PLACENTA SI ANEXELE FETALE

NASTEREA
PELVIMETRIA
 PLACENTA SI ANEXELE FETALE

 Placenta - organ tranzitoriu al gestatiei

 Anexele fetale - cordolul ombilical si sacul amniotic
 Cordonul ombilical conține 2 artere si o venă.
 Sacul amniotic este format de membranele fetale
(amnios si corion) si contine lichidul amniotic ce
protejează fatul in dezvoltare
 Placenta la termen are un diametru mediu de 20 cm
si greutatea reprezinta 1/6 din greutatea fatului.
 Forma: privita din fata rotunda sau ovala, din profil
are forma discoidala
 Are 2 fete (materna si fetala) si o margine circulara.
 Cirulatia fetala este asigurata de 2 artere ombilicale
ce transporta sange venos de la fat spre placenta si o
vena ombilicala ce aduce sange arterial de la
placenta spre fat
 Circulatia materna are loc prin arterele si venele
utero-placentare
 Functiile placentei:
 Respiratorie: trecerea substantelor gazoase se face prin difuziune
 De nutritie: se realizeaza prin trecerea transplacentara a substantelor nutritive de la mama la
fat
 Excretorie: catabolitii rezultati din metabolismul fetal ca ureea, creatinina si acidul uric trec
in sangele matern prin difuziune
 Endocrina: sintetizeaza si secreta hormoni - estrogeni, progesteron, gonadotrofina corionica
umană (HCG), hormoni lactogeni placentari
 De aparare: in general placenta se opune trecerii germenilor, dar unii pot strabate bariera
placentară (sifilis, toxoplasmoza). Virusurile strabat usor placenta producand embrio si
fetopatii grave (rubeola, herpes, hepatita, rujeola)
 Membranele fetale ( amniosul si corionul), se pot vizualiza in cursul nasterii cand se
deschide orificiului cervical intern. Portiunea situata intre prezentatie si vagin este denumita
"punga apelor".
 Lichidul amniotic- cuprins in interiorul cavitatii amniotice
 Are rol în : protectia mecanica si termica a fatului
 Hidratarea si nutritia fatului prin deglutitie
 NASTEREA

 Din punct de vedere obstetrical, nasterea reprezinta un ansamblu de fenomene, ce duc la

expulzia fatului si a anexelor sale din organismul matern.
 In functie de modificarile uterului, dilatarea colului si coborarea fatului, procesul nasterii a fost
impartit in 4 faze:
 Faza 0: calm uterin si rigiditata cervicala

 Faza 1: pregatirea uterului pentru travaliu (maturatia cervicala, cresterea contractiilor uterine
nedureroase, dezvoltarea segmentului inferior)

 Faza 2: perioada travaliului activ, are 4 perioade:

 I – stergerea si dilatarea colului
 II – expulzia fatului
 III – expulzia placentei
 IV – consolidarea hemostazei postpartum

 Faza 3: este faza involutiei uterine postpartum (lehuzia)

 Travaliul nu se suprapune nasterii, el
fiind o componenta a acestuia.
 Diagnosticul pozitiv de travaliu
presupune existenta CUD progresive ca
intensitate, durata si frecventa si
dilatatia colului de minim 2 cm.
 Conditiile nasterii
 La nastere, uterul se contracta sincron,
iar cervixul se dilata, ceea ce aparent,
sunt doua actiuni opuse
 Ramolirea (maturatia colului)
 - Colul uterin se ramoleste
(matureaza) in apropierea nasterii, ceea
ce permite dilatarea lui in travaliu.
 POZITIA FATULUI
 Atitudinea reprezinta postura fatului in uter

 Asezarea fatului in uter

 Acest factor este foarte important in desfasurarea
nasterii si felul cum va avea loc!

