Sau
Diva milenara a neurologiei
SCURT ISOTRIC
• 1050 I.H textul cuneiform Saikku – primele
descrieri ale manifestarilor de tip epileptic
interpretate ca interventii demonice
(convulsii, crize partiale)
• 400 I.H Hipocrate scrie prima carte despre
epilepsie ca boala a creierului.
• John Hughlings Jackson (1835-1911),
parintele epileptologiei moderne-studiaza
bazele morfopatologice si anatomice ale
bolii.
• 1995 – este descrisa prima gena implicata
intr-un sindrom de epilepsie ereditara
INTRODUCERE
• Epilepsia este o tulburare neurologică comună care se datorează unor
factori care interferează cu impulsurile electrice la nivelul creierului. Sistemul
nervos produce descărcări electrice bruşte, excesive şi dezorganizate care
duc la apariţia convulsiilor.
• Convulsiile interferează temporar cu controlul musculaturii, controlul
defecaţiei (eliminarea de fecale), vorbirea, vederea şi conştienţa
bolnavului.
• Epilepsia nu este o boală mentală ,neurologică sau psihică, ea putând fi
cauzată de diferite afecţiuni precum: traumatisme craniene, accidente
vasculare, infecţii cerebrale, tumori cerebrale, uneori putând fi şi moştenită
genetic.
• La mai puţin bolnavi de epilepsie cauza primară este neidentificabilă.
INTRODUCERE
Criza epileptica = ansamblul simptomelor clinice determinate de
hiperactivitatea paroxistica( paroxism= perioada unei tulburari sau
boli in care simptomele sunt cele mai acute ) a neuronilor corticali
hiperexcitabili.
• ← epilepsie sau alt tip de afectiune cerebrala: traumatism, tulburari
metabolice etc
ABSENTA
• Pierdere brutala a contactului
• Intreruperea activitatii pe care o desfasura in momentul aparitiei crizei
• Privire fixa
• Reluarea activitatii cu amnesia crizei
• 2 mari tipuri: TIPICE si ATIPICE
Absente tipice: debut brutal, durata scurta (cateva secunde), neinsotite de alte
simptome; EEG: Aspect varf-unda 3 Hz simetric, sincron, traseu de fond normal
Absente atipice: debut progresiv, durata mai lunga, insotite de cadere si clonii;
EEG: Aspect Vf- unda < 3 Hz, asimetric, asincorn, traseu de fond anormal.
CRIZELE PARTIALE
• = hiperactivitate a unei parti limitate a cortexului semne focale in functie de zona
corticala implicata.
- ATENTIE – daca o criza dureaza > 5 min – cel mai probabil este
vorba despre o STARE DE RAU EPILEPTIC
STAREA DE RAU EPILEPTIC -
ATITUDINE TERAPEUTICA
• URGENTA VITALA TRANSFER PE ATI
• Monitorizarea cardio- vasculara, SaO2
• Masuri respiratorii – O2-terapie daca SaO2 ≤ 92%, Canula Guédel, IOT
• Tratament etiologic
- antiepileptice ci actiune scurta iv – benzodiazepine (doza se poate repeat dupa 5
min)
- antiepileptice cu actiune lunga iv – fenobarbital, fosfofenitoina
- anestezie generala
• Idiopatice – uneori crizele epileptice nu pot fi explicate decat printr-o hiperexcitabilitate corticala
genetica; vorbim atunci de o epilepsie “idiopatica” – apre de obicei inaite de 20 de ani.
Monitorizare in ambulator
Atentie la regulile igieno-dietetice – evitarea factorilor favorizanti
Evaluarea compliantei la tratamentul antiepileptic
CONDUITA TERAPEUTICA
• In ambulator
Tratament etiologic
Evitarea factorilor favorizanti (privarea de somn, administrarea de medicamente/toxice, sevrajul
medicamentos/alcoolic, stimularea luminoasa)