Identificaţi acţiuni directe
sau indirecte de rezolvare
a obstacolelor.

Concluzie: de vreme ce aţi

grupat obstacolele similare,
o acţiune poate rezolva
mai multe probleme.
Descurajările
sau despre perseverenţă...
 „Nu ne place cum sună. Şi oricum
epoca muzicii la chitara este pe
terminate”. Aşa li s-a spus membrilor
unei formaţii de muzică care au fost
refuzaţi de o casă de producţie. Numele
acelei formaţii era The Beatles.
 Dat afară din echipa de baschet a şcolii,
baiatul s-a dus acasă, s-a închis în
cameră sa şi a plâns ore în şir. Băiatul
era Michael Jordan.
 „E prea prost ca să înveţe ceva. Mai
bine să se ducă acasă şi să încerce să
se realizeze într-un domeniu în care nu
e nevoie de prea mult efort” le-a spus
profesorul părinţilor. Copilul despre care
e vorba era Thomas Edison şi a
inventat becul după aproximativ 5000
de încercări eşuate.
 A fost concediat de la un ziar pentru că
nu avea imaginaţie şi îi lipseau ideile
originale. Numele lui? Walt Disney
 Descurajările
sau despre perseverenţă...
 Cand a fost întrebat cum se simte
ştiind că a eşuat de aproape 5000 de
ori înainte să inventeze becul,
Thomas Edison a spus: ” Nu am
eşuat. Am găsit 5000 de feluri în care
NU se face un bec”
 “Care e secretul succesului tău?”, a
fost întrebat Michael Jordan. Acesta
a spus: “Am ratat mai mult de 9000
de coşuri în cariera mea. Am pierdut
aproape 300 de jocuri. De 26 de ori
mi s-a încredinţat coşul decisiv şi l-am
ratat. Am eşuat din nou şi din nou în
viaţa mea. Şi de asta am reuşit. Pot
să accept eşecul . Toţi eşuăm la un
moment dat în ceva. Dar nu pot
accepta să nu mai încerc încă odată.
” Michael Jordan, baschetbalist
Valori şi luarea deciziilor
 Ierarhizarea valorilor
 O scurtă retrospectivă
 -Ce m-a determinat să
aleg profesia pe care o am?
-Ce m-a determinat să
aleg acest liceu? Acest
profil?
- Care sunt factorii care
influenţează luarea deciziei
privind cariera?
- Care sunt pe termen
lung, efectele
preponderenţei unuia sau
mai multor factori?
-Putem controla aceşti
factori?
La răscruce de carieră
Independenţă-iniţiativă
Putere-autoritate
Siguranţă-stabilitate
Ajutorarea celorlalti
Dezvoltare personală
Care sunt valorile spre care mă
orientez în viaţa profesională?
Ce pericole pot să apară?
Îmi este uşor să iau o decizie?
 Interesele şi sistemul de valori
 Conştientizarea intereselor şi a sistemului de
valori reprezintă un alt aspect al autocunoaşterii.
 Interesele reprezintă preferinţele cristalizate ale unei
persoane pentru anumite domenii de cunoştinţe sau
de activitate. Interesele au un rol esenţial în luarea
deciziilor privind cariera.
 Formarea intereselor depinde de factori genetici
(potenţialul aptitudinal) şi de experienţele de viaţă pe
baza cărora individul învaţă să prefere unele activităţi
şi să evite altele.
 Exemple:
 - dacă un copil are aptitudini pentru o activitate (desen), va avea
succese în activităţile de acest gen. Datorită succeselor obţinute
el va manifesta tot mai mult interes faţă de aceste activităţi.
 - dacă un copil vede că părinţii săi desfăşoară cu plăcere
anumite activităţi (grădinărit), există şanse mari ca şi lui să îi
placă acea activitate.
 - recompensele oferite de părinţi pot determina formarea unor
interese.
 Pedepsele dimpotrivă, creează aversiune faţă de unele acţiuni
(copilul care este pedepsit prin obligarea lui să citească zilnic un
anumit număr de pagini, are şanse extrem de mici să manifeste
mai târziu interes faţă de lectură).
 Mimă
 Se împart participanţii
în grupe de câte 3.
Fiecare grupă va trage
un bilet pe care va fi
scrisă o profesie. Vor
trebui să realizeze un
tablou static, care să
redea meseria
respectivă. Se pot folosi
de materiale ajutătoare.
Trăsături de personalitate şi interese
 Participanţii parcurg lista cu trăsături de personalitate
şi aleg 6 trăsături ce îi caracterizează. Apoi parcurg
lista cu interese şi aleg 6 dintre ele. Fiecare coloană
a tabelului este completată individual, introducând 6
trăsături şi 6 interese, alese anterior. Apoi, asociază
o meserie potrivită trăsăturilor şi intereselor găsite.
 Cum vi s-a părut exerciţiul?’’,
 ,,A fost greu să stabiliţi legătura între ceea ce vă
reprezintă pe voi şi ce vreţi să deveniţi în viaţă?’’
 Fiecare participant prezintă meseria sau meseriile
potrivite, realizându-se apoi o floare a meseriilor
grupului.
 Trăsături de personalitate

