Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA „OVIDIUS” CONSTANȚA

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI


DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC

Lucrare metodico – științifică


pentru obținerea gradului
didactic I în învățământ

Coordonator științific ,
Conf. Univ. Dr. Viorica POPESCU Candidat,
Șeila – Denis NIAZI
Liceul Tehnologic „Axiopolis”
Cernavodă, Jud. Constanța
TEMA LUCRĂRII
APLICAȚIILE ELECTROLIZEI
TEHNICI AeL UTILIZATE
ÎN PROCESUL
INSTRUCTIV – EDUCATIV
CUPRINSUL LUCRĂRII
ARGUMENT
CAPITOLUL 1. Aplicațiile electrolizei
 1.1. Electroliza
 1.2. Legile electrolizei
 1.3. Obținerea metalelor prin electroliză
 1.4. Obținerea nemetalelor prin electroliză
 1.5. Electroliza metodă de purificare a metalelor
 1.6. Electroliza metodă de combatere a coroziunii
 1.7. Galvanotehnica
 1.7.1. Galvanostegia
 1.7.2. Galvanoplastia
 1.8. Celulele electrochimice
 1.9. Metode de analiză bazate pe electroliză
 1.7.1 Electrogravimetria
 1.7.2 Conductometria
 1.7.3 Potențiometria
 1.7.4 Polarografia
 1.7.5 Electroforeza
 1.10 Aplicații noi ale electrolizei
CUPRINSUL LUCRĂRII
CAPITOLUL 2. Elaborarea și experimentarea de tehnici AeL utilizate
în procesul instructiv - educativ la capitolul Aplicațiile electrolizei
 2.1. Metode moderne utilizate în procesul instructiv - educativ la capitolul
Aplicațiile electrolizei
 2.2. Cubul
 2.3. Bulgarele de zăpadă
 2.4. Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat
 2.5. Metoda ciorchinelui
 2.6. Mozaicul
 2.7. Instruirea asistată de calculator (I.A.C.)
 2.8. Advanced electronic learning (AeL) utilizat în procesul instructiv -
educativ la capitolul „Aplicațiile electrolizei”
 2.9. Go-Lab utilizat în procesul instructiv – educativ la capitolul
„Aplicațiile electrolizei”
 2.9.1. Global online science labs (Go-lab
 2.9.2. Inquiry Learning Space – Aplicațiile electrolizei
CUPRINSUL LUCRĂRII
CAPITOLUL 3. Metodologia cercetării pedagogice
 3.1 Cercetarea pedagogică
 3.2 Proiectarea pedagogică
 3.2.1. Proiectarea unităţilor de învăţare
 3.2.2. Proiectarea lecţiilor
 3.3 Analiza și interpretarea rezulatelor testelor inițiale
 3.4 Analiza și interpretarea rezulatelor testelor de progres
 3.5 Analiza și interpretarea rezulatelor testelor sumative
 3.6 Analiza și interpretarea rezultatelor chestionarelor de
satisfacție aplicate elevilor
CONCLUZII GENERALE
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
„Prietenii te ajută când pot, colegii te ajută când vor,
iar calculatorul – când dorești.”
Valeriu Cabac

 AeL (Advanced electronic Learning) - o metodă


modernă de predare – învățare – evaluare ce oferă
ocazia elevilor de a-și însuși cunoștințe într-un mod
plăcut și ușor, iar profesorilor de a pune bazele unei
învațari temeinice. În același timp are un pronunțat
caracter activ –participativ din partea elevilor și ofera
posibilități de comunicare și cooperare eficientă.
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

Reforma curriculară a învățamântului


românesc trebuie să aibă ca preocupare
majoră cultivarea gândirii logice și
acumulării unor capacități de care elevul să
se poată folosi în viață. Aceasta se poate
realiza printr-o îmbinare adecvată a
metodelor moderne cu cele tradiționale.
Pornind de la ideea că informatica a
devenit în zilele noastre un instrument
esențial de lucru pentru totalitatea știintelor
și domeniilor tehnice, este firesc ca
învățarea electronică să fie aplicată și în
domeniul chimiei.
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

 Chimia este una din științele naturii ce are ca obiect de


studiu compoziția, structura și schimbarile materiei și are
aplicabilitate aproape nelimitată in viața de zi cu zi.

