Sunteți pe pagina 1din 30

DEFINIŢIE

Plagă este numită orişice traumatizare mecanică a organismului


asociată cu dereglarea integrităţii învelişului ţesuturilor – al
tegumentelor sau al mucozităţilor.

Semiologia plăgilor

Semnele de bază ale plăgilor sunt:


• Doloritate;
• Hemoragie;
• Dehiscenţa marginilor plăgii.
Semiologia plăgilor
Sindromului dolor
• Localizarea plăgii
• Caracteristica armei traumatizante
• rapiditatea producerii plăgii
• Starea neuro-psihică a bolnavului

Hemoragia
• calibrul vasului lezat şi tipul lui
• Localizarea plăgii
• Starea hemodinamicii sistemice
• Starea sistemei de coagulare

Dehiscenţa

Dereglările funcţionale

Simptomele generale
• Declanşarea anemiei acute şi a şocului
• Alipirea infecţiei
CLASIFICAREA PLĂGILOR
•După origenea lor se clasează în:
•Chirurgicale;
•Accidentale
•Militare.
În dependenţă de caracterul lezării ţesuturilor
• Tăiată; (vulnus incisum)
• prin înţepare; (vulnus
punctum)
•contuzionată; (vulnus
contusum)
•lacerată; (vulnus
laceratum)
• strivită; (vulnus caesum)
•muşcată; (vulnus morsum)
• prin armă de foc. (vulnus
sclopetarium
• mixtă; (vulnus mixtum)
PARTICULARITĂŢILE PLĂGII PRIN ARMĂ DE FOC

• prezenţa a trei zone de traumare

E = mv² /2
1000 аtm - 120 кg/сm²

I – zona canalului plăgii;


II – zona de necroză primară
III – zona de comoţie moleculară
sau necroză secundară
PARTICULARITĂŢILE PLĂGII PRIN ARMĂ DE FOC

• întotdeauna sunt considerat infectate


Plaga prin armă de foc după caracterul canalului
poate fi:
• Transfixiantă – este prezent şi poarta de intrare şi ieşire al glontelui;
• oarbă – este prezentă numai poarta de intrare;
• tangenţială – canalul plăgii trece prin ţesuturile superficiale, fără
pătrunderea în cavităţi interne ale organismului.
Clasificarea plăgilor după referirea către cavităţile
organismului:
•nepenetrante
• penetrante
•Cu lezarea viscerelor
•Fără lezarea viscerelor

Clasificarea plăgilor după gradul de infectare:

•plăgi aseptice;
•infectate;
•purulente.
PROCESUL DE PLAGĂ
Procesul de plagă – este un complex a dereglărilor consecutive,
ce se petrec în plagă şi reacţiile locale şi generale ale
organismului.

1 fază – faza de inflamaţie (1-5 zile)


- Perioada dereglărilor vasculare;
- Perioada curăţirii plăgii de ţesut necrotic.
2 fază – faza de regenerare (6-14 zile)

3 fază – faza de formare şi reorganizare al cicatricelui (de


la a 15 zi)
Faza 1 al procesului de plagă (I perioadă)

(1) spasmul vascular trece în vasodilataţie


(2) dereglarea permiabilităţii peretelui vascular
(3) tromboza al capilarelor şi a venulelor
(4) acidoza
(5) edemul tisular (hidratarea)
(6) migrarea leucocitelor
Faza 1 al procesului de plagă (II perioadă)

(1) Liza
(2) Fagocitoza
(3) Răspuns imun
Faza 2 al procesului de plagă

(1) Sinteza colagenei


(2) Recanalizarea şi maturizarea
vaselor
(3) Dehidratarea
CREŞTEREA ŢESUTULUI GRANULANT

Rolul ţesutului granulant


(1) completarea defectului de plagă;
(2) protecţia plăgii de penetrare microbiană şi de corpi străini;
(3) sechestrarea şi detaşarea ţesutului necrotizat;
Faza 3 al procesului de plagă

Reorganizarea
colagenului
Procesul de plagă
CICATRIZAREA PER PRIMA
CICATRIZAREA PER SECUNDA
CICATRIZAREA SUB CRUSTĂ

Fundul plăgii

derma

Epiteliu în regenerare

regenerat
COMPLICAŢIILE PROCESULUI DE
VINDECARE A PLĂGII

• eventraţia (dehiscenţa marginilor plăgii)


PERIOADELE ISTORICE ÎN TRATAMENTUL PLĂGILOR

Perioada Obţinerile

Grecia antică • Primul ajutor în caz de plăgi

Imperiul Roman • noţiunea despre efectul ne dorit al puroiului în


plagă
• vindecarea plăgii prin intenţie secundară
Sec.XVI • utilizarea pansamentului şi ligaturarea vasului în
A. Paré tratamentul plăgilor

