Sunteți pe pagina 1din 23

24 ianuarie -

Unirea Principatelor Române

161 ANI
MICA UNIRE – OAMENI, FAPTE ŞI LOCURI
1853-1856- războiul ruso- franco/englezo/sardiniano/turc, ( RĂZBOIUL CRIMEII) terminat prin:
1856- CONGRESUL DE LA PARIS
•Înlocuirea Protectoratului Rusesc cu Garanţia Colectivă a Marilor Puteri
•Rusia cedează Moldovei S. Basarabiei (jud. Cahul, Ismail şi Bolgrad)
•Convocarea în Principate a unor ADUNĂRI AD-HOC reprezentative (formate din deputaţi din
toate stările sociale) şi consultative (fără drept de a lua sau impune decizii) care urmau să
exprime voinţa românilor în problema unirii Principatelor
1857-ADUNĂRILE AD-HOC, convocate în 1857 adoptă: “Rezoluţiile Adunărilor Ad-Hoc”
•UNIRE, PRINŢ STRĂIN, AUTONOMIE
1858- CONFERINŢA DE LA PARIS- adoptă CONVENŢIA DE LA PARIS
•are rol de Constituţie (cuprinde statutul internaţional şi principiile de organizare a Principatelor)
•unirea Principatelor ( denumirea oficială a statului- Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării
Româneşti)
•instituţii comune: - Comisia Centrală de la Focşani (elaborează legi comune)
- Înalta Curte de Justiţie şi de Casaţie de la Focşani
•instituţii separate:- Doi domni. două Parlamente, două Guverne, două
capitale/Iaşi+Bucureşti
DUBLA ALEGERE A LUI CUZA:
5 ian 1859 – Cuza este ales domn în Moldova + 24 ian 1859 - Cuza este ales domn în
Ţara Românească
APARE primul stat românesc ce poartă numele oficial: PRINCIPATELE UNITE ALE MOLDOVEI
ŞI ŢĂRII ROMÂNEŞTI (un domn, un guvern, un parlament, o capitală)
24 ianuarie 1862 –Principatele Unite ale Moldovei şi Ţării Româneşti adoptă oficial numele
ROMÂNIA
Provinciile României lui CUZA: MOLDOVA, MUNTENIA, OLTENIA
1866 – Cuza este obligat să abdice de către o largă coaliție a partidelor vremii, denumită și
MONSTRUOASA COALIŢIE, din cauza orientărilor politice diferite ale membrilor săi, care au
reacționat astfel față de manifestările dictatoriale ale domnitorului.
ALEXANDRU IOAN CUZA (sau Alexandru Ioan I; Născut la 20 martie 1820,
Bârlad, Moldova, astăzi în România – decedat la mai 1873, Heidelberg, Germania) a fost
primul domnitor al Principatelor Unite șI al statului România. A participat activ la mișcarea
revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. Devenit
domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea
unirii de către puterea suzerană și puterile garante și apoi pentru desăvârșirea unirii
Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a
realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar,
adoptând oficial în 1862, numele de România, cu capitala la București, cu o singură
adunare și un singur guvern.
Cuza a aparținut clasei tradiționale de boieri din Moldova, fiind fiul
ispravnicului Ioan Cuza (care a fost de asemenea un proprietar de pământ în județul
Fălciu) și al Sultanei (sau Soltana), membră a familiei Cozadini de origini fanariote.
Alexandru primește o educație europeană, devenind ofițer în armata moldovenească și
ajungând la rangul de colonel. S-a căsătorit cu Elena Rosetti în 1844. Deși soția sa nu a
avut copii, ea i-a crescut ca pe propriii săi copii pe cei doi fii avuți de Cuza cu amanta lui,
Maria Obrenovici: Alexandru Cuza și Dimitrie Cuza
Revenind în Moldova în timpul domniei Prințului Grigore Alexandru Ghica, Cuza a
devenit ministru de război al Moldovei, în 1858, și a reprezentat Galațiul în divanul ad-
hoc de la Iași. Cuza a fost un proeminent politician și a susținut cu tărie uniunea Moldovei
și Valahiei. A fost nominalizat în ambele țări de către Partida Națională, care milita pentru
unire, în defavoarea unui prinț străin.
MIHAIL KOGĂLNICEANU (n. 6 septembrie 1817, Iași – d. 20 iunie 1891,
Paris) a fost un om politic, gazetar și scriitor român. "N-aș schimba săraca
Moldovă nici pentru întâiul tron din lume", afirma la Luneville, în Franța, Mihail
Kogălniceanu, cel care se considera, pe bună dreptate, „un adevărat fiu al
secolului al XIX lea”. A fost istoric, scriitor, ziarist, om politic, prim-ministru și,
mai târziu, ministru de externe. A jucat un rol important în Revoluția de la 1848 și
în lupta pentru Unirea Principatelor Române. Sfetnic al domnitorului Al.I.Cuza,
ministru, apoi prim-ministru al României, în perioada 1863 – 1865,
Kogălniceanu a avut un rol hotărâtor în adoptarea unor reforme cruciale. Ca
ministru de externe al țării în perioada 1877–1878, Mihai Kogălniceanu și-a
legat numele de actul proclamării independenței de stat a României.
ION ROATĂ (n. 1806, satul Câmpuri, județul Vrancea; d. 20 februarie 1882,
satul Gura Văii, județul Vrancea), cunoscut și sub numele de Moș Ion Roată, a
fost un țăran român, deputat în Divanul Ad-hoc și un susținător înflăcărat al
Unirii Principatelor Moldova și Ţara Românească și al reformei agrare din
Principatele Unite Române
NAPOLEON al III-lea BONAPARTE – preşedinte al celei de-a II-a Republici
Franceze, ales în 1848 (primul din istorie ales prin vot universal pentru bărbaţi).
În anul 1851 dă o lovitură de stat şi se proclamă împăratul celui de-al II-lea
Imperiu Francez (1851-1871). Împăratul Napoleon ai III-lea Bonaparte este cel
mai important susţinător străin al cauzei Unirii Ţărilor Române. Sub influenţa
lui, România va adopta modelul francez şi va deveni „sora cea mică a Franţei” iar
Bucureştiul – „Micul Paris”.
HORA UNIRII este o poezie de Vasile Alecsandri,
publicată pentru prima dată în 1856, în Steaua Dunării,
revista lui Mihail Kogălniceanu. Se cânta mereu pe data de
24 ianuarie, când s-au unit Moldova și Țara Românească,
sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza.

