Sunteți pe pagina 1din 191

ABDOMENUL

Curs 12
Anatomie abdomen
Imaginea radiologica normala a
abdomenului
obiective

• 1. Notiuni anatomie abdominala

• 2. Imaginea radiologica abdominala normala


(radiografie simpla si cu substanta de contrast)
Notiuni de anatomie abdominala
Organe abdominale si pelvine
1. tubul digestiv: esofag (in torace), stomac, duoden,
intestin subtire, intestin gros;

2. organe parenchimatoase si cavitare in cavitatea


abdominala: ficat, splina, colecist cu cai biliare intra si
extrahepatice,stomac,duoden, intestin subtire si gros
(partial);

3. organe retroperitoneale :pancreas, glande


suprarenale, rinichi, uretere, vase mari ;colonul
ascendent si descendent sunt partial retroperitoneale.
Organe abdominale si pelvine

4. organe extraperitoneale, pelvine :vezica urinara,


organe genitale feminine si masculine

5. Muschi (peretele abdominal)


Diafragm

Lob stang

Ligament falciform
splina
Lob drept
pancreas
Colecist
Colon
Colon ascendent transvers Anse
jejunale
Ileon Colon
descendent
Apendice
Anse
ileale
Vezica
urinara
Deplasarea lichidelor in cavitatea
abdominala

Spatiu infracolic
stang

Colonul
ascendent
Tehnici de examinare
Tehnici radiologice de examinare
abdomino-pelvina

• 1. Radiografia abdominala (pe gol)- se poate si


radioscopic

• 2. Examenul baritat al tubului digestiv (cu


substanta de contrast orala)- este radioscopica
examinarea dar se asociaza cu radiografii in
incidente relevante
Examenul tubului digestiv
• Radioscopie si radiografie simplă:
(contraindicaţiile adm. sulfatului de Bariu)

• Radioscopie + radiografii ţintite,


cu Sulfat de Bariu
Sulfatul de Bariu
•Insolubil => suspensie
•Particule coloidale
•Aderenţă la mucoasă
•Neabsorbabil (calit. contrast)
•Netoxic
•Nu modifică rel. anatomice şi funcţionale
•Concentraţie variabilă cu segmentul examinat şi
metoda (Mono contrast/MC
sau Dublu contrast / DC)
Examinarea cu sulfat de Bariu
• Monocontrast (MC)= se umple organul cavitar cu
contrast

• Dublu contrast (DC) = contrast baritat + contrast


aeric.
• initial se administreaza o cantitate mai mica de
contrast iar apoi se administreaza aer (in colon).
• In stomac camera de gaz a stomacului are rol de
componenta aerica.
Concentraţia de Ba
• Esofag: 30-50% rutină în repleţie
250% pt. mucoasa
• Stomac: 30-50% rutină
250% dublu contrast
• Int. sub: 30-50% rutină
15-25% enteroclismă
• Colon: 15-25% MC
85% DC
Contraindicaţii ale administrarii
sulfatului de Bariu
1. Perforaţii : Ba ajunge in cavitatea abdominala;
Nu se resoarbe — proces inflamator sever —
produce aderenţe extinse

2. Constipaţie: se concentrează —stop al


tranzitului (ocluzie mecanica)

3. Ocluzia intestinala : blocaj pe tubul digestiv


Imaginea radiologica normala a
abdomenului (pe gol)
Radiografia abdominala (pe gol)

• Date despre pacient: nume, varsta ,data


examinarii, insemne de dreapta/ stanga;

• Pozitia si incidenta :
- ortostatism in AP
- decubit dorsal in AP (cel mai frecvent)

FILM: Caseta 35/43 cm


Radiografia abdominala (pe gol)
Numai cinci elemente se pot identifica:

Structura Cum se vede


gaze Negru (transparenta)
grasime gri inchis
parti moi / lichid gri deschis
oase / calcificari Alb (opacitati
calcare,osoase)
metal alb intens(opacitate
metalica)
Radiografia abdominala (pe gol)
• Organele parenchimatoase (ficat, splina, rinichi,
pancreas) au opacitate de parti moi;

• Organele tubulare (tubul digestiv) contin lichid


(opacitate de parti moi) si aer (transparenta);

• Vezica urinara (opacitate de parti moi) cand este in


repletie si contine urina (altfel nu se vede).

