Sunteți pe pagina 1din 124

Proiectul European: “One Minute may save a life”

Financed by: European Commission acting through


A.N.P.C.D.E.F.P.
Contract No.: 2015-RO01-KA202-014982
Duration: 1 October 2015 – 30 September 2017

Un minut poate salva o viață


1
2

Siguranta, Securitate, Risc


3

 Siguranță
se referă la siguranța persoanei, de exemplu, prevenirea
 Securitate
punerea în aplicare a măsurilor de prevenire, punerea în practică a
măsurilor pentru securitatea informațiilor confidențiale/secrete
 Urgență
se referă la protecția și limitarea pericolului. Structurile implicate în
urgență (salvare) sunt poliția, departamentul de pompieri, prim ajutor și
protecție civilă. În România există Inspectoratul pentru servicii de urgență.
4

 Risc
probabilitatea de apariție a unui eveniment dat caracterizat printr-o
anumită gravitate a daunelor asupra oamenilor, a bunurilor și/sau a
mediului.
 Pericol
proprietatea intrinsecă a unui factor de a provoca daune.
 Daună: vătămarea fizică a persoanei, prin expunere directă sau
indirectă la pericol.
5 Exercițiu

Joc de rol – se împart cursanții în două grupe care simulează pe rând


situații de urgență folosind conceptele care le-au fost explicate teoretic. Pe
rând grupa care nu simulează situația de urgență, va da soluții și va găsi
rezolvări.
6 Evaluarea Riscului – scale de
evaluare calitativă

Probabilitate Magnitudine
Foarte redusă Neglijabila
Medie Modesta
Mare Mare
Foarte mare Foarte mare
7 Percepția Riscului
Riscul este procesat de sistemul nostru cognitiv în două moduri: analitic și
experiențial.
Este adevărat că o percepție corectă a riscului este aceea în care experiența are un rol
foarte important. Însă este dificil de realizat o activitate cu rol de experiment, ca aceea
de a conduce o mașină în stare de ebrietate pentru a vedea cum este. De aceea poate
fi importantă pentru personalul implicat în situații de urgență, cunoașterea unor
mecanisme implicate în percepția riscului, care implică desigur mecanisme psihologice.
În general, mintea umană tinde să considere ca situații "cele mai riscante", pe acelea
care au o mai mare severitate (de exemplu, situațiile care pot duce la deces), în timp
ce tinde să evalueze modul în care "mai puțin riscante" sunt situații asociate cu o
severitate mai mică (cum ar fi situații care ar putea provoca un prejudiciu adus
integrității fizice).
8 Exercițiu

 Imaginați-vă că vă sunt oferite două pahare de lichid limpede și trebuie


să beți unul. Primul vine de la dl. Raed Arafat, al doilea de la o
companie de produse chimice. Pe care îl veți bea?

 Cei mai mulți dispeceri îl vor alege pe cel care vine de la dl. R.A., chiar
dacă ei nu se află în posesia niciunui element cu privire la conținutul
celor două pahare.
9

 Analiza
studiul statisticii referitoare la cauză, elemente și activitatea care are loc,
în scopul de a produce o evaluare a riscului.
 Prevenirea
punerea în aplicare și exercitarea tuturor măsurilor derivate din analiză,
pentru a preveni evenimente periculoase.
 Protecție
instalarea și punerea în funcțiune a tuturor măsurilor pentru protejarea
persoanelor și a bunurilor.
10

 Management
set de activități care are loc în ambele faze, atât cele normale cât și cele
critice, de gestionare a situațiilor de urgență
11

Creierul și reacția în fața


riscului
12 Creierul uman

dr. Leli
13

Cum funcționează creierul


uman
Sub impulsul a două feluri de acțiuni:

Conștiente Subconștiente

dr. Leli
14 Creierul uman

dr. Leli
15 Emisfera stângă – mintea
conștientă

 Conștientizează un eveniment la 0,3-0,5 secunde după ce acesta s-a


produs
 Are o percepție limitată
 Este logică
 Analizează probleme și generează soluții
 Folosește cuvintele, adică limbajul verbal
 Operează cu 5 +_ 2 informații
 Percepe timpul

dr. Leli
16 Emisfera dreaptă – mintea
subconștientă

 Percepție nelimitată
 Operează simultan cu un număr foarte mare de elemente
 Folosește limbajul non verbal
 Folosește intuiția și asocierile
 Folosește imagini, senzații, gânduri, emoții, muzica
 Învață pe baza experiențelor trăite sau observate
 Nu percepe timpul

dr. Leli
Rezolvare conflict interior
17

Neocortex

Mediator
Creierul
reptilian

Instincte
Sexual,
supraviețuire

dr. Leli
18

Despre emoții
19 Emoțiile sunt

 Reacții afective, de scurtă durată, dar intense

 Stări mentale și psihologice

 Apar în mod spontan, fără implicarea conștientului

 Durează câteva secunde

dr. Leli
20 Emoții

Centrul emoțiilor este amigdala,


la extremitatea superioară a coloanei vertebrale, sub cerebel.

