Sunteți pe pagina 1din 35

MIJLOACELE DE MENŢINERE, SPRIJIN ŞI STABILIZARE

- CURSUL VII -
TEHNOLOGIA CONFECTIONATII PROTEZELOR MOBILIZABILE
(SCHELETATA)
ELEMENTELE DE MENTINERE, SPRIJIN SI STABILIZARE

Elementele de mentinere au rolul sa impiedice desprinderea protezei


de pe campul protetic.
Elementele de sprijin se opun tendintelor de infundare a protezei pe
campul protetic.
Elementele de stabilizare se opun tendintei de deplasare a protezei in
plan orizontal.
Mijloacele de menţinere ,sprijin şi stabilizare sunt grupate în:
mijloacele principale care pot fi :
 directe –croşetele şi sistemele speciale;
 indirecte – opritori de basculare sau elemente
contrabasculante , care opresc bascularea prin deprindere na
protezelor parţiale şi care au fost reprezentate la capitolul
biodinamică.
mijloace auxiliare , ce contribuie mai ales la menţinerea protezelor
parţiale şi au fost amintite la capitolul de biodinamica al protezelor.
Mijloacele directe de menţinere, sprijin şi stabilizare.
Acestea sunt elemente mecanice constituente ale protezei
parţiale , ce alcătuiesc aşa numita „triadă a echilibrului
protetic”denumire ce aparţine lui P.Housset.
Mijloacele principale directe sunt reprezentate de croşete şi
sistemele speciale de menţinere , sprijin şi stabilizare.Acestea se
aplică la dinţii stâlpi principali direcţi, spre deosebire de mijloace
indirecte , care se aplică la alţi dinţi, motiv pentru care sunt numiţi şi
dinţi stâlpi principali indirecţi; obişnuit sunt numiţi dinţi stâlpi direcţi şi
indirecţi , în funcţie de elementele care se aplică pe ei .
CROŞETELE DENTARE

Croşetele sunt de departe cele mai utilizate mijloace de


menţinere , sprijin şi stabilizare a protezelor parţiale scheletate.
Menţinerea protezelor parţiale realizată cu ajutorul croşetelor
este utilizată de mult timp şi se bazează pe rezistenţa unui aliaj la
deformare.
Croşetele turnate şi funcţiile lor.

Croşetele turnate fac parte din elementele structurale ale


protezei scheletate, fiind realizate oadată cu scheletul metalic al
protezei.
Funcţiile croşetelor turnate sunt următoarele:
 menţinerea
 stabilizarea
 sprijinul
 încercuirea
 reciprocitatea
 pasivitatea
 menţinerea indirectă.
Menţinerea protezei depinde de următorii factori:

 mărimea retentivităţii zonei subecuatoriale în care este angajată


porţiunea flexibilă a braţului retentiv;
 gradul de flexibilitate a porţiunii terminale a braţului retentiv;
 numărul croşetelor şi poziţia lor ;
 gradul de fricţiune dintre dinte şi croşet;
 implantarea dinţilor stâlpi ;
 tipul de croşet;
 fizionomie.
Gradul de flexibilitate a porţiunii terminale a braţului retentiv.

 Lungimea braţului retentiv al croşetului. Cu cât acesta este mai lung ,


porţiunea lui terminală va fi mai flexibilă.
 Diametrul braţului retentiv.Cu cât diametrul este mai mic , flexibilitatea
este mai mare .Diametrul mediu al unui braţ retentiv turnat se află la
jumătatea distanţiei dintre vârf şi origine.
 Forma secţiuni transversale. Un braţ retentiv rotund este mai flexibil
decât unul semi rotund sau oval , mai ales dacă este realizat prin
trefilare şi nu prin turnare.
 Forma în care se termină braţul retentiv . Pentru a fi flexibil, diametrul
porţiunii terminale a braţului retentiv trebuie să se micşoreze uniform ,
ajungând fie la vârf jumătate din diametrul de origine.
 Felul aliajului. Aliajul din cobalt –crom are un modul de elasticitate mai
mare ca al aliajelor de aur la acelaşi diametru deşi nu sunt atât de
reziliente ca aliajele de aur.
NUMĂRUL CROŞETELOR ŞI POZIŢIA LOR

Numărul croşetelor care să asigure o bună menţinere a protezei


depinde de tipul de edentaţie , numărul breşelor, topografia edentaţiei ,
mărimea edentaţiei , valoarea retentivă a dinţilor stâlpi, valoarea
implantărilor dinţilor stâlpi , precum şi de necesităţile de stabilizare şi
sprijin ale protezei.