• Scheletul osos (opacitate calcara sau osoasa)


Aspect normal: radiografia abdominala

Vizibile in mod normal:


• A. bula de gaz a stomacului (transparenta) cu
pozitie in functie de pozitia pacientului:

- in ortostatism sub diafragmul stang;

- in decubit dorsal in portiunea corpului gastric;


Aspect normal: radiografia abdominala

Vizibile in mod normal:


• B. continutul colonic (transparente de mici
dimensiuni in amestec cu opacitati lichidiene),
pe ansamblu structura inomogena;

• C. intestinul subtire contine lichid (opacitate


lichidiana)si NU este vizibil normal !!!!!!;
Aspect normal: radiografia abdominala
Vizibile in mod normal:

• D. ficatul (opacitate de parti moi) in hipocondrul


drept); nu depaseste rebordul costal!

• E. splina (opacitate de parti moi) in hipocondrul


stang; poate fi acoperita de aer in flexura stanga a
colonului !!!!

• F. rinichii (opacitati de parti moi) in lojele renale;


Aspect normal: radiografia abdominala
Vizibile in mod normal:

• G. muschii psoas (opacitati de parti moi)


paravertebrale, triunghiulare;

• H. scheletul osos (opacitati osoase),coloana


vertebrala si oasele bazinului;
Radiografia
abdominala
pe gol

Radiografie abdominala in
decubit dorsal, incidenta AP
Semiologie
Imaginea radiologica abdominala
patologica (rgr abdominala pe
gol)
Radiografia abdominala (pe gol)
Aspectele patologice pot fi deduse din:

1. opacitatile normale sunt sau nu vizibile (prezente sau


potential absente);
2. sunt prea mari sau prea mici;
3. sunt distorsionate sau dislocate;
4. calcificari anormale;
5. continut anormal de gaz, lichid sau calculi radioopaci
Bula de gas

Hepatomegalie Pliu cutanat splina a stomacului

= opacitatea ficatului
are dimensiuni
crescute, pana la
creasta iliaca dreapta
(depaseste rebordul
costal drept)

Rinichi stang
Marginea inferioara a
ficatului
Bula de gaz din
stomac dislocata
splenomegalie

= splina are dimensiuni


crescute si ocupa mai
mult de jumatate din
abdomen;

Opacitatea disloca spre


dreapta stomacul (bula
de gaz) si caudal
colonul transvers;

Caudal = inferior

Cranial= superior

Colon transvers dislocat caudal splenomegalie


Pneumoperitoneu
Pneumoperitoneu =
- acumulare de aer in cavitatea abdominala,
in afara tubului digestiv !!!
- pe radiografia in ortostatism exista transparente aerice
semilunare sub diafragm stg/ sau ambele diafragme;

• In ortostatism :
- daca este in cantitate mare aerul se afla sub ambele
diafragme;
- daca este in cantitate mica se acumuleaza sub
diafragmul stang !!!
Pneumoperitoneu
bilateral (ulcer
duodenal perforat)
Pneumoperitoneu =

acumulare de aer in cavitatea


abdominala,

in afara tubului digestiv !!!

Cauza: o perforatie a tubului


digestiv !!!!

Sau postoperator !!!!


Pneumo-peritoneu
bilateral
Ganglioni abdominali
calcificati

= mase opace de tip


calcar cu forma rotunda
sau ovalara,

Localizate in aria
centrala a abdomenului
si pe linia mediana
Rinichi mariti
(pielonefrita acuta)
Ocluzia
intestinala
Orice obstacol care blocheaza
trecerea bolului alimentar de la
stomac pana la rect va produce
ocluzie intestinala mecanica!

Exista si ocluzie intestinala


dinamica (paralitica) !!!

Radiologic deasupra obstacolului se


acumuleaza secretii (lichid ) si aer !!
Iar segmentul digestiv se dilata.