dr. Leli
21 Emoții

Se împart în primare și complexe

Emoțiile complexe apar din combinarea celor primare


(invidia, veselia, rușinea, anxietatea, resemnarea, gelozia, speranța,
pierderea, ofensa, nostalgia, deziluzia, etc)

dr. Leli
22
7 Emoții primare
Surpriză
Tristețe Dezgust

Bucurie

Furie Frică

Dispreț

dr. Leli
23 Descărcarea emoțiilor

IDENTIFICARE ACCEPTARE EXPRIMARE

ACȚIUNE

dr. Leli
24 Emoții negative

dr. Leli
25 Emoții pozitive
MÂNDRIE
IUBIRE

FERICIRE

BUCURIE

TOLERANȚĂ

SPERANȚĂ

dr. Leli
26

COMPORTAMENT UMAN ÎN
SITUAȚII DE PERICOL

dr. Leli
27 Supraviețuirea speciei

Comportamentul în fața pericolului

Același pentru un om preistoric care


înfruntă un animal
Și pentru un angajat care înfruntă un
șef

dr. Leli
28 Răspuns la stres, amenințare,
pericol

ÎNCREMENIRE

FUGĂ LUPTĂ

dr. Leli
29 Reacția de încremenire

 Mișcarea atrage atenția

 Efectul broaștei țestoase

 Permite creierului să facă unele evaluări

 Încremenim și atunci când auzim

dr. Leli
30 Reacția de fugă
 A scăpa de amenințare, a crea o distanță

 În lumea modernă “acțiuni de evadare” (întoarcerea capului,


îndreptarea picioarelor către ușă)

 Adaptare a zilelor noastre, strategia de a transforma frica în furie


pentru a respinge atacatorii

dr. Leli
31 Reacția de luptă

Sistemul limbic primește și reține datele din exterior

Arhivează și menține evidența


experiențelor negative (un deget ars, comentarii răutăcioase)
și a celor pozitive

Creierul reptilian reacționează,


nu raționează!

dr. Leli
32 Situații de pericol

A fi martor
Experienta directa

◦ Ameninţare sau atac fizic, ◦ A observa moartea, rănirea sau


ameninţarea altei persoane,
◦ Abuz sexual,
◦ Violenţa domestică,
◦ Dezastre naturale/produse de om,
◦ Accident,
◦ Accidente severe de maşina, tren,
avion. ◦ Catastrofă de orice fel.

dr. Leli
33 Comportament de răspuns

Creierul

 Mobilizează toată energia disponibilă pentru supravieţuirea organismului

 Activităţile neesenţiale (digestie, controlul sfincterelor, al vezicii urinare),


încetează

 Intervine creierul (stare de încremenire, îngheţ, şoc) pentru a salva


organismul de la moarte.

dr. Leli
34 Comportament de răspuns
Hiperactivare
Puls şi respirație accelerate, agitație, tensiune
musculară, deteriorarea proceselor cognitive, pierderea
vederii periferice, fața albă
Încremenire
Imobilitate, neajutorare, timpul încetinește,
paralizie (individul nu poate mișca, țipa sau simți).
Disociere peritraumatică
Funcție analgezică (mintea şi corpul sunt anesteziate).

dr. Leli
Euristici care influențează
deciziile
 Avem comenzi rapide, trucuri, stereotipuri și prejudecăți - în general
cunoscute sub numele de "euristică". Aceste euristici afectează modul în
care sunt interpretate riscurile, modul în care evaluăm probabilitatea
unor evenimente viitoare, modul în care considerăm costurile și
evaluăm compromisuri. Avem mijloacele necesare pentru a genera rapid
răspunsuri destul de bune chiar și cu capacitatea cognitivă limitată.
 Euristicile (din grecescul heuriskein – a găsi) sunt abilități achiziționate
de creier în timpul evoluției. Euristicile au fost utile pentru
supraviețuirea omului în mediile periculoase în care homo sapiens a
suferit transformarea de la a fi pradă la prădător, caz în care creierul a
evoluat și deciziile trebuiau să fie rapide și eficiente.
Procesul decizional