Încercuieşte ceea ce te caracterizează:

 Îndemânatic  Dezordonat, zgomotos

 Activ, dinamic  Înţelegător, tolerant
 Prietenos  Cooperant
 Idealist  Neliniştit
 Autoritar, căruia îi place să  Sincer
comande  Sociabil
 Rapid, energic  Spirit critic
 Muncitor  Ambiţios
 Asumare de responsabilităţi  Spirit practic
 Politicos  Precis, minuţios
 Calm  Curajos
 Organizat, metodic, logic  Inimos, atent cu alţii
 Nerăbdător, impulsiv
Interese-Alege şase lucruri care te interesează din
lista de mai jos:
 Să visez
 Să am grijă de persoane
bolnave
 Să ajut, să sfătuiesc
 Să învăţ, să educ
 Să-i informez pe alţii
 Să călătoresc
 Să supraveghez, să apăr
 Să fiu în contact cu publicul
 Să vorbesc limbi străine
 Să fac comerţ
 Să lucrez într-un mediu
deschis
 Să muncesc într-un birou
 Să lucrez cu cifre
 Să lucrez cu străinii
 Să lucrez pentru mine
 Să devin funcţionar
 Să cercetez
 Să muncesc într-un laborator
 Să lucrez în echipă
 Să am activităţi fizice,
sportive
 Interpretare test interese
Dacă eşti: Îţi place să: Eşti: Poţi avea succes
ca:
INVENTIV lucrezi în situaţii expresiv, idealist, cercetător, analist,
nestructurate original, independent, fotograf, actor etc.
folosind imaginaţia şi intuitiv, imaginativ
creativitatea
DIRECTIV influenţezi sau să cu spirit de aventură, manager de resurse
conduci pe alţii ambiţios, energic, umane, diriginte de
extrovertit, încrezător în şantier, producător de
propria persoană
filme, bucătar- şef etc.

REALIST lucrezi cu obiecte, perseverent, practic, funcţionar, controlor de

instrumente şi maşini realist, îndemânatec trafic aerian, operator
film, lăcătuş etc.

METODIC realizezi lucrurile în conştiincios, grijuliu, contabil, asistentă

detaliu sau să urmezi eficient, ordonat, medicală, librar, agent
instrucţiuni perseverent, practic de asigurări etc.

SOCIAL informezi, să convingător, recepţioner, terapeut,

pregăteşti, să cooperant, prietenos, agent de voiaj,
formezi, să ai grijă de grijuliu, amabil, profesor, preot etc.
alţii
răbdător, înţelegător
Analiza SWOT a meseriei preferate
Se scriu meseriile potrivite intereselor şi
trăsăturilor de personalitate din exerciţiul
anterior apoi, prin tragere la sorţi, se face
analiza SWOT pentru 2 meserii. Se lucrează
în grupe de câte 4. Liderul fiecărui grup
prezintă punctele tari, punctele slabe,
ameninţările şi oportunităţile meseriei
analizate.
Copacul meseriilor
Se formeaza grupe de 4 – 5
persoane. Fiecare grup îşi
alege un reprezentant care
va merge şi va trage un
carton pe care este scrisă o
meserie.Cartoanele pot fi în
formă de frunză, sau chiar şi
sub formă de discuri. Pe
cartoane, timp de 10 min.,
fiecare grupă va trebui sa
scrie trei calităţi principale
care i-ar recomanda pentru
acea meserie, şi dedesubt
trei calităţi secundare.
Fiecare grupă va prezenta
ceea ce a scris şi se lipesc
acele frunzuliţe pe un arbore
alcătuit dinainte de formatori.
 Arborele meseriilor în familie
Psihologie Poliţie