Combinatia de lichid si aer va


produce nivelele hidro-aerice !
Nivele hidro-aerice pe intestinul subtire

Patologic:
• Acumularea de aer + lichid in intestinul subtire =
semn de ocluzie intestinala !!!!!

• Daca afecteaza intreg intestinul subtire = un blocaj la


jonctiunea ileo-cecala !!!

• Daca afecteaza numai o portiune din intestinul


subtire = blocajul se afla imediat sub nivelul anselor
cu aspect patologic
Nivele hidro-aerice pe intestinul subtire
Patologic:
Pe radiografia in ortostatism se vad nivelele aerice + dilatatia
anselor

Pe radiografia in decubit dorsal (supinatie) se vad numai anse


dilatate aeric !

Dilatatia si nivelele vor fi mai orizontale pe intestinul subtire si


mai verticale pe cel gros!

Ansele intestinului subtire sunt centrale si cele ale colonului sut


marginale ( pe cadrul colic)
Distensie aerica a
intestinului subtire

Radiografie abdominala in
decubit dorsal:

NU se vizualizeaza nivele
hidro-aerice

In mod normal in intestinul


subtire se afla lichid ( si nu se
vede) !!!!!
Nivel hidroaeric in stomac

Distensie aerica a
intestinului subtire

Radiografie abdominala in
ortostatism:

Se vizualizeaza nivele hidro-


aerice pe anse jejunale !!!

In mod normal in intestinul


subtire se afla lichid fara nivele
hidro-aerice !!!!!

Acelasi pacient
Nivel hidro-aeric in intestinul subtire
Nivele hidro-aerice pe colon

Patologic:
• Acumularea de aer + lichid in colon +/- intestinul
subtire = semn de ocluzie intestinala !!!!!

• Daca afecteaza intreg intestinul subtire +colon = un


blocaj la regiunea ampulei rectale!!!

• Daca afecteaza numai o portiune din colon +/-


intestinul subtire = blocajul se afla imediat sub
nivelul anselor cu aspect patologic;
Nivele hidro-aerice pe colonul terminal

Patologic:
• Initial : acumularea de aer + lichid in colon

• Daca ocluzia pe colonul terminal este de lunga


durata:
acumularea de aer si lichid este in colon si intestinul
subtire
Distensie aerica de
colon
Radiografie abdominala in
decubit dorsal ,AP;

Nu se vad nivele hidro-aerice


!!!

Distensia aerica a Distensia colonului


cecului transvers
Distensie aerica de
colon cu nivele
hidro-aerice

Radiografie abdominala in
ortostatism,AP; Nivel h-a in
transvers

Se vad nivele hidro-aerice in


colon !!!

Nu se vad in intestinul subtire


si in colonul descendent =
ocluzie mecanica in flexura
stanga a colonului !!!

Nivel hidro-aeric mare in cec


Imaginea radiologica normala a
tubului digestiv cu contrast
baritat
Anatomie
• Faringe
• Esofag
• Stomac
• Intestin subţire: duoden, jejun, ileon
• Colon: valva ileocecală
cecul
colon ascendent,
transvers,
descendent,
sigmoid,
ampula rectală
Posterior de trahee si anterior de Esofagul
aorta descendenta
esofagul
esofag
aspect normal
Examinarea esofagului

• Ba pasaj: monocontrast de rutină


2-1-1 ,OAD

• Metoda de elecţie:
în repleţie:
dec. ventral,OPS, bea susp. Continuu, apoi OPD

mucografia: dec. ventral,OPS

cineradiografia
Examen Eso-gastro-duodenal

• Ba pasaj: iniţial RX toraco-abdominal pe gol


• Ortostatism: - OAD esofag
- PA stomac: în strat subţire
semirepleţie ( +,-
compresiune dozată)
repleţie
- OAD şi OAS duoden
• Decubit dorsal, Trendelenburg,-+ Valsalva
(pt. fornix) ( pt. reflux gastro-esofagian şi
hernie hiatală)
• Radiografii ţintite
Esofag normal cu bariu

Radiografie oblica in OAD (oblic anterior 1.


stang), centrata pe esofag:

1. Impresiunea butonului aortic;

2. Impresiunea atriului stang (larga si


concava) 2.