 Noi oamenii, în viața noastră de zi cu zi, ne confruntăm cu decizii care


pot fi automatizate sau nu (ce haine să purtăm în ziua respectivă, ce să
abordăm într-o discuție, ce să mâncăm, etc). Aceste decizii influențează
mai mult sau mai puțin comportamentul nostru. Cum sunt luate aceste
decizii? În ce mod ne-au afectat? În ce mod deciziile noastre îi afectează
pe ceilalți? În ce mod ne afectează deciziile altora? Sunt întrebări la care
răspunsul ne poate clarifica anumite comportamente atât ale noastre
cât și ale celorlalți, pe care nu le înțelegem. În special într-o meserie
cum este cea a dispecerilor de urgență, este poate uneori de importanță
majoră o decizie pe care aceștia o iau într-un sens sau altul.
37 Schema de funcționare a
comunicării
CONTEXT

EMIȚĂTOR CODARE MESAJ DECODARE RECEPTOR

DECODARE MESAJ CODARE

FEED- BACK

dr. Leli
38 Elementele Comunicării

 Context
 unde, când și cum se recepționează mesajele.

 Emițător
 persoana care transmite mesajul

 Cod
 sistem de semne, cu care se construiesc mesajele (limba)

 Mesaj
 semnale verbale și non – verbale transmise

 Receptor
 destinatarul informațiilor de la emițător

 Feed – back
 Retroacțiune, reacția receptorului față de mesajul transmis de emițător

dr. Leli
39 Formele comunicării

• Comunicarea Verbală/Scrisă
1

• Comunicarea Paraverbală
2

• Comunicare Nonverbală
3

Dr. Leli
Formele comunicării
40

• Comunicarea scrisă:
• scrisoare, email, fax, etc.
• Limbaj verbal:
• cuvintele.
• Limbaj paraverbal:
• sunete, zgomote. Intonații ale vocii.
• Limbaj nonverbal:
• gesturi, expresii, microexpresii.

dr. Leli
41 Componentele comunicării
paraverbale

• Vocea
 Volum

 Timbru

 Debit verbal

dr. Leli
Componentele comunicării
42
nonverbale

• Contactul vizual
• Mimica (prezența sau absența zâmbetului)
• Haptica
• Proxemica
• Cronemica
• Stimularea olfactivă
• Stimularea termică

dr. Leli
43

CONȘTIENT SUBCONȘTIENT

C.V. C.P.V. C.N.V.

7
38% 55%
%

dr. Leli
44 Comunicare paraverbală eficientă

 Manifestări sonore
 Evită dresul vocii, plescăitul, tușitul voluntar, aaaa…. Menține respirația
controlată
 Ritmul vorbirii
 să fie în concordanță cu informația transmisă. Evită ritmul redus al vorbirii
sau unul prea alert
 Pauzele în vorbire
 utilizarea corespunzătoare. O pauză scurtă înaintea mesajului cheie, va
atrage atenția asupra acestuia
 Timbrul și intensitatea vocii
 adaptate la ceea ce se transmite.

dr. Leli
45 Ascultarea

Flotantă Participativă

Activă

Este o abilitate!
Se poate învăța!

dr. Leli
46

Ascultarea activă presupune


adresarea de întrebări și
feedback

dr. Leli
47 Formulare întrebări

 Adresare clară, concisă.


 O singură întrebare, după care se așteaptă răspunsul.
 Întrebări deschise (“ce”, “de ce”, “cum”).
 Se evită întrebările care au conținut răspunsul în ele (se acceptă în
negociere).
 Se evită întrebările cu răspuns indus (se acceptă în negociere).

dr. Leli
48 Elemente pentru o comunicare
eficientă
Ascultare
Empatie
activă

Feedback

Verificarea
mesajului
Motivare
Flexibilitate

dr. Leli
Detectia apelurilor false
50 Congruența

C CN
A
V V

C CN
V
M
V

dr. Leli
51 Adevărul / Minciuna

 Adevărul – intenția /tentativa da a da informații reale

 Minciuna – alegerea deliberată de a induce pe cineva în eroare, fără să îl


avertizeze

dr. Leli
52 Minciuna

 Modificarea adevarului este o componentă naturală umană

 Oferă o cale ușoară de a scăpa de responsabilități, de neasumare

 Minciuni convenționale, necesare

dr. Leli
53 Tipuri de minciuni
Prin
omisiune
Prin
distorsiune
Prin
falsificarea
informațiilor