Jurnalism, comunicare FEA

Arborele meseriilor în familie
 Fiecare participant este rugat
să realizeze în 15 min un arbore
al meseriilor în familie, atât de
sus cât este posibil. Se prezintă
apoi lucrările realizate. La clasa,
exerciţiul nu poate fi realizat în
această formă, este preferabil
să li se explice elevilor despre
modul de alcătuire al arborelui,
apoi ei acasă, cu ajutorul
părinţilor să îl realizeze şi în
următoarea oră se prezintă
lucrările, se trag concluziile, şi
se afişează lucrările în clasă.
Este un exerciţiu care îi ajută pe
copii să conştientizeze valorile
familiale, să descopere evoluţia
meseriilor în familiile lor şi poate
să descopere elemente comune
cu alţi colegi.
INFLUENŢA ALTORA
 Prezentare
 1. Cere membrilor grupului
să se gândească la patru
persoane care au avut o
influenţă semnificativă în
luarea unei decizii privind
cariera, fie direct, fie indirect.
 Discuţie
 1. Cum i-ai cunoscut?
 2. Ce te-a impresionat la ei?
 3. În ce sens ar fi fost diferită
viaţa ta dacă nu i-ai fi
cunoscut?
ARBORELE FAMILIEI

Cere participanţilor să-l descrie pe fiecare

membru al familiei lor, evidenţiindu-i
calităţile. Foloseşte-te de întrebările de
mai jos.
1. Care-i sunt hobby-urile?
2. Ce sport îi place?
3. Ce ştii despre planurile lui legate de cariera
pe care şi-o doreşte?
4. Cum i-ai descrie slujba actuală?
5. Ce îi place legat de şcoală?
6. Ce nu îi place?
7. Care este cel mai plăcut timp pe care l-aţi
petrecut împreună?
8. Enumeră trei calităţi pe care le admiri la el.
9. Ce activităţi îţi place să faceţi împreună?
Factori implicaţi în consilierea şi
orientarea carierei
Factorii implicaţi în consilierea şi orientarea carierei
pot fi grupaţi în doua categorii: factori
psihosociali şi factori individuali.
Factori psihosociali: familia (părinţi, rude), şcoala,
grupul de prieteni, cererea pieţei forţei de munca,
“moda profesiunilor” şi prejudecăţile legate de
unele profesiuni.
Familia este unul dintre cei mai importanţi factori în
orientarea carierei, chiar dacă în ultimele decenii
influenţa ei scade. Cauzele acestei influenţe
accentuate sunt:
Familia
Părinţii pot orienta de la început interesele
copiilor, pe de-o parte prin alegerea
jucariilor, prin aprecierea pozitivă sau
negativă a unor activităţi, iar pe de alta
parte prin identificare şi imitare.
• Familia este cea care opteaza pentru
anumite şcoli, care îngrădesc mai mult
sau mai puţin posibilităţile copiilor.
• Atitudinea, stilul educativ al părinţilor
influenţează încrederea în sine,
direcţia şi măsura ambiţiilor.
• Părinţii sunt cei care transmit
expectantele, aşteptarile sociale
adecvate poziţiei lor sociale.
• Statutul socio-economic joaca un rol
important în opţiunea vocaţională a
adolescentului, tânarului, chiar dacă
se încearcă egalizarea şanselor.
 Tatăl meu ar fi dorit să ajug...
 Mama mea ar fo dorit să
ajung...
 Tatăl meu se temea să nu
ajung...
 Mama mea se temea să nu
ajung...
 Tatălui meu îi plăceau
oamenii...
 Mamei mele îi plăceau
oamenii...
 Tatăl meu ura oamenii...
 Mama mea ura oamenii...
Studiu de caz
Într-o zi fierbinte, pe când moţăia în
junglă, lui Horton, elefantul albastru,
i se pare că aude ceva venind
dinspre un fir de praf de pe un trifoi.
Descoperă în curând că sunetul
reprezintă de fapt vocile care
veneau dintr-un oraş în miniatură
care se afla pe un fir de praf. Horton
crede ce aude şi îşi dă seama ca
acest oraş numit Whoville- Oraşul
lui Cine, este în pericol, iar el
trebuie să facă totul ca să-l salveze.
Normal că niciun animal din junglă
nu-l crede şi el devine ţinta ironiilor.
La capătul celalalt, de aceleaşi
tratamente are parte şi primarul
Oraşului lui Cine, de pe firul de
praf care vorbeşte cu un elefant din
cer.
Un anume cangur, Mama cangur, decide că ea trebuie
să ia acest lucru în mâinile ei şi să-l salveze pe
Horton de propria nebunie, aşa că angajează un
vultur rău să ia trifoiul pe care se afla firul de praf şi
să zboare departe cu el...Voinţa lui Horton este de
neclintit, el aleargă după vultur, urmărindu-l zi şi
noapte. Şi până la urmă îl găseşte. Primarul îi spune
că în oraşul lui cine a fost mare haos în timpul
călătoriei din ciocul vulturului, cu uragane şi
cutremure.
 Horton duce trifoiul înapoi în junglă şi Mama cangur
este atât de furioasă încât comandă mulţimii să
construiască o cuşcă pentru Horton, după care vor
duce firul de praf si-l vor arde. Horton face totul
pentru a opri osânda , iar în celălalt capăt, primarul
îşi avertiza oamenii despre calamitatea
ameninţătoare.Împreună decid că toţi trebuie să facă
cel mai mare zgomot ca să poată fi auziţi.Aşa că toţi
bat din tobe, urlă şi ţipă, şi practic fac tot ce pot ca să
fie auziţi. Dar fără folos!
Horton îi spune primarului în miniatură.” Nu
toată lumea depune efort pentru această
cauză, vieţile voastre sunt în pericol, trebuie
să-l gaseşti pe cel care nu contribuie.
Primarul răspunde că toată lumea lucrează,
toată lumea pune suflet în asta. Horton îi
spune că nu e adevărat.Găseşte-i, ţipă el în
timp ce animalele se pregătesc să fiarbă firul
de praf.
Primarul se repede prin oraş din
casă în casă şi în sfârşit
găseşte un băieţel care se
juca cu un yo-yo.Îl ia şi îl
duce în piaţa oraşului şi îl
ridică sus în aer. Baiatul îşi
adaugă vocea lui micuţă la
celelalte şi în acel moment
vocile lor sunt auzite de
animalele din junglă. Ziua
este salvată şi ei trăiesc toţi
până la adânci bătrâneţi.
Şcoala este considerată un factor principal în
orientarea carierei.