GRADUL DE FRICŢIUNE DINTRE DINTE ŞI CROŞET


Fricţiunea dintre dintele stâlp şi croşet reprezintă un element auxiliar de
menţinere a protezei parţiale scheletate.
Croşetele turnate oferă un grad de fricţiune mai mare decât croşetele
din sârmă, deoarece fac cu dintele un contact în suprafaţă.
IMPLANTAREA DINŢILOR STÂLPI
Nu în toate cazurile dinţii stâlpi au o valoare parodontală bună
.În cazul dinţilor stâlpi mobili este necesar să se realizeze o menţinere
a protezei cât mai suplă , utilizând braţe retentive cât mai flexibile .

TIPUL DE CROŞET
Nu toate croşetele pot oferi protezelor parţiale acelaşi grad de
menţinere .Cea mai bună menţinere este oferită de croşetele divizate
apoi de cele circulare şi la urmă din croşetele din sârmă.

FIZIONOMIA
Fizionomia impune de multe ori utilizarea unor croşete cât mai
puţin vizibile .Croşetele divizate , cum ar fi croşetele în „I” , sunt mai
puţin vizibile, dar nu au un bun efect de menţinere , fiind necesar să se
aplice croşete suplimentare în regiunea laterală.
STABILIZAREA
Aceasta este funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor
orizontale ale protezei .La stabilizare contribuie toate porţiunile rigide .

SPRIJINUL
Reprezintă funcţia prin care croşetul se opune deplasărilor
verticale în direcţia ocluzo-mucozală a protezei , asigurând acesteia
sprijinul parodontal.
Sunt două categori de pinteni după modul de aplicare pe
dinţii stâlpi.

 Pinteni inerni;
 Pinteni externi.

PINTENI INTERNI
Aceşti pinteni nu trebuie confundaţi cu sistemele speciale cum
sunt culisele , întrucât ei nu sunt realizaţi în mod deosebiţi pentru
menţinerea protezei.

PINTENI EXTERNI
Pintenii externi sunt aplicaţi fie pe dinţi neacoperiţi fie pe dinţi
acoperiţi cu micriproteze.
CARACTERISTICILE PINTENILOR EXTERNI PRINCIPALI.

Pintenii ocluzali vor fi astfel proiectaţi şi realizaţi încât forţele


transmise de ei să fie paralele cu axul lung al dinţilor stâlpi şi cât mai
aproape de acest ax .
În acest scop este necesar ca:
 Pintenii să fie plasaţi într-un lăcaş în formă hemisferică şi cu înclinare
adecvată .
 Pintenii să aibă o rigiditate absolută .
 Forma pintenului ocluzal este de obicei triunghiulară , cu vârf rotunjit
, plasat spre centrul feţei ocluzale.
 Mărimea pintenului depinde de dintele pe care se aplică .
 Pentru a putea să-şi îndeplinească rolul , orice pinten trebuie să se
continue cu un conector secundar.
Funcţiile pintenilor ocluzali principali:

 Asigură sprijinul parodontal al protezeii;


 Menţine nivelul cuspidian al dinţilor ;
 Menţine relaţia ocluzală a protezei cu dinţii ;
 Menţin braşele croşetului;
 Reduc presiunea dureroasă a şeilor asupra crestelor;
 Plasaţi în fosetele vecine edentaţiei evită retenţiile.
 Plasaţi interdentar , pot reface punctele de contact;
 Intervin în stabilizarea orizontală a protezei;
 Pot împidica migrările verticale a unor dinţi stâlpi.
Pintenii principali supragingulari

Aceşti pinteni se aplică mai ales pe caninii superiori , datorită


existenţei unui cingulum proeminent .
 Pintenul supracingular nu trebuie să jeneze ;
 Pintenii supracingulari au avantajul de a transmite presiunile mai
aproape de axul dintelui;
 Pintenii aplicaţi supracingulari, fără a realiza o treaptă , au efecte
disortodontice.
Pintenii principali incizali
Sunt utilizaţi când dinţii frontali rămân singurii dinţi restanţi.
În afara pintenilor principal , care fac parte din croşet există
pinteni auxiliari sau suplimentari, care nu fac parte din croşet.