John Hunter • deosebirea între cicatrizare primară şi secundară


1728-1793 a plăgii

N.I.Pirogov Răz- • noţiunea despre triajul bolnavilor


boiul din Krimea • importanţa rolului asistentei medicale în tratarea
1853–1856 bolnavilor cu plăgi
Războiul Civil din • iniţierea utilizării antisepticilor
SUA
1861-1865
PERIOADELE ISTORICE ÎN TRATAMENTUL PLĂGILOR
Perioada Obţinerile

Primul Război • principiile prelucrării chirurgicale şi aplicarea


Mondial suturilor amânate al plăgilor mai tardiv de > 8ore de
la primire, suturarea primară a plîgilor mai tardiv de
8 ore. Explicarea şocului prin pierderea de sânge.
Utilizarea apei de mare pentru substituire.
Al doilea Război • utilizarea prelucrării chirurgicale suturarea
Mondial amânată a plăgii
• hemotransfuzia, evacuarea rapidă, spitale
chirurgicale în apropierea frontului
Războiul din • utilizarea elicopterelor pentru evacuare
Corea •Dezvoltarea chirurgiei vasculare
Războaiele din • dezvoltarea aviaţiei sanitare cu micşorarea
Vietnam şi perioadei traumare-operaţie până la o oră
Afganistan
AJUTORUL PRIMAR ÎN CAZ DE PLĂGI
• lichidarea complicaţiilor precoce,ce pot servi pericol
pentru viaţa bolnavului

Aplicarea garoului în caz de plagă Pansament aseptic în evisceraţia


prin armă de foc cu lezarea arterei organelor într-o plagă largă a
femurale peretelui abdominal
AJUTORUL PRIMAR ÎN CAZ DE PLĂGI

• prevenirea infectării plăgii

Sanarea mecanică a Sanarea plăgii cu soluţie de


tegumentelor din jurul plăgii antiseptic
TRATAMENTUL PLĂGILOR ASEPTICE

(1) Anestezia

(2) Profilaxia infecţiei secundare

(3) Accelerarea proceselor de cicatrizare a plăgii

(4) Corecţia dereglărilor stării generale a


organismului
PRELUCRAREA PRIMAR CHIRURGICALĂ A PLĂGII

Prelucrarea primar chirurgicală a plăgii – aceasta este prima


operaţie chirurgicală efectuată bolnavului cu plagă cu
respectarea regulelor aseptice şi cu anestezie
Etapele :
•transecţia sau debridarea plăgii;
•revizia canalului plăgii;
•excizia marginilor, pereţilor şi a fundului plăgii;

Metodica exciziei marginilor, pereţilor şi a fundului plăgii


PRELUCRAREA PRIMAR CHIRURGICALĂ A PLĂGII

Etapele:
• hemostaza
• restabilirea integrităţii a organelor şi structurilor traumate

Hemostaza în plagă Plaga antebraţului cu lezarea


nervului radial
PRELUCRAREA PRIMAR CHIRURGICALĂ A PLĂGII

etapele: Plaga nu se suturează în:


• suturarea şi drenarea plăgii PPC tardivă

Plagă poluată cu sol

Traumare masivă a
ţesuturilor

Prezenţa patologiilor
concomitente (diabeta
zaharată, imunodeficienţă)

Localizarea plăgii pe plantă

Plăgi prin armă de foc


SUTURA PRIMARĂ

Sutura primară

Sutura primară amânată


SUTURA SECUNDARĂA PLĂGII

Sutura secundară precoce

Sutura secundară tardivă


TRATAREA PLĂGILOR PURULENTE

Prelucrarea chirurgicală secundară a plăgii

Metode fizice suplimentare de prelucrare a plăgilor purulente


•Sanarea plăgii cu jet pulsativ de antiseptici
•Cavitaţie ultrasonoră
•Utilizarea laserului chirurgical
•Raze ultraviolete
•Tratarea plăgii în mediu abacterian dirijat
TRATAREA LOCALĂ A PLĂGILOR PURULENTE ÎN
PRIMA FAZĂ A PROCESULUI DE PLAGĂ

Soluţii de antiseptici
• soluţie de 3%-5% de acid boric
• soluţie de 0,02% de clorhexidină
• dioxidinî 1%
• furacilină
• soluţie hipertonică (10% soluţie de NaCl)

Unguente hidrosolubile
• levosina
• levomicol
• mafedin-acetat

Enzimoterapia
• tripsin
• himotripsin
• iruxol