 Şcoala este considerată un factor principal în

orientarea carierei.
 Sistemul de învatamânt, prin structura lui
(tipuri de şcoli, profile, nr. de locuri, etc.)
determină cadrul în care se realizează
orientarea profesională.
 ursul
Într-o zi, de fapt cred că era într-o miercuri,
Ursul şi-a dat seama că este timpul să intre
într-o peşteră şi
să hiberneze. Şi chiar a găsit una pe gustul
său. Nu mult dupa aceea, o grămadă de
muncitori a venit lângă peşteră. În timp ce
ursul dormea, ei au construit o uriaşă fabrică.
Când primăvara şi-a făcut apariţia, Ursul s-a
decis să iasă afară din peştera sa. Ochii
aproape că i-au ieşit din orbite...
Unde a dispărut pădurea?
Unde este iarba?
Unde sunt copacii?
Unde sunt florile?
Ce Dumnezeu s-a întâmplat?
“Cred că visez “, îşi spuse. Bineinţeles că visez... Dar nu era un vis. Era real.
Când George s-a reîntors la fabrică, i-a spus:”Hei, te-ai întors la lucru?”
Ursul i-a replicat: ”Nu lucrez aici, sunt un urs”.
George a început să râdă: ”Este o scuza bună pentru oricine nu are chef de
muncă”.Spui ca eşti urs şi gata!!
Dar ursul a spus: Dar chiar sunt un Urs.
George se opri din râs , arătându-se foarte supărat.
“Nu încerca să mă duci cu zăhărelul. Nu eşti un urs. Eşti doar un dobitoc care
are nevoie de un bărbierit şi de nişte haine curate. O să te duc la
Managerul general. Dar şi acesta a fost de acord că are nevoie de un
bărbierit şi de nişte haine curate.
Ursul replică: Greşiţi, eu sunt un URS.
Dar şi Managerul General se supără teribil.
Ursul nu renunţă: “îmi pare rău că te superi , dar sunt un urs”.
A reuşit să-l supere şi pe al treile vicepreşedinte, şi pe al doilea. Primul
vicepreşedinte a intrat şi el în scenă. El a spus :” Nu eşti un urs. Eşti doar
un dobitoc care are nevoie de un bărbierit şi de nişte haine curate. O sa te
duc la Preşedinte.
Ursul pleda din răsputeri: “Este o eroare regretabilă, de când mă ştiu am fost
mereu un urs.
“Mulţumesc că mi-ai spus asta”, murmură Preşedintele.”Nu poţi să fii un
URS. Urşii stau la zoo sau la circ. Niciodată într-o fabrică, iar tu aici
eşti într-o fabrică. Cum ai putea să fii urs?”
Ursul nu renunţă:”Dar sunt un URS!”
Preşedintele spuse:” Nu eşti un urs. Esti doar un dobitoc care are nevoie
de un bărbierit şi de nişte haine curate. Eşti de asemenea şi foarte
încăpăţânat.O să-ţi demonstrez odată pentru totdeauna că nu eşti un
URS.”
“Dar sunt urs, nu înţelegeţi?”
Preşedintele şi-a luat vicepreşedinţii într-o maşină şi împreună cu ursul
s-au pornit către zoo. Urşii de la zoo au spus că Ursul din faţa lor nu e
URS, dacă ar fi urs ar fi alături de ei în cuşcă.
“Dar sunt urs, nu înţelegeţi?”
Toţi au plecat în grabă la cel mai apropiat circ.
Este acesta un urs?a întrebat Preşedintele la circul de urşi.
Urşii de acolo au spus că nu. Dacă ar fi fost urs, ar fi avut o pălărioară
roşie, o fustiţă colorată şi multe baloane şi ar pedala pe o bicicletă.
“Dar sunt urs, nu înţelegeţi?”
Când staff-ul s-a întors la fabrică, l-a pus pe urs să lucreze la o
maşină uriaşă lângă alţi bărbaţi. Ursul a lucrat acolo multe, multe
luni.
După mult, mult timp, fabrica s-a închis şi toţi muncitorii au plecat.
Ursul a plecat ultimul. Înainte de a închide uşa fabricii s-a uitat
spre cer şi a văzut stoluri de păsări zburând spre sud. Frunzele
cădeau alene din copaci.
Şi-a căutat o peşteră, dar chiar înainte de a intra s-a oprit.” Nu pot
intra aici. NU SUNT UN URS. Sunt doar un un dobitoc care are
nevoie de un bărbierit şi de nişte haine curate.
Dar zilele deveneau tot mai reci, zapada începu să cadă înconjurând
peştera. Inăuntru era cald şi bine, afară vântul rece îi trecea prin
oase.Sări în patul din crengi de pin şi curând a adormit visând
acele vise frumoase pe care toţi urşii le au atunci când hibernează.
Chiar dacă toţi i-au spus că nu e urs, el nu a crezut asta cu
adevarat. Nu-i aşa? In sinea lui ştia că nu era nici un dobitoc ce
avea nevoie de un barbierit dar nici un amarât de urs nu mai era.
Luarea deciziilor
Careul de aşi- succesul în
carieră