3. Impresiunea hiatusului diafragmatic;

4. Stomac zona fundica (a polului superior)


3.

cardia 4.
Esofag normal

OAD OAS
Inelul Schatzki= cardia
Hiatul esofagian

Inel Schatzki

= cardia

Sf. esof. inferior


Joncţiunea cardio-esofagiană

semirepletie
repletie
Post. D 10 Ant.

D 11
Stomacul
aspect normal
PROIECŢIA CORPORALĂ NORMALĂ

Stomac normal Stomac alungit


esofag
Esofag, stomac, D1, D2,
D3 si anse jejunale
stomac

D1

D2
D3 jejun
cardia

z. fundica

Mica corpul
Marea
curbura gastric
curbura

antrul
gastric

pilor
mucoasa
Structura
parietală -
stomac submucoasa

musculara
seroasa

Straturi
musculare
cu orientari
diferite
LUMEN - PERISTALTICA

Unde de
contractie
ortostatism Trendelenburg
repletie semirepletie
Pozitia Trendelenburg

• Pacient in decubit drosal cu capul usor mai jos


decat corpul.

• Este o examinare obligatorie pentru a depisat


refluxul gastro-esofagian
Mucoasa gastrică
Pliuri
cerebriforme

Pliuri longitudinale
(Calea gastrica)
Stomac normal: tranzit Baritat (stomac in
repletie)
Regiune
a fundica

Mica curbura

Corpul
Bulbul duodenal (D1)
Pilorul Marea
curbura
D2 (duoden)
D3
Antrul gastric (duoden)
Examen baritat in dublu contrast; pozitie in
supinatie (decubit dorsal) AP
Examinare baritata
gastroduodenala in
decubit dorsal
Examen baritat in
monocontrast; pozitie in
pronatie
(decubit ventral) AP
Mucoasa gastrică- fundul gastric
(fornix)

Examinare in
strat subtire
de Bariu
Mucoasa antrala în DC
DC
Gastroscopie
corp antru
Stomac cu
Bariu in
semirepletie
radioscopie

Stomac cu
Bariu in
repletie
Duoden si intestin subtire
aspect normal
Tehnica de examinare

• Se face in continuarea examenului gastric


Duodenul
bulbul

D2
Unghiul
Treitz

jejun
Genunchiul
D3
inferior
Duodenoscopie –pliuri Kerkring
Dublu
contrast
Bulb duodenal

OAD

Forma de
triunghi sau
flacara

OAS
ileon – foliculi limfatici

duoden, jejun
Jejun şi ileon în dublu contrast
Aspect jejunal normal: transport,resorbţie,retenţie

Mono-
contrast
Colonul
aspect normal
Cecul
haustre

Suprafaţa posterioară
Pliuri mucoase
variante c. transvers

colonoscopie
Colon transvers
Pliuri semilunare
Examenul colonului
• La 24 de ore dupa tranzitul eso-gastro-
duodenal (mai putin performant decat
irigoscopia)

• Irigoscopia în monocontrast (MC)

• Irigoscopia în dublu contrast (DC)


Examenul colonului

• Irigoscopia în monocontrast

• Irigoscopia în dublu contrast


Colon monocontrast

In semirepletie
In repletie
Colon dublu contrast
Aspect normal

stomac

Bulb duodenal

jejun

ileon
Aspect normal

Colon
transvers

jejun

Ileon
terminal

ileon
Colonografie in
dublu contrast
Tranzitul normal
• Esofag: 3-6 sec • Colon
• - cec: la 4-5 ore
• Stomac: 2 ore • - ascendent: la 6-8 ore
• - transvers: la 8-12 ore
• - descendent: 16 ore
• Bulbul d.:5-10 sec
• - sigmoid şi rect: 18-24
ore
• D2-D3: 30-60 sec

• Int. sub: 3-5 ore


Semiologia tubului digestiv
Terminologie
• Repleţie= organ cavitar plin cu solutie baritata

