Sunteți pe pagina 1din 25

I.

ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE


II. SCRIEREA ACADEMICĂ ETICĂ ȘI DEONTOLOGIE
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

NORME ȘI VALORI ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ

ADEVĂR

 Instituțiile academice ONESTITAT


E
INTEGRITATE

 Orice membru al unei comunități academice – student, profesor, cercetător – trebuie să respecte normele universale
ale eticii

 Cercetarea se bazează pe respectarea demnității umane, a dreptului la viață și a respectării regulilor

 Respectarea normelor etice transformă cercetarea într-una corectă și valoroasă


I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

NORME ȘI VALORI ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ

 Cercetare științifică =
demers intelectual menit să pună sub semnul
întrebării un adevăr general acceptat sau o
problemă care nu și‐a găsit răspunsul

 În cercetarea științifică – grade diferite de


subiectivism (Ex: domeniile socio-umane-
literatură) sau obiectivism (Ex: domeniul
medical)
Normele care guvernează activitatea științifică
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

NORME ȘI VALORI ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ

Libertatea de a cerceta
• Dreptul de a cerceta – drept
fundamental al unui individ

• Libertatea științifică și mediul


universitar formează un tot unitar • Se corelează cu valori precum:
calitate, imparțialitate, adevăr,valoare, onestitate sau integritate
• Poate fi îngradită prin insuficiența
resurselor financiare, prin • Este privită din perspectivă individuală
transmiterea selectivă a (corelabilă cu dreptul individului de a alege subiectul) și
rezultatelor, documentație colectivă(legată de existența unor abordări strategice, corelabile cu nev
incompletă sau incorectă oia societății de evoluție)
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

NORME ȘI VALORI ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ

Acuratețea rezultatelor
Impactul asupra societății

Preocuparea majoră a
cercetătorilor
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

NORME ȘI VALORI ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ

Rolul cercetării în practica academică


 Fiecare absolvent trebuie să fie capabil
să folosească rezultatele experienței profesiona
le în progresul domeniului în care lucrează
 Practica academică trebuie să inducă abilități
pentru lucrul în echipă, respectarea valorilor,
recunoașterea
importanței introducerii noului în activitatea pr
actică
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

NORME ȘI VALORI ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ

• Problemele legate de modul în care tre


buie organizată activita-tea de cercetare
• Analiza critică a documentelor
Cunoștințe minimale pe care
• Alegerea metodologiei de cercetare
studenții trebuie să și le însușeașcă
• Derularea etapelor de cercetare
• Valorile etice ale unei cercetări științifice
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

DREPTURILE CERCETĂTORULUI ȘI A SUBIECȚILOR UNEI CERCETĂRI

 Drepturile cercetătorului și a potențialilor subiecți nu sunt antagonice


 Cercetătorul = garantul drepturilor subiectului
 Cercetarea trebuie să fie pusă sub egida dezvoltării armonioase a omenirii
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

DREPTURILE CERCETĂTORULUI ȘI A SUBIECȚILOR UNEI CERCETĂRI

Drepturile
cercetătorilor
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

PRINCIPII DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ


 Procedura aplicată în colectarea datelor, condițiile în care se desfășoară cercetările și, mai ales, conduita cerce-
tătorului trebuie să respecte anumite standarde
 Activitatea de cercetare - dezvoltare este guvernată de valori, principii și norme morale precum:
 responsabilitate profesională și socială
 libertate academică
 autonomie personală
 corectitudinea intelectuală și onestitatea
 integritate științifică
 dreptate și echitate
 bunăvoință și grijă
 respectul pentru ființa vie (umană sau animală)
 Nondiscriminare
 protecția persoanei
 evitarea conflictelor de interese.
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

PRINCIPII DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ


 Cercetările cu subiecți umani
 Participantul uman
„incluzând ființe umane, ființe umane care au murit recent (cadavre, rămășițe umane și părți ale corpului), embrioni și fetuși, țesuturi u
mane și fluide corporale, datele și înregistrările umane (cum ar fi, dar fără a se limita la, registrele genetice, financiare, personale, penale
sau administrative; rezultatele testelor, inclusiv realizările școlare)”
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