Competenţă:
punctualitate,onestitate,
spirit de echipă, creativitate,
comunicativitate, loialitate,
spirit de iniţiativă,
nonconflict, limbi străine,
altruism, PC, îndemânare,
disponibilitate, perfecţionare,
stress, schimbare,
Careul de aşi- succesul în carieră
 abilităţi
personale

încredere competenţe
în sine profesionale
„succes în viaţă”

cunoaşterea
limbilor străine educaţie
Alegeri în viaţă-dacă da, fă un pas
înainte, cartonaşe
12 participanţi vor juca rolul conform
cartonaşelor.
Poţi face această activitate fără să întâmpini
greutăţi?
-Pot să-mi fac planuri de carieră pe termen
lung?
-Pot solicita şi primi ajutor medical?
-Pot să mă căsătoresc cu partenerul meu?
-Îmi pot sprijini familia financiar?
-Pot să-mi iau o locuinţă cu un credit
bancar?
-Pot să mă perfecţionez la locul de muncă?
-Pot să-mi găsesc uşor un loc de muncă?
-Voi fi respectat în societate?

Ce restricţii au identificat pe fiecare rol?

Mituri despre carieră
Alegere forţată
1.Există o singură profesie/ocupaţie care mi
se potriveşte.
2. Nimeni altcineva nu este indecis.
3. Părinţii, un test sau un expert ştiu mai bine
decât mine ce ar trebui să fac.
4. Toată lumea trebuie să aibă succes în
carieră chiar dacă acesta însemnă să facă
lucruri care nu îi interesează.
5. Profesia mea trebuie să fie ideală, să îmi
satisfacă toate dorinţele şi nevoile.
6. Oamenii fie au succes în carieră fie
eşuează total.
7. Piaţa muncii se schimbă atât de repede
încât nu poţi efectiv să-ţi planifici viitorul.
8.Individul trebuie să aibă control total asupra
carierei lui.
Modelul lui Holland A.
ACTIVITATE DA NU
sa repari obiecte electrice

sa repari automobile
sa repari diverse instrumente
sa faci obiecte din lemn
sa cresc animale intr-o ferma
sa folosesc utilaje pentru prelucrari metalice
sa fiu ghid la vanatoare sau la pescuit
sa urmez un curs de vanzari
sa urmez un curs de desen tehnic
sa urmez un curs de prelucrare a lemnului
sa urmez un curs de mecanica auto
TOTAL
B.
ACTIVITATE DA NU
sa citesc carti sau reviste stiintifice

sa lucrez intr-un laborator

sa lucrez la un proiect stiintific

sa fac o cercetare

sa lucrez cu instrumente de laborator si substante chimice

sa citesc despre subiecte deosebite din pura curiozitate

sa aplic matematica in probleme practice

sa urmez un curs de fizica

sa urmez un curs de chimie

sa urmez un curs de matematica

sa urmez un curs de biologie

TOTAL
C.
ACTIVITATE DA NU
sa schitez, sa desenez, sa pictez

sa joc intr-o piesa de teatru

sa fac design de mobilier sau vestimentar

sa cant intr-o formatie, grup sau orchestra

sa cant la un instrument muzical

sa scriu pentru o revista sau un ziar

sa fac portrete sau fotografii

sa scriu romane sau piese de teatru

sa scriu sau sa citesc poezie

sa urmez un curs de arta

sa fac aranjamente muzicale sau sa compun muzica de orice fel

TOTAL
D.
ACTIVITATE DA NU
sa ma aflu in compania unor educatori sau terapeuti importanti