 Electroliza are nenumărate aplicații in industrie ,


permițând obținerea unor cantități mari de produse
importante cum ar fi : hidrogenul, oxigenul, clorul,
hidroxizii alcalini, peroxizii, oxiclorurile etc.
MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
 Conținutul digital educațional AeL este proiectat și
prezentat intr-o manieră modernă și atractivă.
Lecțiile interactive îmbunătățesc performanța
școlară și contribuie la atingerea obiectivelor
operaționale propuse, la formarea de aptitudini,
abilități și competențe.
 Un alt portal ce vine în ajutorul profesorilor și al
elevilor este Go-Lab (Global Online Science
Labs). Obiectivul principal al portalului Go-Lab
(http://www.golabz.eu) este de a oferi profesorilor
şi elevilor o platformă foarte simplă şi atractivă,
care să vină în sprijinul activităţilor de învăţare prin
interogare desfăşurate în cadrul orelor de ştiinţe.
ORGANIZAREA CERCETĂRII
 Tipul cercetării: Observațională
 Perioada de cercetare: anul școlar 2018-2019.
 Locul de desfășurare al cercetării: Liceul Tehnologic „
Axiopolis” Cernavodă
 Clasa experimentală:
 Clasa a – XII –a A, Liceul Tehnologic ,, Axiopolis”-
Cernavodă
 Efectivul clasei este de 22 elevi dintre care 14 băieţi
şi 8 fete;
 Clasa de control:
 Clasa a – XII –a B, Liceul Tehnologic ,, Axiopolis”-
Cernavodă
 Efectivul clasei este de 18 elevi dintre care 12 băieţi
şi 6 fete;
Obiectivele cercetării:
1. Evaluarea nivelului de achiziţii cognitive ale
elevilor care facilitează însuşirea noilor cunoştinţe;
2. Proiectarea şi organizarea unui experiment
psihopedagogic centrat pe metode de instruire
asistată de calculator şi tehnici AeL care să
facilitizeze achiziţiile elevilor în domeniul cognitiv ,
cunoştinţe, priceperi, capacităţi, abilităţi;
3. Analiza impactului tehnicilor AeL aplicate în
timpul orelor de chimie asupra clasei
experimental;
4. Evaluarea nivelului de însuşire a noilor
cunoştinţe.
Metode de cercetare folosite:
 1. Observația directă vizând gradul de asimilare a unor
modele, norme, valori;
 2. Metoda anchetei vizând acumularea unor date privind
motivația învățării, semnificația notei, a succesului școlar;
 3. Metoda cercetării documentelor școlare vizând studierea
cataloagelor, a programei de învățământ, planificări anuale
și calendaristice, caiete de teme, lucrări scrise, fișe de
lucru, fișe experimentale etc.;
 4. Metoda testelor, se refera la diferite tipuri de evaluări ale
elevilor urmărind progresul sau regresul înregistrat de elevi;
 5. Metode de măsurare a rezultatelor cercetării și de
interpretare a datelor obținute pe parcursul experimentului
(metode statistice).
Mediile obținute la testele susținute pe
parcursul întregii unități de învățare de elevii
celor două clase

Rezultatele obținute de elevi la testele aplicate


confirmă performanțele școlare anticipate la
începutul experimentului pedagogic.
TIPUL TESTULUI CLASA MEDIA CLASEI

TEST INIȚIAL a – XII – a A 6,71


a – XII – a B 6,59
TEST DE PROGRES a – XII – a A 7,61
a – XII – a B 7,08
TEST SUMATIV a – XII – a A 8,68
a – XII – a B 7,40
Graficul comparativ al rezultatelor obținute
de elevii clasei a – XII –a A și a – XII – a B la
testul de evaluare inițială
9

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Clasa a XII - a A (clasa experimentală) Clasa a XII - a B (clasa martor)


Graficul comparativ al rezultatelor obținute de elevii
clasei a – XII –a A și a – XII – a B la testul de
evaluare sumativă
10

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22

Clasa a XII - a A (clasa experimentală) Clasa a XII - a B (clasa martor)


Concluzii
 Rezultatele obţinute în cadrul clasei
experimentale dovedesc faptul că folosirea
tehnicilor AeL de predare învățare duc la o
mai bună înţelegere şi sedimentare a
noţiunilor predate. Am constatat că elevii
din această clasă au avut rezultate mai
bune faţă de nivelul iniţial de cunoştinţe de
la care s-a plecat dar și față de clasa
martor unde nu s-au folosit tehnici Ael.
Concluzii
Utilizând soft-uri educaţionale în orele de chimie constatăm că:
 elevul poate lucra individual sau în grupe, acesta “învaţă” ce înseamnă munca în
echipă ;
 simulările fenomenelor fizice şi chimice atrag după sine dezvoltarea creativităţii
fiecărui elev în parte;
 profesorul „urmăreşte“ fiecare elev în parte, obţinând un feed-back continuu, fapt
care îl ajută pe profesor să-şi modeleze strategia didactică, în vederea obţinerii
eficienţei lecţiei;
 perimetul virtual ajută elevul să vadă cu „ochii minţii” fenomenele chimice;
 modelarea virtuală însoţită de explicaţiile interdisciplinare conduce la creşterea
calităţii procesului de predare-învăţare-evaluare
 testele de evaluare continuă asigură feed-backul în lecţie;
 animaţiile şi reluările determină implicarea fiecărui elev în procesul de predare-
învăţare-evaluare;
 elevul învaţă jucându-se, variind diferiţi parametri ce caracterizează anumite
mărimi fizice, totul în mod riguros, matematic;
 prin lecţiile interactive susţinute se realizează dezvoltarea elevului ţinând cont de
particularităţile lui individuale ca subiect al actului educaţional;
Concluzii
 Analizând rezultatele testelor am concluzionat că motivaţia elevilor
pentru studiul chimiei creşte dacă aceştia preiau controlul asupra
propriei învăţări putând să-şi observe propriile idei, gânduri şi
cunoştinţe.
 Activităţile didactice bazate pe tehnicile moderne de predare-învăţare
reprezintă pentru studiul chimiei contextul cel mai favorabil
familiarizării elevilor cu specificul gândirii chimice şi a metodei
ştiinţifice de investigare a realităţii. Aceste activităţi moderne
favorizează aprofundarea cunoştinţelor propuse de programa şcolară
la chimie, de manualele şcolare şi asigura deschideri interdisciplinare.
În plus, prin deprinderile pe care le dobândesc elevii îşi construiesc o
gândire ştiinţifică corectă, se familiarizează cu învăţarea autodirijata,
îşi formează personalitatea, manifestă o conduită civică corectă şi îşi
schimbă optică asupra învăţării.
 Nu trebuie renunţat în totalitate la metodele tradiţionale, ele trebuie
integrate în procesul didactic la chimie astfel încât să corespundă
scopului urmărit, punctelor de vedere ale elevului, întrucât el este în
vârful piramidei procesului didactic.
Vă mulțumesc pentru atenție!