Încercuirea
Este funcţia în care croşetul trebuie să cuprindă mai mult de
180 de grade din cerconferinţa dintelui.

Reciprocitatea
Este funcţia croşetului prin care se neutralizează efectul
porţiunii flexibile a braţului retentiv.

Pasivitatea
Este funcţia croşetului prin care acesta după ce este aplicat
corect pe dintele stâlp , nu trebuie să exercite nici o presiune asupra
dintelui.
Efectele croşetelor turnate asupra dinţilor stâlpi:
 manifestări dentare ;
 manifestări parodontale;
 manifestări ocluzale;
 manifestări fizionomice .

Măsuri pentru prevenirea efectelor negative ale croşetelor :


 acoperirea dinţilor stâlpi cu microproteze .
 solidarizarea prin microproteze a dinţilor stâlpi;
 plasarea pintenului ocluzal , în edentaţiile terminale.
Factorii care intervin în alegerea unui croşet

Principiul alegerii unui croşet este următorul:în cazul clinic


respectiv să fie utilizat cel mai simplu croşet, care să poată îndeplini
toate funcţiile sau cele mai multe dintre ele .Desenul croşetelor va fi
schiţat pe modelul de studiu , medicul trebuie să aibe în vedere atât
criterii mecanice cât şi biologice.
Pe modelul de studiu trebuie să se analizeze următoarele
aspecte :
 care vor fi dinţii stâlpi;
 ce valoare parodontală au dinţii stâlpi;
 existenţa retentivităţilor presupune stabilirea zonelor ;
 aspectul liniei ecuatorului protetic;
 stabilirea punctului în care se va termina porţiunea flexibilă;
 stabilirea zonelor în care se vor prepara lăcaşele;
 tipul de edentaţie ;
 contactul cu dintele stâlp;
 braţele laterale ale croşetului să nu mărească prea mult suprafaţa;
 existenţa unor zone retentive ale procesului alveolar;
 croşetul trebuie să fie eficient chiar pe dinţi rotaţi sau
malpoziţionaţi.
Crosetele turnate

 Sunt obtinute prin turnare, modelate din ceara sub forma de


macheta odata cu celelalte parti componente ale protezei si
turnate deodata.
 Prezinta un contact in suprafata cu dintele respectiv, spre
deosebire de crosetele din sarma, care au contact linear.
 Din acest punct de vedere, crosetele turnate sunt mai neigienice
decat cele din sarma

Clasificarea croșetelor turnate


1. crosete circulare
2. crosete divizate descrise de Roach
3. crosete Ney
4. crosete cu forme particulare
Crosetele circulare
Prezinta bratele (retentiv si opozant) in contact cu dintele stalp
pe o suprafata mare, aproape il incercuieste.
Clasificare:
 dupa numarul dintilor pe care se aplica
 dupa numarul total al bratelor din care se compun crosetele
 dupa numarul bratelor active elastice
 dupa numarul conectorilor secundari si dupa pozitia lor topografica
Dupa numarul dintilor pe care se aplica:
- monodentare
- bidentare
- tridentare
Dupa numarul total al bratelor din care se compun crosetele:
- crosete cu doua brate
- crosete cu trei brate
- crosete cu patru brate
- crosete cu sase brate
Dupa numarul bratelor active elastice:
- crosete cu un singur brat elastic (monoactive)
- crosete cu doua brate active (biactive)
- crosete cu trei brate elastice (triactive)
- crosete cu patru brate elastice (tetractive)

Dupa numarul conectorilor secundari si dupa pozitia lor topografica:


- crosete cu un singur conector secundar
- crosete cu doi conectori secundari
- crosete cu trei conectori secundari
Crosetul Ackers (circular cu 3 brate)

 Este caracteristic crosetelor circulare.