sa citesc articole sau carti de sociologie

sa lucrez pentru Crucea Rosie

sa ii ajut pe altii in problemele lor personale

sa am grija de copii

sa studiez delicventa juvenila

sa predau la colegiu sau facultate

sa citesc carti de psihologie

sa ajut persoanele cu dizabilitati

sa urmez un curs despre relatiile umane

sa predau la liceu

TOTAL
E.
ACTIVITATE DA NU
sa ma aflu in compania unor educatori sau terapeuti importanti

sa citesc articole sau carti de sociologie

sa lucrez pentru Crucea Rosie

sa ii ajut pe altii in problemele lor personale

sa am grija de copii

sa studiez delicventa juvenila

sa predau la colegiu sau facultate

sa citesc carti de psihologie

sa ajut persoanele cu dizabilitati

sa urmez un curs despre relatiile umane

sa predau la liceu

TOTAL
F.
ACTIVITATE DA NU
sa completez formulare de impozite si taxe

sa dactilografiez diverse documente si scrisori

sa operez cu numere in afaceri si contabilitate

sa lucrez cu orice fel de masina de calcul

sa tin evidenta detaliata a cheltuielilor

sa pun la punct un sistem de evidenta

sa urmez un curs de afaceri

sa urmez un curs de contabilitate

sa urmez un curs de matematica aplicata in comert

sa fac operare pe calculator

sa tin o gestiune de materiale sau produse

TOTAL
OCUPATIILE
 A.
 mecanic de avion
 pompier
 mecanic auto
 zoolog
 silvicultor sau pomicultor
 sofer de camion
 controlor
 inspector de constructii
 operator radio
 sofer de autobuz
 mecanic de locomotiva
 electrician
 B.
 metrolog
 biolog
 astronom
 tehnician intr-un laborator medical
 tehnician antropolog
 zoolog
 chimist
 cercetator
 scriitor de articole stiintifice
 redactor la o revista stiintifica
 geolog
 botanist
 asistent de cercetare
 fizician
 C.
 poet
 dirijor de orchestra simfonica
 muzician
 romancier
 actor
 scriitor
 orchestrator
 jurnalist
 artist plastic
 cantaret
 compozitor
 sculptor
 dramaturg
 creator de desene animate
 D.
 sociolog
 profesor de liceu
 expert in delicventa juvenila
 logoped
 consilier matrimonial
 director de scoala
 specialist fizioterapie
 psiholog clinician
 profesor de stiinte sociale
 director la o agentie de asistenta
 director al unei taberi pentru tineret
 consilier personal
 asistent social
 consilier vocational
 E.
 broker
 achizitor
 director de publicitate
 procuror
 agent de asigurari
 crainic radio-TV
 director de firma
 director al unui restaurant
 maestru de ceremonii
 agent de vanzari
 agent de vanzari imobiliare
 ghid turistic
 sef de raion magazin
 director de vanzari
 F.
 contabil
 revizor financiar
 inspector de credite
 grefier
 casier
 expert in taxe si impozite
 operator pe echipamente
IBM
 inspector de gestiune
 inspector bancar
 analist financiar
 evaluator
 Tipul realist manifestă preferinţă pentru manipularea obiectelor,
maşinilor,instrumentelor şi datelor. Este orientat către prezent şi
activităţi concrete, predominant fizice.Posedă aptitudini
manuale, mecanice sau tehnice.
 Tipul investigativ se orientează spre activităţi care presupun
gândire abstractă şi valori de ordin intelectual, preferă activităţile
care presupun cercetare, investigare în cele mai diferite domenii
(biologie, fizică, domeniul social, cultural etc.). Are de obicei
abilităţi matematice şi ştiinţifice şi preferă să lucreze singur
pentru rezolvarea de probleme.
 Tipul artistic preferă lumea ideilor, a activităţilor mai puţin
structurate, care presupun o rezolvare creativă şi oferă
posibilitatea de autoexpresie. Cei care aparţin acestui tip au
 imaginaţie şi abilităţi artistice.
 Tipul social este interesat de oameni, dar şi de lumea ideilor. Preferă
activităţile care implică relaţionare interpersonală, doreşte să ajute
oamenii sau să îi înveţe diferite lucruri.
 Tipul întreprinzător (antreprenorial) preferă să lucreze în echipă, dar cu
scopul de a conduce, de a ocupa locul de lider. Evită activităţile
ştiinţifice sau domeniile care implică o muncă foarte dificilă, preferându-
le pe cele care îi pun în valoare iniţiativa, calităţile oratorice şi
manageriale.
 Tipul convenţional preferă activităţile care necesită manipularea
sistematică şi ordonată a unor date sau obiecte. Se adaptează greu în
situaţiile cu grad ridicat de ambiguitate în care nu sunt descrise cerinţe
clare, dar are abilităţi pentru activităţi administrative. Oamenii care
aparţin acestui tip sunt conformişti, bun executanţi, care se supun unor
convenţii, reguli. Preferă ordinea, mediile de muncă în care sarcinile
sunt bine structurate şi presupun punerea în practică a unor algoritmi.
 În general nu există tipuri pure de interese, ci combinaţii ale acestora.
INVENTARUL VALORILOR
Marcheaza cu + valorile importante si cu – pe cele neimportante pentru tine.
VALORI+/-
1. 1.Varietate
2. 2. ajutorarea celorlalti
3. 3. independenta
4. 4. colegialitate
5. 5. implinire
6. 6. apartenenta
7. 7. securitate
8. 8. putere si autoritate
9. 9. echilibru intre rolurile detinute (in familie, profesie, societate)
10. 10. creativitate
11. 11. stabilitate
12. 12. senzatii tari (riscuri)
13. 13. profit material
14. 14. ambianta (mediu inconjurator, clima)
15. 15. statutul social
16. 16. dezvoltare personala
17. 17. competitie
18. 18. influenta asupra celorlalti
19. 19. altruism
20. TOTAL PLUS
 Realizeaza un top 5 al valorilor marcate cu +!
 1.
 2.
 3.
 4.
 5.
 Realizeaza un top 5 al valorilor marcate cu -!
 1.
 2.
 3.
 4.
 5.
STILUL DE VIATA DORIT Marcheaza importanta pe care o are pentru tine
fiecare aspect si incearca sa identifici daca stilul de viata pe care ti-l
doresti este compatibil cu cariera vizata.
Trasaturi sau stil de viata Foarte Importanta Putin important
important medie
A trai intr-o zona rurala
A avea timp pentru familie
A calatori mult
A avea multe proprietati
A avea multi bani
A avea mult timp pentru hobby-uri
Activitatea politica
Activitatea civica
Timp pentru sine
Acces la educatie permanenta
Siguranta
A locui aproape de locul de munca

