PLĂGILE

DEFINIŢIE
Plagă este numită orişice traumatizare mecanică a organismului
asociată cu dereglarea integrităţii învelişului ţesuturilor – al
tegumentelor sau al mucozităţilor.

2 mecanisme:

• Extern
• Intern
 SEMNELE LOCALE
Durerea
• Localizarea plăgii
• Caracteristica armei traumatizante
• Rapiditatea producerii plăgii
• Starea neuro-psihică a bolnavului

Hemoragia
• Prezenţa traumării vaselor magistrale
• Localizarea plăgii
• Starea hemodinamicii locale şi sistemice
• Starea sistemului de coagulare

Dehiscenţa marginilor plăgii

Dereglarea funcţională
 SIMPTOMELE GENERALE
• Declanşarea anemiei acute şi a şocului
• Infectarea
 CLASIFICAREA PLĂGILOR DUPĂ ORIGINE
• Plăgile chirurgicale
• Plăgile accidentale
• Plăgile militare

ÎN FUNCŢIE DE CARACTERUL LEZĂRII ŢESUTURILOR

• Plagă tăiată
• Plagă prin înţepare
• Plagă lacerată
• Plagă contuzionată
• Plagă angrenată
• Plagă tocată
• Plagă muşcată
• Plagă prin armă de foc
• Plagă mixtă
 TIPURILE DE PLĂGI

Lacerată (vulnus laceratum) Mixtă (vulnus mixtum)

 PARTICULARITĂŢILE PLĂGII PRIN ARMĂ DE FOC
(1) Prezenţa a trei zone de afectare

E = mV2/2
1.000 аtm – 120 kg/cm2

1. Zona canalului plăgii

2. Zona de necroză traumatică
primară
3. Zona de contuzie moleculară
sau necroză secundară
 PARTICULARITĂŢILE PLĂGII PRIN ARMĂ DE FOC
(2) Caracterul anatomic complex al canalului plăgii şi severitatea leziunii

Leziunea ficatului prin armă de foc

Plaga gambei prin

armă de foc
PARTICULARITĂŢILE PLĂGII PRIN ARMĂ DE FOC
(3) Gradul înalt de infectare
CLASIFICAREA ÎN FUNCŢIE DE
TRAIECTUL CANALULUI PLĂGII
• Plagă transfixiantă
• Plagă oarbă
• Plagă tangenţială
CLASIFICAREA ÎN FUNCŢIE DE CORELAŢIA CANALULUI
PLĂGII CU CAVITĂŢILE ORGANISMULUI

Plăgi penetrante

• Cu lezarea organelor interne

• Fără lezarea organelor interne

Plăgi nepenetrante
CLASIFICAREA ÎN FUNCŢIE DE GRADUL DE INFECTARE

• Plăgile aseptice

• Plăgile infectate

• Plăgile purulente
PROCESUL DE PLAGĂ
 PROCESUL DE PLAGĂ
Procesul de plagă – este un complex de modificări consecutive ce se
petrec în plagă şi reacţiile locale şi generale ale organismului ce
corelează cu acestea

1-a fază – faza de inflamaţie (1-5 zile)

• Perioada dereglărilor vasculare
• Perioada curăţirii plăgii de ţesut necrotic

a 2-a fază – faza de regenerare (6-14 zile)

a 3-a fază – faza de formare şi reorganizare a cicatricei (de la a 15-a zi )

I FAZA (I PERIOADĂ) – DEREGLĂRILOR VASCULARE
• Spasmul vascular este substituit de o vasodilatare
• Creșterea permeabilităţii peretelui vascular
• Edemu tisular (hidratare)
• Migrarea leucocitelor
I FAZA (A II PERIOADĂ) – CURĂŢIRII PLĂGII
• Liza
• Fagocitoza
• Răspunsul imun
A 2-A FAZĂ – FAZA DE REGENERARE
• Proliferarea vaselor sangvine
• Sinteza colagenului
 ROLUL LEUCOCITELOR
Neutrofilele sunt responsabile de: Macrofagii sunt responsabili de:

• Fagocitarea microorganismelor, • Eliberarea fermenţilor proteolitici

maselor necrotice • Fagocitarea maselor necrotice, parţial

• Proteoliza extracelulară distruse de neutrofile

• Liza ţesutului devitalizat • Fagocitarea neutrofilelor alterate

• Eliberarea mediatorilor inflamaţiei • Fagocitarea produselor dezintegrate

bacteriene

• Participarea în reacţiile de răspuns imun

 ŢESUTUL DE GRANULAŢIE

• Substituirea defectului de plagă

• Protecţia plăgii de penetrarea microorganismelor şi corpilor străini

• Sechestrarea şi rejecţia ţesutului necrotizat

A 3-A FAZĂ – FORMAREA ŞI REORGANIZAREA CICATRICEI

Reorganizarea
colagenului
FACTORII CE CONTRIBUIE LA REGENERAREA PLĂGII

• Vârsta bolnavului

• Starea nutriţiei şi masa ponderală a bolnavului

• Prezenţa infecţiei secundare

• Starea hemodinamicii sistemice şi locale (în zona plăgii)

• Prezenţa dereglărilor dismetabolice şi hidrosaline

• Statusul imun

• Prezenţa afecţiunilor cronice concomitente

• Administrarea preparatelor antiinflamatorii

PROCESUL DE PLAGĂ
REGENERAREA PLĂGILOR
 TIPURILE DE REGENERARE A PLĂGILOR

1. Regenerarea primară (sanatio per primam intentionem)

2. Regenerarea secundară (sanatio per secundam intentionem)

3. Regenerarea sub crustă

CONDIŢIILE DE REGENERARE PRIMARĂ A PLĂGII

• Lipsa infecţiei în plagă

• Afrontare perfectă a marginilor plăgii

• Lipsa hematoamelor, corpurilor străine şi a maselor

necrotice în plagă

• Starea generală satisfăcătoare a bolnavului (lipsa

factorilor generali nefavorabili)

REGENERAREA PRIMARĂ
CONDIŢIILE DE REGENERARE SECUNDARĂ A PLĂGII

• Poluare microbiană severă a plăgii

• Defectul tegumentar major

• Prezenţa în plagă a hematoamelor, corpurilor străine şi a

ţesutului necrotic

• Starea generală nefavorabilă a pacientului

REGENERAREA SECUNDARĂ
REGENERAREA SUB CRUSTĂ
COMPLICAŢIILE PLĂGILOR
 HEMORAGIA

Hemoragie externă primară Hemotorace posttraumatic pe stânga

 DEZVOLTAREA INFECŢIEI (SUPURAREA PLĂGII)

Staphylococcus aureus Streptococcus faecalis Clostridium tetani

EVENTRAŢIE SAU EVISCERAŢIE (DEHISCENŢA PLĂGII)
TRATAMENTUL PLĂGILOR
 PERIOADELE ISTORICE ÎN TRATAMENTUL PLĂGILOR

Perioada Realizări

Grecia antică Primul ajutor în caz de plăgi

Imperiul Roman Noţiunea despre efectul nedorit al puroiului în plagă

Vindecarea plăgii prin intenţie secundară

Sec.XVI Utilizarea pansamentului şi ligaturarea vasului în

A. Paré tratamentul plăgilor

John Hunter Deosebirea între cicatrizare primară şi secundară a plăgii

1728-1793

N.Pirogov Noţiunea despre triajul bolnavilor

Războiul din Importanţa rolului asistentei medicale în tratarea
Krimea 1853-1856 bolnavilor cu plăgi
Războiul Civil din Iniţierea utilizării antisepticilor
SUA,1861-1865
 PERIOADELE ISTORICE ÎN TRATAMENTUL PLĂGILOR
Perioada Realizări

Primul Război Principiile prelucrării chirurgicale şi aplicarea suturilor

Mondial amânate pe plăgi mai tardiv de 8 ore de la trauma,
Explicarea şocului prin pierderea de sânge. Utilizarea apei
de mare pentru substituire

Al Doilea Război Utilizarea prelucrării chirurgicale

Mondial Suturarea amânată a plăgii
Hemotransfuzia, evacuarea rapidă, spitale chirurgicale în
apropierea frontului

Războiul din Utilizarea elicopterelor pentru evacuare

Coreea Dezvoltarea chirurgiei vasculare
Războaiele din Dezvoltarea aviaţiei sanitare cu micşorarea perioadei
Vietnam şi trauma-operaţie până la o oră
Afganistan
 PRIMUL AJUTOR ÎN PLĂGI
• Înlăturarea complicaţiilor precoce, care pot pune în pericol viaţa pacientului