 Este alcatuit din 5 elemente componente:
- 1 este elastic (retentiv)
- 4 sunt rigide (corpul, conectorul secundar, bratul reciproc si pintenul)
Corpul crosetului este portiunea rigida, asezata pe fata
proximala a dintelui stalp, in vecinatatea crestei marginale. Din el pornesc
cele trei brate (retentiv, opozant si pintenul).
Bratul retentiv (elastic sau activ) porneste din corp, traverseaza
ecuatorul si se termina in zona retentiva, subecuatoriala dupa ce a
incercuit 2/3 din fata vestibulara sau orala a dintelui in sens mezio-distal.
Dimensiunea acestui brat se micsoreaza spre varf, unde este
efilat. Bratul retentiv are doua portiuni, una supraecuatoriala rigida si alta
subecuatoriala flexibila.
Pintenul ocluzal porneste din corpul crosetului spre fata
ocluzala.
Este un element rigid, fata de corp are directie orizontala
perpendicular pe acesta, intre cele doua elemente se formeaza un unghi
drept.
Pintenul este asezat intr-un lacas special creat in foseta meziala
sau distala de pe fata ocluzala a dintelui stalp.
Bratul reciproc (contracroset, brat opozant sau brat rigid) este
rigid si plasat pe fata opusa celei pe care este asezat bratul activ.
Acest brat are contact cu zona supraecuatoriala. Dimensiunea este
uniforma pe tot traiectul
Conectorul secundar, este elementul care face legatura intre
corpul crosetului si saua protezei.
Este rigid, asezat pe fata proximala a dintelui si la nivelul parodontiului
marginal trece la distanta de cel putin 1,5 mm.

Funcțiile croșetului Ackers


– bratul retentiv prin portiunea elastica subecuatoriala se opune
tendintei de desprindere a protezei de pe campul protetic
– pintenul ocluzal, bratul reciproc si portiunea supraecuatoriala rigida
a bratului retentiv, impiedica infundarea si deplasarile laterale ale
protezelor
– bratul reciproc neutralizeaza forta bratului retentiv cand traverseaza
ecuatorul dintelui, pentru ca dintele pe care este aplicat sa nu fie
mobilizat in momentul insertiei si dezinsertiei protezei de pe campul
protetic
Crosetul Bonwill (crosetul circular cu 6 brate)

Caracteristici morfo-functionale:

 este alcatuit din 6 brate (doua retentive, doua reciproce si doi


pinteni)
 este biactiv
 este bidentar
 poate fi considerat un dublu croset Ackers
 este recomandat pe molari sau premolari, intre care exista
trema
Crosetele divizate Roach
Caracteristici:
– bratul retentiv poseda conector secundar propriu ce pleaca direct din
saua protezei
– bratul retentiv este mai elastic decat cel al crosetelor circulare
– bratul retentiv ramane situat in zona cervicala a dintelui stalp și este
mai putin vizibil decat bratul retentiv al crosetelor circulare
– prezinta contact cu dintele stalp, pe o suprafata mai mica decat cele
circulare
– toate crosetele divizate sunt compuse din 6 elemente
– bratul opozant, corpul, pintenul ocluzal si conectorul secundar rigid,
sunt identice cu ale crosetelor circulareprimele crosete divizate descrise de
Roach prezinta bratele elastice in forma de litere si au fost notate cu ajutorul
unui sistem memotehnic, cu numele de “CLUSTIR”
Crosetul divizat cu bratul in „T”