Program flexibil
FISA DE AUTOEVALUARE
m-a surprins sa aflu despre
mine..........
..........................................................
..........................................................
.........................................................
..........................................................
mi s-a clarificat.....................................
..............................................................
..............................................................
..............................................................
..............................................................
mi s-a
confirmat.......................................
................................................................
................................................................
................................................................
................................................................
.......
intrebari care au
aparut.............................
................................................................
................................................................
................................................................
................................................................
......
ANALIZA OCUPATIEI
Urmatoarele repere te vor ajuta sa-ti evaluezi optiunea de cariera pe mai multe
dimensiuni. Incearca sa aduci informatii cat mai detaliate pentru ca evaluarea ta

sa fie cat mai corecta

 Ocupatia:......................................................................
...................................
 cerinte
educationale:................................................................
...............................
 sarcini si atributii de
lucru..............................................................................
.............................
 posibilitati de
dezvoltare.....................................................................
.............................
 Exista ceva care ar face aceasta munca
dificila sau imposibil de realizat pentru tine?
DA NU
 Ai resursele necesare pentru a satisface
cerintele educationale necesare?
DA NU
 Iti aduce resursele materiale de care ai
nevoie?
DA NU
 Iti aduce statutul si forta sociala pe care o
doresti in munca si in comunitate?
DA NU
 Iti ofera securitatea de care ai nevoie?
 DA NU
 Iti ofera stabilitatea de care ai nevoie?
 DA NU
 Iti ofera independenta de care ai nevoie?
 DA NU
 Vei putea lucra in zona geografica pe care o doresti?
 DA NU
 Iti ofera timp pentru familie si alte activitati desfasurate in afara muncii?
 DA NU
 Iti ofera posibilitatea de a fi recunoscut si valorizat ca individ?
 DA NU
 Iti ofera posibilitatea de a lucra cu oamenii cu care doresti?
 DA NU
 Este munca suficient de antrenanta?
 DA NU
 Iti permite realizarea unor activitati de teren?
DA NU
 Alte aspecte importante despre mine
.........................................................................
................................................
 .........................................................................
.........................................................................
.........................................................................
......................
 Evaluarea globala a acestei ocupatii
(incercuieste una dintre variante):
 îmi place
 îmi place puţin
 îmi este indiferenta
 Nu-mi place
 Nu-mi place deloc
Vreau o carieră
Harta carierei este un plan pentru o
viaţă,schimbarea locului de muncă devenind
astăzi ceva normal.
Orientarea în carieră este expresia unor talente
personale sau a unor aptitudini dominante.Pe
măsură ce ele se intersectează cu interesele,
motivaţiile şi valorile personale ale individului
şi ale mediului extern, social şi economic, se
poate ajunge la modelarea unui traseu
profesional optim.
Consilierul
 Consilierul în carieră poate
ajuta indivizii să se
descopere mai uşor şi mai
corect, crează o experienţă
de comunicare şi de
orientare şcolară şi
profesională spre domeniul
potrivit, ajută la conturarea
alternativelor şi la fixarea
obiectivelor pe termen scurt ,
mediu şi lung.
Piaţa muncii, succesul profesional
Piaţa muncii: Locul unde
se intersectează
cererea şi oferta de
muncă.