 Prezentatia fatului reprezinta partea fetala ce se

prezinta prima la stramtoarea superioar
 Doua grupuri mari de prezentatii (asezare
longitudinala sau transversala)
 Longitudinala: craniana si pelviana;
 Transversale sau oblice
 Prezentatia considerata normala este cea
craniana (occipitala) - 95% din cazuri -fatul este
asezat paralel cu coloana vertebrala a mamei, cu
capul in jos, si barbia in piept. In acest caz
prezentatia este normala, asezarea este normala, iar
gradul de flectare a gatului este, de asemenea,
normal.
 La un numar mai redus de cazuri apar diferite grade
de deflexiune ale capului.
 Poziția este raportul dintre punctul de reper al
prezentației și partea stângă sau dreaptă a bazinului
matern.
 Pentru fiecare prezentație există 2 poziții: stangă si
dreapă.
 Diagnosticul de varietate de pozitie se stabilește
doar dupa ce craniul s-a fixat la stramtoarea
superioară.
 Craniul este format din următoarele oase: 2
frontale, 2 parietale, 2 temporale, occipital,
aripile sfenoidului
 Suturile sunt spatiile membranoase care separă
oasele craniului, cele mai importante fiind:
 Metopica intre cele 2 frontale
 Sagitala intre cele 2 parietale
 Coronala, intre frontale si parietale
 Lambdoida intre parietale si occipitale
 Fontanelele sunt spatiile membranoase de la
locul de intalnire al suturilor, cele mai importante
sunt:
 Anterioara (bregmatica sau fontanela mare), de
forma rombica, la intalnirea suturilor metopica,
coronala si sagitala
 Posterioara (lambdoida sau mica fontanela), de
formă triunghiulara, situata la întâlnirea suturii
lambdoide cu cea sagitala. Permite stabilirea
varietatilor de pozitie în prezentatia craniana
 Diametrele cele mai importante ale craniului fetal:
 Biparietal – 9,5 cm, între cele 2 oase parietale
 Bitemporal – 8 cm, între cele 2 oase temporale
 Occipito-frontal – 12 cm, de la occiput pana
deasupra radacinii nasului (diametrul de angajare al
craniului parțial flectat)
 Suboccipito-bragmatic – 9,5 cm, de la occiput la
fontanela mare (diametrul de angajare al craniului
flectat)
 Suboccipito-frontal – 11 cm, de la occiput la frontal
(diamtrul de angajare in prezentatia bragmatica)
 Submento-bregmatic – 9,5 cm, de la unghiul
mandibulei la fontanela anterioara (diametrul de
angajare in prezentatia faciala)
 Sincipito-mentonier – 13,5 cm, de la occiput la
varful mentonului, este diametrul care nu permite
angajarea in prezentatia faciala
 Canalul de nastere este format din canalul osos si canalul moale.
 Reprezintă al doilea obstacol în calea nașterii fatului, primul fiind
colul uterin iar ultimul, perineul.
 Traversarea fatului prin canalul de nastere necesita o concordanta
intre dimensiunile canalului osos si cele alea fătului.
 Canalul moale – extensibil, reprezentat de formațiunile musculare,
fasciale si aponevrotice ce tapetează bazinul osos.
 La dilatație completa, corpul uterin, segmentul inferior, cervixul si
vaginul formeaa un canal prin care trece mobilul fetal.
 Canalul osos (pelvisul, bazinul) este constituit din sacru, coccige si
2 coxale, ce sunt formate din fuziunea ischionului, ilionului si
pubisului.
 Pelvisul se aseamănă cu un trunchi de con răsturnat, având:
 segment superior (marele bazin) ce aparține abdomenului si
este fără semnificație obstetricală (fals pelvis)
 segment inferior (micul bazin) denumit și excavatie pelvina,
pelvis adevarat sau bazin obstetrical
 Bazinul obstetrical are 3 stamtori:
 Superioară
 Mijlocie
 Inferioară
Stramtoarea superioara - planul de angajare al
fatului
 Diametrle strâmtorii superioare
 antero-posterioare (sagitale)
 Promonto-suprapubian (conjugata anatomica) – 11 cm
 Promonto-subpubian (conjugata diagonala) – 12 cm
 Promonto-retropubian (diametrul util Pinard, conjugata vera) –
10,5 cm
 oblice
 Oblic stâng
 Oblic drept
 transversale
 Promontoriu- Marginea anterioara a corpului primei
vertebre sacrate, situata la varful unghiului sacrovertebral
anterior.
 Stamtoarea mijlocie –spatiul cuprins
intre stramtoarea superioara si inferioara.
 Cel mai important diametru al stâmtoarii
mijlocii este diametrul bispinos (transversal)

Stramtoarea inferioara - orificiul prin

care fatul paraseste micul bazin.
 Diametrele cele mai importante ale stramtorii
inferioare sunt:
 Biischiatic, intre tuberozitatile ischiatice,
de 11 cm.
 PELVIMETRIA
 Reprezinta masurarea diametrelor externe si interne ale bazinului
 Pelvimetria externa se realizează cu pelvimetrul, cu pacienta în
poziție verticală, cu plantele lipite in interior
 Cuprinde diametrele:
 Antero-posterior (extern) = 20 cm = intre punctul cel mai
proeminent al fetei anterioare a simfizei pubiene si apofiza
spinoasa a L5
 Bispinos = 24 cm = intre cele 2 spine iliace-antero-superioare
 Bicrest = 28 cm = uneste punctele cele mai îndepartate ale
crestelor iliace
 Bitrohanterian = 32 cm = distanta dintre cele 2 trohantere
 Diametrul transvers al stramtorii inferioare (biischiatic)-
pelvimetrie
 Distanta dintre fetele interne ale tuberozitatilor ischiatice
 Se repereaza cu policele de la ambele maini cele 2
tuberozitati si cu banda metrica sau cu pelvimetrul se
masoara distanaa dintre ele scazand 1,5 cm grosimea
peretelui → valoare medie de 11 cm.
 Pelvimetria interna se efectueaza prin
tușeu vaginal si ofera date despre
stramtoarea superioară si inferioara si
despre excavatia pelvina sau bazinul
obstetrical.
 Cele mai importante elemente de
urmarit la pelvimetria interna sunt:
 Promontoriu
 Diametrul util Pinard, liniile
nenumite si arcul pubian
(stramtoarea superioara)
 Curbura sacrului si spinele
sciatice (excavtie pelvina)
 Diametrul biischiatic
 Dispozitia sacrului
 VA
MULTUMESC!

DR. BOBES-ILICI
ROMANITA