Măi muntene, măi vecine


Vino să te prinzi cu mine
Hai să dăm mână cu mână Și la viată cu unire
Cei cu inima română, Și la moarte cu-nfrățire!
Să-nvârtim hora frăției
Pe pământul României! Unde-i unul nu-i putere
La nevoi și la durere
Iarba rea din holde piară! Unde-s doi puterea creşte
Piară dușmănia-n țară! Şi dușmanul nu sporește!
Între noi să nu mai fie
Decât flori și omenie!
,,HAI SĂ DĂM MÂNĂ CU
MÂNĂ!”

CONCURS

24 ianuarie -
Unirea Principatelor Române
1.Când a domnit Al. Ioan Cuza?

a) 1869-1877
b) 1918-1939
c) 1859-1866
d) 1546-1572
2.Cine a fost Alexandru Ioan Cuza?

a) Alexandru Ioan Cuza a fost primul rege al Romaniei.

b) Alexandru Ioan Cuza a fost un boier.

c) Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor


Unite și al statului național România

d)Alexandru Ioan Cuza a fost cel mai mare fiu al regelui


Ferdinand.
3.Unde a fost inhumat Al. Ioan. Cuza?

A) Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Vaslui


B) Heidelberg, Germania
C) Manastirea Sfintii Trei Ierarhi din Iasi
D) Manastirea Putna
4.Ce a fost obligat sa faca in anul
1866?

a) Sa domneasca inca 30 de ani


b) Sa fie nepasator cu tara sa
c) Sa devina rege
d) Sa abdice
5.Convocarea Adunărilor Ad-Hoc
din Moldova și Țara Românească a
fost
prevăzută în:

a)Proclamația de la Islaz
b) Regulamentele Organice
c) Convenția de la Paris din 1858
d)Tratatul de pace de la Paris din 1856
6.La Conferința de la Paris din 1858,
reprezentanții celor șapte mari puteri
europene au adoptat documentul:

a)Tratatul de înființare a Triplei Alianțe


b) Regulamentele Organice
c) Tratatul de pace de la Berlin
d) Convenția de la Paris
7.Al. I. Cuza a fost ales domn al
Țării Românești la data de:

a) 24 ianuarie 1856
b) 24 ianuarie 1857
c) 24 ianuarie 1858
d) 24 ianuarie 1859
8. Adunările Ad-Hoc au fost
organizate în anul:

a)1856
b) 1857
c) 1858
d) 1859
9.O solicitare a românilor inclusă în
rezoluțiile Adunărilor Ad-Hoc din
1857 a fost și:

a)Aplicarea principiului separării


puterilor în stat
b)Unirea Moldovei și a Țării
Românești într-un stat numit România
c) înlăturarea protectoratului rusesc
d) înlăturarea suzeranității otomane
10.Unirea oferită de marile puteri
europene prin ”Convenția de la Paris”
a fost una:

a) Pe durata domniei lui Carol I


b) Consultativă
c) Pe durata domniei lui Al. I. Cuza
d) Legislativă
11.La Conferința de la Paris din
1858 au participat:
a) Reprezentanții Moldovei și Țării
Românești
b) Reprezentanții Rusiei și Imperiului
Otoman
c) Reprezentanții celor șapte mari
puteri europene
d) Marile puteri învingătoare în
Războiul Crimeii
12.Prin dubla alegere a lui Al. I.
Cuza ca domn al Moldovei și Țării
Românești, cele șapte mari puteri
europene:
a) L-au acuzat pe Al. I. Cuza de trădare
b) S-au întrunit la Constantinopol
c) și-au îndeplinit obiectivele de politică
externă
d)Au fost puse în fața faptului împlinit
Problemă
Dacă fiecare vocală valorează 5 cenți
și fiecare consoană câte 24 de cenți,
calculați valoarea numelui lui Alexandru
Ioan Cuza în bani, apoi înmulțiți suma
obținută cu anul înfăptuirii Micii Uniri,
pentru a afla valoarea sa în aur, ca
importanță pentru istoria Românilor.
Cvintetul

Realizati un cvintet cu tema:

ALEXANDRU IOAN CUZA


Catrenul

Compuneți un catren în
care să folosiți cuvintele
,,unire” și ,,Cuza”, sau
,,hora unirii” și ,,români”
(la alegere), în 5 minute.
Care sunt vecinii Principatelor Unite?
Sfârșit!
mulțumesc pentru
participare!
Profa de istorie