PRINCIPII DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN CERCETAREA ȘTIINȚIFICĂ

Respect pentru ființa Protecția


Promovarea stării de b
ine a participanţilor vie, respectarea auton Nondiscriminare participanților –
omiei personale grupuri vulnerabile

Corectitudine
Obținerea Conduită științifică
Respectarea intelectuală și
confidențialității consimțământului și profesională a
onestitate – NU
informat cercetătorului conflicte de interes
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

DREPTURILE SUBIECȚILOR IMPLICAȚI ÎN CERCETARE


I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

GRUPURILE VULNERABILE IMPLICATE ÎN CERCETARE

 Vulnerabilitatea presupune trei elemente:


 susceptibilitatea ființei umane
 accesul unei persoane rău intenționate la situația care poate influența decizia
 capacitatea acestei alte persoane de a exploata punctul nevralgic al persoanei
Grupuri vulnerabile: • Expunere excesivă la riscurile de di
 Persoane lipsite de discernământ, spitalizate sau internate în ospicii minuare a nivelului de
bunăstare precum și de a fi
 Deținuți exploatați sau vătămați
 Săraci
• În cercetare, grupurile vulnerabile
 Minoritari etnic includ persoane care pot fi folosite
 Dependenți de substanțe nocive în mod abuziv, fără repercursiuni
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

GRUPURILE VULNERABILE IMPLICATE ÎN CERCETARE

 Consiliul pentru Organizațiile Internaționale de Științe Medicale (CIOMS, 2002) consideră grupurile vulnerabile ca
fiind persoanele adulte fără capacitatea (relativă, absolută sau temporară) de a da consimțământul voluntar și copiii care
sunt considerați că nu au capacitatea de a‐și da consimțământul.

 Riscurile la care pot fi supuse grupurile vulnerabile sunt legate de aspecte precum modalitatea în ca-
re serealizează consimțământul, confidențialitatea și încrederea, putând provoca potențiale daune participanților, fie prin p
rocedurile aplicate, fie prin autodezvăluirea persoanei și a comunității.
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

TIPURI DE VULNERABILITĂȚI
DREPTURILE GRUPURILEOR VULNERABILE IMPLICATE ÎN
CERCETARE

 Dreptul să le fie protejate demnitatea, drepturile și nivelul de bunăstare.


 Dreptul de a participa la cercetare, dacă doresc și (se) consideră că este în interesul și beneficiul lor
 Dreptul de a fi reprezentați de o persoană cu discernământ, capabilă să ia decizii împreună sau în lo-cul lor,
pentru a le proteja interesele
 Dreptul să primească informațiile necesare pentru a‐și da consimțământul la cercetare, în limita posibilităților de înțe
legere
 Dreptul de a fi protejate de riscuri considerate inutile
 Aceste grupuri nu ar trebui să fie incluse în cercetare decât în cazul în care cercetarea este necesară pentru a promova să
nătatea populației reprezentate
 Trebuie să aibă loc o evaluare a condițiilor în care subiecții acceptă participarea la cercetare, pentru a elimina ori
ce risc ca potențialii subiecți să accepte participarea din disperare sau neînțele-
gerea naturii cercetării, a beneficiilor și potențialelor riscuri.
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

CERCETAREA ȘI PARTICULARITĂȚILE CULTURALE

 Din cauza particularităților culturale, trei puncte esențiale se definesc în evaluarea etică a cercetărilor cu
participanți umani:
 standardul care ar trebui să fie utilizat în cercetare în țările în curs de dezvoltare;
 „disponibilitatea rezonabilă” a intervențiilor care s‐au dovedit utile în cursul studiilor de cercetare
 calitatea consimțământului informat

• Designul științific al cercetării trebuie să garanteze valoarea socială a beneficiarilor primari ai cercetării, să asigure ca participanții să primească intervențiile
medicale, psihologice și sociale la care au dreptul.