Aplicarea garoului în caz de plagă prin Pansament aseptic în evisceraţia organelor

armă de foc cu lezarea arterei femurale într-o plagă largă a peretelui abdominal
 PRIMUL AJUTOR ÎN PLĂGI

Pregătirea traumatizatului pentru evacuare cu elicopterul sanitar

 PRIMUL AJUTOR ÎN PLĂGI
• Prevenirea infectării plăgii

Curăţirea mecanică a pielii din Spălarea plăgii

jurul plăgii
TRATAMENTUL PLĂGILOR ASEPTICE (CHIRURGICALE)

(1) Anestezia

(2) Profilaxia infecţiei secundare

(3) Accelerarea proceselor de regenerare a plăgii

(4) Corecţia stării generale a bolnavului

 TRATAMENTUL PLĂGILOR INFECTATE
Prelucrarea primară chirurgicală (PPC) a plăgii – prima intervenție
chirurgicală, efectuată unui bolnav cu plagă, cu respectarea regulelor
asepticii şi cu anestezie

Etape:
• Secționarea (incizia) plăgii
• Explorarea canalului plăgii
• Excizia marginilor, pereţilor şi a fundului plăgii

Tehnica exciziei marginilor, pereţilor şi a fundului plăgii

PRELUCRAREA PRIMARĂ CHIRURGICALĂ A PLĂGII
Etape:
• Hemostaza
• Restabilirea integrităţii organelor și structurilor lezate

Hemostaza în plagă Plaga tăiată a antebraţului cu lezarea

nervului radial
PRELUCRAREA PRIMARĂ CHIRURGICALĂ A PLĂGII
Etape: Plaga nu se suturează:
• Suturarea și drenarea plăgii
• Prelucrarea chirurgicală este
efectuată tardiv

• Poluarea semnificativă a
plăgii cu sol

• Traumatizarea masivă a
țesuturilor

• Coexistența patologiilor
asociate (diabet zaharat,
anemie, imunodeficiență)

• Localizarea pe plantă

• Plăgi prin armă de foc

 SUTURA PRIMARĂ

Sutura primară

Sutura primară amânatâ

SUTURA SECUNDARĂ

Sutura secundară precoce

Sutura secundară tardivă

 TIPURILE DE SUTURĂ

Sutura primară pe plaga de pe faţă

Sutura secundară
 TRATAMENTUL PLĂGILOR PURULENTE
Prelucrarea secundară chirurgicală

Metodele fizice suplimentare de prelucrare a plăgilor purulente

• Jet pulsatil cu antiseptici
• Cavitația ultrasonică
• Aplicarea laserului chirurgical
• Tratamentul în mediu abacterian dirijat
TRATAMENTUL LOCAL AL PLĂGILOR PURULENTE
ÎN PRIMA FAZĂ A PROCESULUI DE PLAGĂ
Soluții de antiseptice
• Sol. 3-5% de acid boric
• Sol. 0,02% clorhexidină
• Sol. 1% dioxidina
• Sol. 10% de clorură de natriu (soluţie hipertonică)

Unguentele hidrosolubile (hidrofile)

• Levosin
• Levomicol
• Mafenid-Acetat

Enzimoterapia
• Tripsina
• Chimotripsina
TRATAMENTUL LOCAL AL PLĂGILOR PURULENTE
ÎN FAZĂ A DOUA A PROCESULUI DE PLAGĂ

Unguiente lipofile

• Unguient cu metiluracil

• Unguient cu troxevasin

• Linimentul Vishnevsky

• Emulsia de sintomicină
TRATAMENTUL GENERAL (SISTEMIC)

• Terapia antibacteriană

• Detoxifierea

• Imunocorecția

• Alimentarea enterală și parenterală

• Oxigenarea hiperbarică

• Terapia simptomatică
 METODELE DE DERMOPLASTIE

Lambou integral deplasat Lambou migrator după Filatov

METODELE DE DERMOPLASTIE

Lambou liber perforat

METODELE DE DERMOPLASTIE

Perforarea transplantului. Locul donator.

TRATAMENTUL COMPLEX AL PLĂGILOR PURULENTE
TRATAMENTUL COMPLEX AL PLĂGILOR PURULENTE
TRATAMENTUL COMPLEX AL PLĂGILOR PURULENTE