ARTA MEDIEVALĂ

ROMÂNEASCĂ
SEC. XIV- XV

Eleve: RUNCAN MARA

SEICA IULIA
 SECOLUL XIV
 ţările româneşti au cunoscut o mai mare libertate în aceasta perioadă, însă
tendinţele autonomiste au fost combătute de regii din dinastia agevina ( de Anjou),
în special de Carol Robert, care va încerca să sprijine dezvoltarea oraşelor,
acordându-le privilegii şi primind în schimb ajutorul acestora
 în aceste condiţii, dezvoltarea artelor (condiţionată de prospeţimea economică, de
dezvoltarea meşteşugurilor) a devenit posibilă atât în mediul rural, cât şi în oraşele
vechi sau noi create
 contextul istoric a favorizat o evoluţie firească, o maturizare a structurilor anterior
create
 cum cultural Evului Mediu avea un caracter teologic şi cum administraţia nou
creată avea nevoie de sprijinul bisericii, întemeierea noilor state a fost urmată de
întemeierea unor mitropolii-aflate sub tutela patriarhiei de la Constantinopol – fapt
ce a dus la integrarea culturii şi artei româneşti în sfera celei bizantine, dar care a
permis totodată şi pătrunderea influenţelor occidentale.
 ARHITECTURA
• castelele şi catedralele care formeaza o imagine tipică, chiar dacă
simplificată, Evului Mediu vestic din punct de vedere arhitectural,
corespunde, în lumea românească, mai ales prin conacele vremii
• în arhitectura medievală, influenţele curentelor vestice pot fi regăsite,
în măsură mai mare sau mai mică, în cele trei ţări locuite de români.
• bisericile de stil bizantin se caracterizează prin:
-planul cruciform care reiese din apariţia absidelor în
pereţii laterali, împărţirea în trei încăperi: pronaos, naos si altar,
ultimele două despărţite între ele prin catapeteasmă,
-acoperişul în formă de bolta arcuită, prezenţa unei
cupole centrale ridicată deasupra naosului în care este pictat Hristos,
-contrastul evident dintre aspectul exterior simplu şi
sobru şi interiorul bogat ornamentat prin picturi sau mozaicuri.
• sculptura este foarte săracă, prezentă numai la ornamentarea
ferestrelor, uşilor şi coloanelor.
• în Ţara Românească şi Moldova s-
au ridicat o serie de biserici în aşa
numitul “plantreflat”, în varianta Manastiea
“triconcului”, de origine Vodita
bizantino-sud-dunăreană
• împărţirea tradiţională a bisericilor
bizantin ortodox: pronaos – de
regulă pătrat, naos - cu două
abside laterale, iar în mijloc se Manastirea
ridica o turlă şi absida altarului Tismania
spre răsărit
• acestui tip îi aparţin mănăstirilor
Vodita, Tismana şi Cozia
• situându-se printre cele mai de
seama creaţii arhitectonice din
întreg sud-estul european, servind
ca model pentru o bună parte din
bisericile de mai târziu. Manastirea
Cozia
• Biserica Sf. Nicolae (domnească) din
Curtea de Argeş – de la mijlocul
secolului XIV – este concepută după
planul “în cruce greacă înscrisaă”, un
monument excepţional sub raport
artistic.

• în Moldova, biserica Sf. Nicolae din

Rădăuţi, ctitoria lui Bogdan I (c. 1359-
1365), are planul unui edificiu romanic,
basilical, unic în arhitectura
moldovenească, fără turlă, are calote
semisferice, uşi şi geamuri gotice şi
acoperişul romanic cu contraforţi gotici.

• Biserica Sf. Treime din Siret, din

aceeaşi perioadă, este ultima dintre
realizările cu influenţă bizantină are plan
longitudinal cu exedre laterale, elemente
decorative din tradiţia populară
• Semnificativ pentru stilul gotic
transilvănean, printre monumentele
păstrate până în zilele noastre, în
ciuda tuturor deteriorărilor, putem
cita Biserica Neagră din Braşov
(secolul 14 -15) în arhitectură
religioasă, Castelul Bran în judeţul
Braşov (secolul 14) în arhitectura
Biserica Neagra
laica
• Specifice Transilvaniei de-a
lungul acelor secole, au fost şi
extinderile şi fortificaţiile oraşelor,
creşterea lor urbană fiind bazată pe
principiile funcţionalităţii, oraşele
Sighişoara, Sibiu, Braşov fiind
mărturii elocvente. Castelul Bran
• Goticul, ajuns la deplină maturitate în sec
XIV (considerat stilul secolului) îşi pune
amprenta şi asupra micilor biserici
ortodoxe
• Arhitectura gotica din Transilvania era
racordată în sec XIV la mişcarea
internaţională a stilului, arhitecţii aducând
modificări în stil gotic şi unor vechi
edificii romanice.
• Divizarea artelor plastice în ţările
româneşti era chiar mai strictă în artă
decât în arhitectură, unde interferenţele
stilistice erau chiar frecvente
• în unele biserici ortodoxe din Transilvania
se pot observa clar lucrări influenţate de
curentele occidentale (picturile în stil gotic
din biserica satului Strei, în prezent în
judeţul Hunedoara, datand din secolul
XIV).
Biserica Strei
 SCULPTURA
•Paralel cu sculptura cu rol decorativ s-a dezvoltat sculptura funerară-
lespezi de mormânt cu incizii şi inscripţii
•S-a creat, bineînţeles şi sculptura statuară- există date care confirmă
că au existat în faţa catedralei din Oradea 3 statui , transformate
ulterior de turci în tunuri.

