Dismorfismul muscular la bărbați

Bigorexia sau Dismorfia musculară este o preocupare obsesivă

pentru aspectul fizic și reprezintă o deteriorare a schemei corporale. Are la
bază același principiu ca anorexia nervoasă în ceea ce privește imaginea
corporală deformată. Este denumită și ”anorexie inversă”.
Este mai întâlnită între bărbați care, prin exerciții fizice, suplimente
și administrări de steroizi injectabili, își doresc o creștere a masei musculare
ajungând la un aspect supradimensionat, punându-și viața în pericol.
 Simptome
Principalul simptom al bigorexiei este faptul că individul, deși este într-o
formă fizică bună, cu o masă musculară dezvoltată, continuă să-și considere corpul
privat de aspectul dorit.
Alte simptome:
 dureri musculare persistente;
 oboseală extremă, până la epuizare;
 iritabilitate;
 depresie;
 dietă foarte restrictivă și atent urmată;
 insomnie;
 creșterea ritmului cardiac în repaus;
 performanță scăzută în timpul contactului intim;
 sentimente de inferioritate.
 Consecințe
 insomnie
 insuficiență renală sau
hepatică
 probleme de circulație a
sângelui
 depresie
 microtraumatisme și
traumatisme ale tendoanelor,
ligamentelor și mușchilor
 incapacitatea de a se relaxa
Dacă există abuz de substanțe
anabolice, se pot instala boli
cardiovasculare, cancerul de
prostată și atrofierea țesutului
testicular.
  Medicație și mecanisme
Antidepresive
I.Inhibitori Selectivi ai Recaptării
Serotoninei: Inhibă recaptarea serotoninei
din fanta sinaptică -> crește concentrația de
serotonină în fanta sinaptică -> stimulează
receptorii specifici -> scad depresia
II.Triciclice: Inhibă recaptarea NA și 5-HT
prin deprimarea transportului membranar
specific care asigură trecerea NA și 5-HT din
fanta sinaptică în citoplasma terminațiilor
adrenergice; prin urmare, crește disponibilul
de NA și 5-HT la nivelul neuronilor
postsinaptici.
Antipsihotice
I. Blochează Rp.D2 dopaminergici de la nivelul
a 3 sisteme dopaminergice:
a) - Sistemul mezocortical-mezolimbic
b) - Sistemul nigro–striatal
c) - Sistemul tubero–infundibular
II. Blochează receptorii alpha adrenergici- din
substanţa reticulată activatoare bulbară
III.Blochează parţial şi receptorii colinergici
IV.Blochează receptorii serotoninergici - cu
influenţarea centrilor vegetativi din
hipotalamus, cu creşterea poftei de mâncare
(efect orexigen)
V.Blochează receptorii histaminici
Anxiolitice (benzodiazepine)

• Benzodiazepinele afectează
sistemele polisinaptice. Deprimarea
centrală nu are caracter global, ci
realizează protejarea scoarţei faţă de
stimuli senzoriali şi emoţionali
perturbatori.
• Deprimă sistemul reticulat
mezencefalic, acţionează asupra
sistemului limbic şi conexiunilor sale
cu hipotalamusul şi scoarţa
cerebrală.
• Acţionează asupra unor receptori
specifici din creier situaţi la nivelul
neuronilor în scoarţa cerebrală,
sistemul limbic şi cerebel.
 Terapia cognitiv-comportamentală

Aceasta este un tip de terapie care presupune mai multe etape:

- Terapeutul solicită bolnavului să se implice în diverse tipuri de situații sociale fără
să-și mascheze defectul.
- Terapeutul ajută bolnavului să înceteze comportamentele compulsive care includ
verificarea sau ascunderea defectului. Această etapă se referă la eliminarea oglinzilor,
a acțiunilor prin care pacientul își acoperă zonele de piele considerate neatrăgătoare
sau a produselor cosmetice.
- Terapeutul ajută pacientul să-și schimbe convingerile false legate de aspectul lui.
Tulburarea dismorfică a corpului afectează atât bărbații cât și femeile în mod egal.
 Anorexia nervoasă la femei

Anorexia nervoasă este o tulburare psihică severă din categoria

tulburărilor alimentare, caracterizată prin menţinerea unei greutăţi corporale mici,
inadecvate şi printr-o deformare a imaginii propriului corp cu teama persistentă
de îngrăşare. Bolnavul de anorexie nervoasă nu e lipsit neapărat de poftă de
mâncare, mănâncă intenţionat foarte puţin astfel încât Indicele de Masă Corporală
(IMC) ajunge la 17,5kg/m2 sau mai mic.
Anorexia este considerată ca fiind una dintre tulburările psihiatrice cu
o rată înaltă de mortalitate ( circa 10 % ), iar riscul de suicid la bolnavii de
anorexie nervoasă este mai mare decât în populaţia generală şi este considerată o
cauză majoră de deces.
 Simptome
 afectare endocrină: amenoree, creşterea nivelului cortizolului, reducerea concentraţiei,
hipoglicemie cu scăderea insulinei, scăderea capacităţii de concentrare a urinei;
 afectare cardiovasculară: hipotensiune arterială, bradicardie sinusală, palpitaţii, aritmii cardiace;
 afectare gastrointestinală: dureri şi meteorism abdominal, constipaţie, leziuni ale esofagului,
hipertrofia glandelor parotide şi submandibulare;
 afectare dermatologică: tegumente reci, subţiri, uscate, unghii
casante, păr friabil;
 afectări în sfera ORL: stomatite, laringite repetate,
afectarea smalţului dinţilor, carii dentare frecvente;
 afectări ale aparatului locomotor: osteoporoza, fracturi osoase,
întârzieri în creştere;
 afectare hematologică: anemie, leucopenie, trombocitopenie.
 afectare cerebrală: lărgirea ventriculilor cerebrali şi un grad
de atrofie cerebrală.
 Consecințe

Anemie

Probleme Tulburări
renale ale inimii

Absența
Anorexia
ciclului Osteoporoza
menstrual

Probleme
Anomalii
gastro-
electrolitice
intestinale
 Medicatie
TRATAMENT PSIHOTERAPEUTIC
Se impune o perioadă de internare urmată de un regim ambulatoriu.
Antipsihotice:
 generația I: Pimozid și Sulpirid – nu favorizează în mod suficient creșterea în greutate;
 generația a II-a(moderne): Olanzapina = antagonist D2/5HT2 => creștere în greutate,
îmbunătățirea simptomelor obsesiv-compulsive.

Antidepresive: Triciclice și ISRS (Fluoxetină, Citalopram, Sertralină,

Fluvoxamină) – utilizare limitată din cauza efectelor adverse cardiovasculare.

Antiepileptice – Valproat și Pregabalin => creșterea poftei

de mâncare.
  Diferite tipuri de terapie folosite în tratarea
pacienților cu anorexie

 Terapia comportamentală individuală,

terapia de grup și terapia familială;
 Scopul terapiei: schimbarea
comportamentului și a modului de a gândi al
pacientului, încurajarea de a mânca sănătos.
Acest tip de terapie este mai eficient în cazul
pacienților tineri, care suferă de anorexie
severă de mult timp;
 Dacă pacientul este tânăr, la sedințele de
terapie poate participa împreună cu familia;
 Grupurile de suport în cadrul cărora
pacienții și familiile lor se întâlnesc și
discută situațiile prin care au trecut.
-Aurică Elena -Golubeanu Daniela
-Banari Marina -Milan Andreea
-Chețeg Ligia -Mirică Anca
-Chiorean Călin -Roncea Felicia
-Erdellyi Gabriella -Tomegea Alexandra