• Semirepleţie = organ cavitar semiplin cu solutie


baritata

• Vacuitate= organ cavitar fara continut

• Lumen = interiorul unui organ cavitar sau al


unui vas
Terminologie
• Imagine de adiţie= opacitate produsa de solutia
baritata aflata in afara conturului normal al
lumenului
• Imagine de substracţie= regiune din interiorul
unei cavitati care nu se opacifica omogen cu bariu

• Relief- contur = marginile lumenului unui organ


cavitar
• Secreţie = solutie de bariu in amestec cu secretia
proprie a unui organ cavitar
Contur: imagini de ADIŢIE

diverticul cu colet ulceratie/ulcer extravazat


Opacitate: imagini de SUBSTRACŢIE

Lacuna lacuna cu semiton semiton


Modificari de contur al lumenului
Incizura = lipsa de opacifiere pe contur cu aspect triunghiular cu varful spre lumen;

Ancosa = lipsa de opacifiere pe conturcu forma rotunjita ;

Rigiditatea parietala = segment de tub digestiv care nu se modifica la trecerea


undelor peristaltice

Rigiditate
incizura ancosa parietala
Secreţie Opacifiere
inomogenă

Stomac in repletiecu solutie baritata: I Stomac in repletie: in decubit


in ortostatism exista o banda de semiton cu sau ortostatism solutia
linie de nivel hidro-aeric (mobila cu pozitia) baritata are aspect inomogen
cu semitonuri
Examinarea cu S.C. a unui segment digestiv
Se evalueaza intotdeauna la un organ digestiv:
• Sediul
• Forma
• Volum
• Perete: contur şi relief
• Opacifierea lumenului
• Tonus
• Peristaltism (unde de contractie si relaxare)
• Secreţie (proprie a organului, stomacul)
• Umplere/ evacuare
Esofagul

patologic
Esofag normal cu bariu

Radiografie oblica in OAS (oblic anterior 1.


stang), centrata pe esofag:

1. Impresiunea butonului aortic;

2. Impresiunea atriului stang (larga si


concava) 2.

3. Impresiunea hiatusului diafragmatic;

4. Stomac zona fundica (a polului superior)


3.

4.
Diverticuli esofagieni
Dilataţie circumscrisă a peretelui esofagian +/- colet vizibil

Falşi- adevăraţi; congenitali-dobândiţi

Diverticuli esofagieni:
de Pulsiune: 1/3 sup; 1/3 inf.
de Tracţiune: 1/3medie
Mixt
Zenker: faringo-esofagian
epifrenic: dreapta, ant. şi lat.
Diverticul Zenker Rgr AP Rgr LL

Imagine de aditie ovalara


cu colet (loc de
comunicare cu lumenul
esofagian), pozitionat la
jonctiunea faringo-
esofagiana

Examinare in strat
subtire, cu cantitate
mica de bariu
Diverticul
Zenker

Radiografie oblica cu
esofag in repletie
Diverticul de pulsiune

faţă
profil

semirepletie repletie
Diverticul
epifrenic

Diverticul de
tractiune
Stenoze esofagiene

= îngustare persistentă a
lumenului esofagian pe o
lungime de peste 1 cm
Stenoze esofagiene
Pot fi :
• A. maligne = produse de un proces proliferativ
malign

• B. benigne = produse de cauze benigne


Stenoze esofagiene maligne
Stenoze esofagiene MALIGNE
Aspect rgr cu solutie baritata:

1. Ingustare focara a lumenului, pe o lungime de >1 cm


2. Excentrica fata de axa centrala a lumenului
3. Asimetrica (stanga fata de dreapta)
4. Cu perete neregulat
5. Cu lacune sau semitonuri in lumen
6. Cu rigiditate parietala la trecerea undelor peristaltice
Stenoze esofagiene MALIGNE
Pot fi :
1. Tumori infiltrative: lumen ingustat + contur
neregulat asimetric + fara modificari in lumen ale
opacitatii + rigiditate parietala;
2. Tumori vegetante: lacune si semitonuri in lumenul
esofagian ce ingusteaza lumenul+ modificari de
contur ale peretelui;
3. Forma ulcerativa: o ulceratie in perete + inconjurata
de semitonuri sau lacune in lumenul adiacent +
ingustarea lumenului
Stenoză malignă
c.infiltrativ c.vegetant
Stenoza Esofagiana
maligna
1. excentrica

