Sunteți pe pagina 1din 13

Rotari

Alexandrina
Domnia
 “În anul 1457 luna aprilie 12, în Joia mare, Ştefan Voievod fiul lui Bogdan
Voievod a venit de la munteni şi a dobândit întâia biruinţă asupra lui Aron
Voievod, pe Siret, la tine, la Doljesti."
Astfel este consemnată în Letopiseţul de la Putna prima victorie a lui Ştefan,
pentru care istoria şi ţara l-au numit cel Mare.
Era fiul lui Bogdan al II-lea şi nepot al lui Alexandru cel Bun şi cel
Drept.
Când pe câmpul de la Dreptate Moldova l-a vrut domn, Ştefan va fi
avut în jur de douăzeci de ani.
 De tânăr, noul domnitor s-a arătat ca un mare conducător.
 A început prin a întări puterea Moldovei, ameninţată de mulţi duşmani din
afară.
 A organizat armata, a dotat-o cu arme de foc, a ridicat cetaţi noi sau le-a
întărit pe cele vechi (Roman, Neamţ, Suceava etc).
 Ştefan cel Mare a spirijinit târgoveţii (meşteşugari şi negustori) -
încurajându-le activitatatea, ferindu-i de concurenţa mărfurilor străine.
•În lunga sa domnie de 47 ani, 2 luni şi 3 săptămâni,
ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT a purtat 36 de
războaie din care a câştigat 34. El n-a fost numai
conducător de oşti şi un aprig apărător al gliei străbune,
un iscusit diplomat şi un bun administrator, ci şi un mare
ctitor de lăcaşuri bisericeşti. După fiecare bătălie înălţa
câte un lăcaş de cult în semn de mulţumire pentru ajutorul
dat de Dumnezeu în luptă.
•Cronicarul Grigore Ureche ne spune că Ştefan a construit
sau consolidat 44 de mănăstiri şi biserici, care “au înfrânt
secole, au biruit atacurile celor fără de lege, au rezistat
cutremurilor şi au păstrat credinţa în Hristos”.
Cetatea de scaun
SUCEAVA
Portretul
Ştirile din cronici şi portretele păstrate ni-l
înfăţişează pe Ştefan ca pe un bărbat nu
înalt, cu o faţă ovală, plină, cu fruntea frumos
boltită, cu ochi albaştri, pătrunzători, cu părul
roşcat, inelat, lung pe spate şi tăiat în faţă.
Despre Ştefan cel Mare, Grigore Ureche
scria că : " era un om întreg la fire, neleneş
şi lucrul său îl ştia a-l acoperi şi unde nu
gândeai acolo îl aflai. La lucru de război
meşter, unde era nevoie, însuşi se vâra, ca
văzându-l ai săi să se îndărăpteze, şi pentru
aceia rar razboi de nu biruia şi unde îl biruia
alţii, nu pierdea nădejdea, ci ştiindu-se căzut
jos, se ridica deasupra biruitorilor."
Printre ctitoriile sale
de referinţă se numără
De asemenea,
mănăstirile:
- Putna (1470), Ştefan cel Mare
- Tazlău (1487), a contribuit cu
- Voroneţ (1488), la zidirea unor
- Borzeşti (1494), lăcaşuri de cult din:
- Popăuţi (1496),
- Muntenia,
- Războieni (1496),
- Neamţ (1497), - Ardeal,
- Dobrovăţ (1504), - de la Sfintele locuri,
- biserici domneşti - de la Muntele Athos.
răspândite pe întreg
cuprinsul Moldovei:
Vaslui, Bacău, Iaşi,
Cotnari, Dorohoi, etc.
MĂNĂSTIREA PUTNA
Hramul bisericii: “Adormirea Maicii Domnului”
Supranumită "Ierusalimul Neamului Românesc" (M.Eminescu).

Se află în jud. Suceava pe valea râului Putna, la 72 km de


Cetatea de Scaun a Sucevei şi la 33 km de oraşul Rădăuţi
Mănăstirea Putna este prima ctitorie a lui Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Biserica “Adormirea Maicii Domnului”

Mănăstirea Putna – curtea interioară

Zidirea mănăstirii a început la un an după cucerirea Cetăţii Chilia


în vara anului 1466 şi s-a terminat în 1469. A fost sfinţită în ziua
de 3 septembrie 1469. În 1481 au fost înălţate zidurile de
incintă, cu turnuri la colţuri şi la mijlocul laturilor.
Din fortificaţiile mănăstirii lui Ştefan cel Mare au mai rămas:
- Turnul Tezaurului, pe latura vestică şi
- pisania turnului clopotniţei în est.

TURNUL T E Z A U R U L U I
STEMA MOLDOVEI
Aici erau ascunse bogăţiile şi
cu pisania de la Ştefan cel Mare
lucrurile de preţ ale Mănăstirii
de pe turnul de intrare al
Mănăstirii Putna
Mănăstirea Putna a fost sorocită ca loc de
odihnă veşnică pentru domnitor şi familia sa.

Mormântul lui Ştefan cel Mare,


deasupra căruia străjuieşte o candelă permanent aprinsă.
BISERICA ALBĂ din Baia, jud. Suceava, la 8 km de Fălticeni
Hramul: “Sfântul Gheorghe”

Este ctitorită de Ştefan cel Mare, după bătălia din 14 - 15 decembrie 1467
cu Matei Corvin din apropierea localităţii Baia. I se spune şi Biserica Albă
(denumirea populară), fiindcă nu a fost zugrăvită.
Sfântul Ştefan cel Mare
a luptat pentru credinţa
ortodoxă. De aceea, în
timpul domniei sale,
Moldova a fost văzută ca
poartă a creştinătăţii.

Pictură pe lemn