– Este tipul reprezentativ al crosetelor divizate


– Elemente comune cu crosetul circular cu trei brate:
corpul situat pe o fata proximala
pintenul asezat in lacasul ocluzal
bratul opozant (reciproc) situat in zona supraecuatoriala de pe fata orala a
dintelui stalp
bratul activ are forma literei „T” cu un segment transversal asezat pe dinte si
un segment vertical plasat in dreptul procesului alveolar
– Este format din sase elemente componente: patru rigide si doua elastice
Segmentul transversal sau dentar incercuieste 2/3 din fata vestibulara a
coroanei, este in contact cu zona subecuatoriala.
Segmentul vertical sau alveolar uneste segmentul dentar cu saua protetica.
În traiectul sau se afla la oarecare distanta de coletul dintelui si de mucoasa
gingivala a procesului alveolar.
Functii:
· de mentinere prin bratul elastic
· participa la franarea sau limitarea tendintei de basculare a protezelor
terminale
· franeaza infundarea protezei pe campul protetic
· participa la stabilizarea orizontala
Crosetele Ney
 Sunt 6 tipuri.
 Primele patru crosete Ney rezulta dintr-o combinatie intre crosetele
circulare si divizate, sunt biactive, utilizate mai mult.
 Ultimele doua sunt circulare monoact
Crosetul Ney nr.1
 Deriva din crosetul circular cu trei brate Ackers.
 Este compus din: conector secundar, corp, pinten si doua brate
circulare, ambele sunt retentive (extremitatile lor traverseaza ecuatorul,
ajung in zona subecuatoriala cu forme efilate).
 Aceste brate asigura o mentinere dubla si reciproca, fiind asezate pe
fetele vestibulare si orale ale dintelui stalp.
 Este indicat pe dintii cu ecuatorul aproape de zona cervicala.
Crosetul Ney nr.2
 Deriva din crosetul divizat cu bratul elastic in „T”.
 Crosetul prezinta urmatoarele elemente: - trei conectori secundari
dintre care doi sunt elastici si altul rigid
- un pinten ocluzal
- doua brate elastice in forma de „T”
 Fiecare brat este elastic, plasat in zonele subecuatoriale, vestibular
si oral.
 Este indicat pe dintii cu retentivitate vestibulo-distala si oro-distala
Crosetul Ney nr.3
 Rezulta din combinarea dintre crosetul nr.1 cu nr.2.
 Elemente componente:
- doi conectori secundari, unul rigid si altul elastic
- un pinten ocluzal
- doua brate retentive, unul in forma bratului de la crosetul nr.1 si altul
in forma bratului de la crosetul nr.2
 Conectorul secundar elastic uneste bratul in „T” la saua
protezei.

Crosetul Ney nr.4


 Corpul si pintenul ocluzal sunt obtinute prin turnare.
 Bratele active sunt elastice, realizate din sarma, lipite la corpul
crosetului.
 Din punct de vedere tehnic este un croset mixt, obtinut cu
dificultate.
 Este indicat pe dintii cu retentivitate situata aproape de marginea
ocluzala a fetelor vestibulare si orale.
Crosete prefabricate

 Sunt realizate din elemente prefabricate obtinute industrial prin


ambutisare, in diferite forme.
 Elementele prefabricate sunt confectionate din aliaje de crom-
nichel.
 Elementele fabricate sub forma literei T, Y sau cruce sunt
comercializate impreuna cu setul de clesti necesari pentru
efectuarea modelarii.
 Din elementul prefabricat in forma literei T se pot realiza crosete
divizate cu bratul elastic in forma de T sau in semi T sau un croset
cu doua brate.
 Elementul prefabricat in forma de “cruce” permite confectionarea
crosetului circular cu trei brate monoactive.
 Elementele prefabricate sunt modelate dupa proiectul facut pe
model, respectandu-se regulile enumerate la crosetele din sarma.
Crosetele mixte

 Aceste crosete sunt obtinute prin tehnologii diferite: bratele retentive


sunt modelate din sarma, iar celelalte elemente sunt confectionate prin
turnare (pinteni, brat reciproc, corp, conector secundar).
 Sunt apreciate mai mult decat alte tipuri, deoarece nu prezinta
dezavantajele bratelor retentive turnate, ci avantajele bratelor elastice
din sarma.
Avantajele bratelor retentive din sarma :
- contactul cu fata dintelui este liniar
- vizibilitatea redusa
- modelajul sarmei este usor
- activarea este posibila pe par
Dezavantajele bratului retentiv turnat :
- flexibilitatea redusa
- contactul in suprafata cu fata dintelui, ceea ce favorizeaza formarea
placii microbiene
- contactul intim, determina eroziunea smaltului
- sunt vizibile
- nu se pot activa
- nu se pot repara
VA MULTUMESC !