2. asimetrica

3. contur neregulat

4. lacune si
semitonuri

5. leziune focala
(nu prinde tot
esofagul)
c. vegetant c. ulcerat
semirepletie repletie

Impresiunea
butonului
aortic
c. ulcerat

OAD :
Esofag in repletie Semiton in
jurul ulceratiei

Ulceratie
vazuta din
semiprofil

Bariu in lumenul
circulant Lacuna
in
lumenul
adiacent
Cancer vegetant
cu perforatie si
fistula
mediastinala
adiacenta
Stenoza esofagiană malignă concluzii
1. excentrica faţă de axul lumenului

2. joncţiunea cu zona sănătoasă este bruscă, anfractuoasă

3. contur neregulat, dat de lacune şi ulceraţii

4. mai scurte decât cele benigne

5. retrodilataţie mică sau absentă

6. localizate la orice nivel

7. unice
Stenoze esofagiene benigne
Stenoza esofagiana benignă

Sunt de obicei cicatriciale!!!

Cauze:
- inflamatii mediastinale de vecinatate
- inflamatii cronice ale esofagului (post alcoolism);
- post ingestie de substante caustice (suicidal)
Stenoza esofagiana benignă

1. este axiala
2. joncţiunea cu zona sănătoasă este progresivă,
3. contur regulat,
4. segment esofagian lung
5. retrodilataţie medie sau importantă
6. Localizate în zona strâmtorilor fiziologice
7. Unice (+,- multiple)
Stenoze benigne

Dilatatie
focala

Stenoza inelara
Stenoze esofagiene prin tumora
benigna (rare)
Leiomiom esofagian pediculat

OAD; in semirepletie:
Jacuna in centrul
lumenului esofagian;

Peretii au contur
normal, doar lumenul
este dilatat;
Varice esofagiene
Examinare in strat
subtire
Varice esofagiene
semirepletie
Traiecte vasculare
serpiginoase ce se
proiecteaza in
lumenul esofagian;

Ele se afla
extralumenal dar
periesofagian si
comprima peretele
din exterior;

sunt caracteristice
in ciroza hepatica.
Achalazia
Cardia: aspect normal
Hiatul esofagian

Inel Schatzki =
cardia

Sf. esof. inferior


Achalazia
= lipsă de relaxare a sfincterului esofagian
inferior

Simpatic: inhibă peristaltismul şi contractă


sfincterele

Parasimpatic: stim. peristaltismul şi relaxează


sfincterele (vag)
ACHALAZIA
Lezat plexul mienteric AUERBACH:

- p. degenerativ al n. vag sau nucleului


dorsal
- boli demielinizante cu lezarea n. Vag

Rămâne inervat numai de simpatic =


constrictie
Achalazia
Radiologic:
- fără S.C:
1. opacitate în mediastinul posterior
2. cu nivel hidro-aeric
3. lipsa bulei de gaz a stomacului

- cu S. C:
1. Dilataţia esofagului (megaesofag )
2. Alungirea lui ulterior
(megadolicoesofag)
Achalazia
• Radiologic:
- cu S. C:
3. Ba sedimentat inferior in esofagul toracic dilatat
(+ nivel hidro-aeric)
4. Esofagul terminal : conic sau V
5. Nu are unde peristaltice propulsive (aton)
6. Evacuarea prin picurare (înălţimea critică)
7. Lipsa bulei de aer a stomacului
9. Proba cu nitrit de amil
achalazia

Diafragmul
stang

cardia
Achalazia

Sfincterul esofagian inferior


Stomacul

patologic
Diverticul gastric
Diverticul gastric

• Imagine de aditie cu aer si bariu adiacent micii


curburi gastrice
Diverticulul gastric

diverticul
gastric

Corpul
gastric
bulbul
duodenal

antru
Hernia gastrica hiatala
Cardia si hiatusul esofagian normale
Hiatul esofagian

Inel Schatzki =
cardia

Sf. esof. inferior


Hernia gastrica hiatală
= alunecarea unei portiuni din stomac (frecvent
portiunea fundica) in torace prin hiatusul
diafragmatic al esofagului.