PICTURA
•Existenţa unei tradiţii bizantine vechi a fost dovedită de înflorirea
picturii murale în Valahia în secolul XIV
•Picturile de pe pereţii bisericii din Curtea de Argeş, realizate între
1362-1366, constituie una din cele mai impunătoare compoziţii de tip
mural bizantin din secolul XIV şi un model pentru pictorii murali din
Ţările româneşti şiTransilvania, integrată într-o adevarată şcoală de
pictură.
 SECOLUL XV
Dacă secolul XIV a fost marcat ca evenimente cruciale precum crearea
primelor două state independente, Moldova şi Ţara Românească, secolul XV va
însemna o nesfârşită luptă pentru o dezvoltare de sine statătoare, precum şi a unor
majore împliniri pe plan artistic.
ARHITECTURA fortificată, rezidenţială şi religioasă
 contextul istoric a determinat consolidarea cetăţilor fortificate ( cum este cetatea
Hotinului, din Moldova-care are pereţi groşi de 5 metri) precum şi derularea unei
campanii de fortificare pe linii Dunării (cetatea Brăila, Cetatea Giurgiu
în paralel cu construcţia cetăţilor militare de apărare s-au construit şi cetăţi orăşeneşti
menite să apere aşezările în cazul pericolului.
Una din cele mai vechi fortificaţii orăşeneşti este cea a Sibiului şi cea mai frumoasă
cetate orăşenească a Transilvaniei este considerată cea de la Sighişoara (stil – gotic
transilvanean)
• în Moldova: Mănăstirea de la
Bistriţa, Mănăstirea de la Putna-
avea ziduri şi turnuri de flancare.
• De asemenea, s-au construit
castele: Castelul Hunedoara şi
Soimos ( ridicate de
cnezihunedoreni) Castelul Corvinilor
• în timpul lui Sţefan cel mare s-au
ridicat cele mai multe lăcaşuri de
cult ( în jur de 30)-asftel creându- Manastirea
Voronet
se acel ” stil moldovenesc” –
unitar datorită acumulării şi
selectării de elemente
(ex:Mănăstirea Putna, Biserica Sf
Cruce din Pătrăuţi, fosta Biserică
Voroneţ (înainte de a fi pictată în
sec XVI), Mănăstirea de la Manastirea
Neamţ. Neamt
 SCULPTURA
•Este în continuare subordonata arhitecturii...împodobind faţadele cu reliefuri şi
elemente decorative, dar în acelaşi timp, se dezvoltă şi sculptura statuară (la Biserica
Neagra) reprezentând sfinţi -dar şi animale (influenţe gotice)
•Monumentele funerare sunt împodobite cu reliefuri din ce în ce mai complexe şi sunt
realizate, în funcţie de zonă, în diferite materiale ( în Ţara Românească din piatră; în
Moldova din calcar, gresie sau marmură).

PICTURA
•Reprezentative sunt picturile din mănăstirile din Moldova ridicate în timpul lui Ştefan-
mai ales prin miniaturi moldoveneşti şi mari ansambluri de pictură murală
• Schemele conografice urmau un program riguros:
-în calota turlei de pe naos era pictat Hristos;
-pe pereţii turlei erau 3 registre ocupate de îngeri, profeţi,
apostoli
- pe pandantivi erau pictaţi cei patru evanghelişti
•Astfel pictura românească a dobândit un caracter unitar şi original
 CONCLUZIE

!!!Putem spune, că perioada secolelor XIV-XV a fost

una de înflorire şi evoluţie în ceea ce priveşte
manifestările artistice şi drept urmare a influenţat
perioada sec XVI, cea mai bogată din întreaga
medievalitate românească.
 BIBLIOGRAFIE:
• https://ro.scribd.com/doc/11447261/Arta-
Medievala-Romaneasca-Sec-Xiv-xv-mada
• https://www.google.ro/search?hl=ro&site=imghp
&tbm=isch&source=hp&biw=1517&bih=735&q=
manastirea