• În construirea designului de cercetare, cercetătorii se vor asigura că cercetarea este fezabilă în diferite contexte sociale, politice și culturale sau că per
mite îmbunătățiri durabile ale infrastructurii locale fizice și de îngrijire psiho‐socială și medicală.

• Numărul de persoane incluse în studiu trebuie să permită validarea științifică a rezultatelor.

• Se vor evalua și pune în balanță eventualele riscuri și beneficii pe care cercetarea le poate aduce grupului de participanți, în contextul socio‐cultural
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

CERCETAREA PE ANIMALE

 Primele cercetări pe animale datează din Grecia Antică


 Progresele în medicină se datorează utilizării animalelor în studii biologice, imunologice, microbiologice, farmacologice, în
activitatea de diagnostic, sau în implementarea unor noi tehnici chirurgicale.
 Principalele animale utilizate în UE, în 2008 au fost rozătoarele și iepurii într‐o proporție de 80%, animalele cu s
ânge rece 10%, păsările 6%.
 Principala limită a cercetării pe animale este suferința cauzată animalelor în cadrul diferitelor
protocoale de cercetare
 Principii de bază în bioetica animală
 evitarea și eliminarea experimentelor care nu aduc progrese semnificative cunoașterii, precum și reducerea numărului de animal
e implicate în experimente, până la limita care asigură validitatea științifică
 înlocuirea testării pe animale cu alte metode fizico‐chimice sau biologice
 extinderea utilizării metodelor non‐invazive, reducerea nivelului de stres al animalului prin utilizarea proceduri-
lor corecte de manevrare), pentru a diminua și chiar elimina suferința animalelor
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

COMISIILE DE ETICĂ A CERCETĂRII

 Monitorizarea activității de cercetare științifică se realizează actualmente prin C


omitetele (comisiile) de etică a cercetării

 Rolul acestor comitete ar trebui să fie nu de sancționare în caz de în-călcare a


unor reguli și norme morale ci, în primul rând de prevenție

 Nu există o regulă generală privind componența acestor comitete de etică, alcătuire


a lor la nivel mondial depinzând atât de experiența cât și de specialiștii disponibili

 În aceste comitete sunt prezenți oameni cu calificări diferite, alături de specialiști d


in domeniu, inclusiv reprezentanți ai societății civile.
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

COMISIILE DE ETICĂ A CERCETĂRII

La ședințele Comitetului/ Comisiei de etică pot fi invitate și alte persoane, a căror ex-
pertiză este considerată utilă

documentele trebuie arhivate pentru o perioadă de minim 5 ani

Comitetul etic : „organism independent, compus din profesionişti din sănătate şi membri nemedici, a căror responsabilitate este
de a proteja drepturile, siguranţa şi bunăstarea subiecţilor umani im-
plicaţi într‐un studiu şi de a oferi o asigurare publică a acelei protecţii”.
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

CATEGORII DE AUTORI

 În funcție de aportul adus există două categorii de autori:


a) autor principal:
 primul autor,cel care este responsabil cu colectarea și analiza datelor și care redactează prima varian-tă a manuscrisului,
 autorul de corespondență, care va ține legătura cu membrii grupului și cu editorii, referenții,
 ultimul autor,considerat seniorului grupului, expertul. Poziția de ultim autor este a doua în importanța unei publicații, dup
ă cea a primului autor
b) co‐autori – care se trec între primul și ultimul autor, în ordinea descrescătoare a contribuției.
I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

ABATERILE DE LA NORMELE DE CERCETARE


I. ETICA CERCETĂRII ȘTIINTIFICE

CONFLICTUL DE INTERESE

 Conflictul de interes este o modalitate prin care o persoană este în poziția de a putea fi influențată în decizia pe care o
ia, inclusiv de a modifica rezultatele unei cercetări în vederea obținerii unor avantaje materiale sau nu.
 Majoritatea strategiilor legate de evitarea conflictelor de interese sunt corelate cu cele financiare
Va multumesc pentru atentie !