Hernia gastrica totala = alunecarea stomacului in


intregime in torace prin hiatusul diafragmatic al
esofagului
Hernia gastrica hiatală
Radiologic: fără S.C.

• opacitate deasupra diafragmului,


retrocardiac

• cu nivel hidro aeric (+/-)


• lipsa bulei de gaz a stomacului sub
diafragmul stang
Fără S.C

Flexura
stanga a
colonului
cu aer
Hernie gastrica totala ( stomac intreg +
duoden partial)
Hernia hiatală gastrica
Exista trei tipuri:

I. Brahiesofag ( f. rar)
II. Paraesofagiană (prin rostogolire)
III. Axială ( alunecare)- 99%

Pot fi:
Ireductibile sau spontan reversibile
Congenitale sau dobândite
Hernia hiatală
Tipuri:
I. Brahiesofag = esofag prea scurt, si cardia va fi deasupra
diafragmului

II. Paraesofagiană (prin rostogolire)= o parte a fundului


gastric aluneca prin hiatusul esofagian in torace, cardia
fiind pe loc sub diafragm

III. Axială ( alunecare)- 99%; cardia si o parte din regiunea


fundica aluneca cu cardia in torace; esofagul devine
sinuos fiind impins in sus in torace;
Hernii gastrice hiatale

Cardia se afla deasupra diafragmului;


esofagul are lungime normala si este Cardia se afla deasupra
sinuos in torace in intregime diafragmului; esofagul este scurt;
Hernia gastrica hiatală prin alunecare

Radiologic:
• - cu S.C:
• Cardia deasupra diafragmului
• Punga herniară cu pliuri gastrice şi
• Fără peristaltism esofagian
• Dimensiuni variate
• Reflux g-e cu esofagită
• Persistentă sau reductibilă
Hernia gastrica hiatală prin alunecare

Cardia

diafragma
Hernie gastrica prin alunecare
cardia

Rgr in Semirepletie
Regiunea fundica
sau dublu contrast;
pacient in decubit
dorsal;
Hiatusul diafragmatic
Zona gastrica
fundica se afla in
torace impreuna
cu jonctiunea
gastro-esofagiana;
Hernia gastrica hiatală prin rostogolire

Radiologic:
• - cu S.C:
• Cardia sub nivelul diafragmului
• Punga herniară cu pliuri gastrice
supradiafragmatic si paraesofagian in stanga
sau dreapta
• Dimensiuni variate
• Moderata dilatatie a esofagului
Esofagul si cardia sunt in pozitie normala: regiunea fundica a stomacului
aluneca prin hiatusul diafragmatic in torace, pe langa esofag
Hernie prin rostogolire

Jonctiunea eso-
gastrica

Hiatusul diafragmatic
Hernia gastrica hiatala paraesofagiana: examen Baritat

esofag

Stomac regiune
fundica

Cardia
Impresiunea
diafragmului Jonctiunea
gastro-esofagiana

Diafragmul drept
Hernia gastrica hiatala paraesofagiana: examen Baritat

esofag

Diafragm:
Stomac ,zona fundica cardia +
hiatusul
esofagian
diafragmatic)

Stomac, zona
corpului

ortostatism
Ulcerul gastric
examen prin tranzit eso-gastro-duodenal baritat
Ulcerul gastric
ulcer = lipsă circumscrisă de substanţă la nivelul
peretelui digestiv care depaseste musculara mucoasei

Ulcerul depăşeşte musculara mucoasei si poate perfora


seroasa = ulcer perforat, complicatie majora !!!!)