Succesul profesional este

o adaptare performantă
la cerinţele muncii.
Eşecul primilor paşi în carieră
 Necunoaşterea
potenţialului personal.
 Lipsa unei forme de
asistenţă.
 Lipsa unei comunicări
eficiente cu familia,
şcoala, prietenii.
 Un nivel de informaţie
redus.
 O slabă putere de
decizie.
Doresc să muncesc
Individual se alcătuieşte o listă
cu trei profesii preferate, alta
decât cea practicată în
prezent.
Pentru fiecare se aleg trei
motive pentru care ar
practica acea meserie.
Întrebări:
Care sunt motivele pentru care
ai practica acea meserie?
Dacă ar fi să renunţi la unul
dintre motive, care ar fi?
Care ar fi singurul compromis
pe care l-ai face?
De ce vizăm anumite profesii?
Domeniu de activitate/ Roluri
Domeniul social:
Domeniul artistic:
Domeniul tehnic:
Domeniul ştiinţific:
“Moda profesiunilor” şi prejudecăţile legate de unele
profesiuni determina într-o anumită măsură alegerea
unei cariere. Aceste fenomene au efecte negative
asupra procesului de orientare a carierei,
distorsionând interesele şi opţiunile tinerilor sau
ale părinţilor.
Prejudecăţile legate de unele profesiuni duc de
asemenea la îngrădirea spectrului posibilităţilor.
Factori individuali: nivelul intelectual, aptitudinile,
motivaţia, trăsăturile dominante de personalitate.
Tipuri de locuri de muncă
1. Loc de muncă de
supravieţuire.
2. Loc de muncă de
intrare în profesie.
3. Loc de muncă de
tranziţie.
4. Loc de muncă ideal.
Surse de informaţii
 Reviste,
 Agenţii private de
recrutare
 Agenţii de ocupare a
forţelor de muncă
 Agenţii de formare
profesională
 Internet
 târguri
Detectiv în lumea profesiilor
Care sunt profesiile vizate
de adolescenţi?
Culegere de date timp de
o oră.
 Sunt unic dar nu sunt singur
Echipa
Exerciţiu de construire a
echipei:
 Traseul (participanţii se
împart în grupe, sunt legaţi
unii de alţii cu o sfoară şi
trebuie să parcurgă un
anumit traseu).
 Turnuleţul
 Construirea unei pagini din
“Ziarul despre carieră”
 Testul Balbin
Piaţa muncii
Aşteptările angajatorului,
Oferta de locuri de muncă
Aşteptările angajatului
Aşteptările angajatului
Şomajul
 Aşteptările angajatorului, Aşteptările
angajaţilor
Târgul ofertei de locuri de
muncă
5 angajatori
5 observatori
Zece motive pentru care sunt angajat
 Deprinderi de comunicare- scris
şi vorbit
 Deprinderi de a lucra în echipă
 Deprinderi de a rezolva
probleme, generezi soluţii
 Deprinderi de organizare a
timpului
 Deprinderi de învăţare continuă
 Deprinderi de creativitate
 Deprinderi de conducere
 Deprinderi de utilizare a
calculatorului
 Deprinderi de ascultare
 Deprinderi manuale şi
mecanice.
Şomajul- Harta comunităţii mele

Raportul cerere ofertă în

propriul judeţ şi în
judeţele limitrofe.
Trei grupe, fiecare grup va
desena pe o coală o
hartă a comunităţii în
care trăiesc.
Se vor marca pe hartă
locurile cu potenţial de
dezvoltatare
profesională, locurile “
închise”, fără
perspectivă.
Tehnici de căutare a unui loc de muncă
Marketingul personal
CV
Scrisoare de intenţie
Scrisoare de mulţumire
Interviul
Portofoliul personal