Eroziunea lipsă circumscrisă de substanţă la nivelul


peretelui digestiv care nu depăşeşte musculara
mucoasei
mucoasa
Structura eroziune

parietală - ulcer
stomac submucoasa

musculara
seroasa

Straturi
musculare
cu orientari
diferite
Ulcer gastric
Radiologic:
• 1. Semne directe =
nişa ulceroasa + modificări organice
• 2. Semne indirecte :
stomac hiperton, hiperkinetic, hipersecretor

spasm: cardie, pilor, mediogastric, antral


gastrită de acompaniament (antrală)
tulburări de evacuare
Ulcerul gastric
• Sediul: 80% mica curbură
16% faţa posterioară
2% faţa anterioară
2% marea curbură
• Ulceraţie în 1/ 2 sup. marea curbură = cancer
• Ulceraţie în 1/ 2 inf. marea curbură = ulcer
• Ulcerul pe marea curbură nu iese din contur ! ! !
• Formă
• Adâncime: 5-10 mm,
nisa Haudeck >2 cm
Ulcerul gastric
• Contur regulat
• Structura
• Număr : 80% unic, 20% multiplă
40% dublu (şi duodenal)
• Complicaţii: Hemoragia Digestiva Superioara (
nu se vede nişa)
perforaţia
penetraţia
Stenoza pilorică
Pe profil : Imagine de
aditie pe conturul
gastric(mica curbura)
Din fata: zona
ovalara , bine
delimitata opaca
inconjurata de
Colul nisei are halou cu aspect
semiton (edem de semiton regulat
in mucoasa de si omogen spre
pe marginea care converg pliuri
ulcerului) gastrice regulate si
uniforme.
Ulcer pe mica curbura(stomac in
repletie)
1. Imagine de aditie pe
mica curbura (nisa)
ce iese din conturul
gastric;

2. Omogena

3. Bine delimitata

4. Pliurile converg
spre nisa
(examinare in
semirepletie)
Ulcer gastric (stomac in semirepletie)
Ulcer gastric Dublu contrast (sau strat
subtire)

Corpul
gastric

Ulcer
gastric
Ulcer gastric -seriografie
Ulcer piloric
Ulcer gigant

După 2 ani,
Post-tratament
Modificări organice ale stomacului ulceros
• Rigiditate segmentară
• Retracţia micii curburi

• Stomac bilocular organic


Modificări organice

Retracţia
micii curburi
Stomac bilocular organic
Cancerul gastric
examen prin tranzit eso-gastro-duodenal baritat
Diagnosticul diferential al nisei
Se face cu nisa maligna (cancer gastric ulcerat)
Nisa maligna:
- Vazuta din de fata:
 opacitate cu contur neregulat= ulceratia;
 halou perinisic (semiton) neregulat= halou malign;
 pliuri gastrice cu grosimi variabile, aspect de maciuca spre
zona de halou;

- Vazuta din profil: nisa in platou (NU iese din conturul gastric si
nu este imagine de aditie)
Dg. Diferenţial: Nisa malignă
faţă profil
Nisa maligna

vazuta din
fata
Cancerul avansat

Clasificarea
Borman :
tipuri I,II,III,IV
Clasificarea cancerului avansat
Aspect radiologic- c. avansat
• Tip I. Lacună cu semiton (polipoid)

• Tip II. Nişa în menisc (ulcerat)

• Tip III. Nişă în lacună (ulcerat-infiltrativ)

• Tip IV. Rigiditate parietală (infiltrativ)


schirus gastric,
stomac bilocular malign
Aspect radiologic-cc. avansat

II. nişa în menisc


Cancer de fornix- polipoid (tip I)

adenocarcinom
Nişă în
menisc
tip II
Nişă încastrată – seriografie -tip III

Tumora
Ulceratie in
vegetanta
tumora
Cancer antral circular cu ulceratie

infiltrativ-
ulcerativ
CC infiltrativ
Cancer antral- infiltrativ
tip IV

Linita plastica
Limfom gastric

Examinare in
dublu contrast
In pozitie
Trendelenburg
Limfom
Cancer vegetant pe
marea curbura

Dublu contrast

Pozitie Trendelenburg
Polipi hiperplastici

Continuitatea cu pliul