Mitomania

dr. Leli
54 Modalități de a minți

 Negarea - răspunsuri false la o întrebare directă. Cel mai stresant mod


de a minți
 Omisiunea (evitarea) – cea mai comună formă de minciună. Stresul
este mic (se poate spune „am uitat”sau am crezut că „nu e important”)
 Fabricarea – creearea unei povești. Cea mai grea formă de minciună.
Presupune memorie bună și gândire rapidă
 Exagerarea – se exagerează informația
 Minimizarea/Maximizarea – micșorarea/mărirea gravității unor
probleme

dr. Leli
55 Încărcarea cognitivă

Adevărul
ACCES LA MEMORIE

dr. Leli
56 Încărcarea cognitivă
Improvizații pentru
răspunsuri la
întrebări

Memorare pentru
eventuale reevocări

MINCIUNA Verificarea
credibilității

Credibilitatea
poveștii

Construirea minciunii

dr. Leli
57 Elemente pentru detecția
minciunii (F.B.I.)
 Distanțarea – se evită persoana I singular
 Informații banale – informații superflue și banale legate de
eveniment. Sublinierea acestor informații pentru a crește credibilitatea
 Vocea – schimbările în tonul vocii (la persoanele care mint apar în mod
inconștient)
 Episoade scurte de tuse
 O expunere “învățată”
 Râsul isteric – cel tensionat

dr. Leli
58 Analiza vocii

 Tonul, frecvența emisă de voce, se schimbă în funcție de emoțiile pe


care le simțim într-un anumit moment

 Un ton mai ridicat decât cel normal poate fi determinat de o emoție


cum este furia sau frica

 Un ton scăzut poate fi determinat de nesiguranță, disconfort, tristețe


sau plictiseală

dr. Leli
59 Analiza cuvintelor (C.I.A.)

 Analiza pe text

 Analiza conținut

 Determinarea aspectului tipic al unei declarații care corespunde


adevărului - norma

 Identificarea a tot ceea ce diferă de normă

dr. Leli
60 Semnale de suspiciune

 Schimbarea timpului verbelor – cazul Cioacă


 Cuvinte încărcate de emoție negativă – iad, țap ispășitor, zadarnic, etc)
indicatori psihologici ai unei conștiințe încărcate
 Ocolirea unui răspuns direct (Ai făcut asta? Nu aș face așa ceva)
 Repetarea întrebării
 Declarații contradictorii
 Răspunsul la întrebare prin altă întrebare, care nu are legătură

dr. Leli
61 Semnale de suspiciune

 Amabilitate excesivă
 Incapacitate de a răspunde la întrebare
 Refuz de a răspunde la întrebare
 Referire la o declarație anterioară
 Declarații nonrăspuns
 Modelizator de excludere („ îți pot spune doar atât....unicul lucru pe
care îl pot spune....„)
 Declarații convingătoare (reputația mea este nepătată)

dr. Leli
62 Analiza cuvintelor
Eu -Noi
 Persoana întâi – trecerea de la persoana I singular la persoana I plural ( EU
– NOI)
Cazul 1
 “Eu m-am întâlnit cu prietenii mei la cinema, m-am uitat la filmul «Lucy»,
cu ei și apoi am mâncat ceva împreună. Eu am oprit să beau ceva cu ei la
întoarcere, la Mossano Cafe pe Decebal. Am ramas în local până pe la miezul
nopții și apoi m-am întors acasă.» - nu este nimic care să fie în afara
normei.

 «Ne-am întâlnit la cinema, la un film apoi a fost consumată pizza. Ne-am


oprit să bem ceva la întoarcere într-un bar și am rămas acolo până la
miezul nopții, apoi ne-am întors acasă». – diferă de normă, nu se folosește
deloc EU

dr. Leli
63 Analiza cuvintelor – Detașarea

Cazul 2
 “M-a obligat să îl urmăresc în pădure”este o
declarație în normă.
 “Am mers în pădure” presupune un plus de atenție din partea
expertului, deoarece în cazul unei agresiuni, victima se detașează de
agresor, este exclusă apropierea sau intimitatea
 Sindromul Stocholm
 Sindromul Ciocciara

dr. Leli
64 Analiza cuvintelor - Numele

Cazul 3
 Un bărbat este anchetat pentru că a împușcat-o pe soția lui în cap.
Femeia a murit imediat, soțul spunând că împușcătura a fost
accidentală. În declarația lui a reconstruit detaliat ce s-a întâmplat în
ziua aceea folosind de 7 ori cuvântul soție în relatarea evenimentului.

dr. Leli
65 Analiza cuvintelor - Numele

 Descrierea scenei împușcăturii :

“Am pierdut controlul puștii și am văzut că țeava era îndreptată către fața
Elenei. Am încercat să controlez pușca, dar am văzut cum s-a descărcat
accidental și am văzut sânge pe fața Elenei”

dr. Leli
66 Analiza cuvintelor - Numele

 Când într-o declarație apare brusc folosirea numelui de botez, este


nevoie de atenția expertului

 A apărut în descriere numele soției, adică Elena. Cei care fac astfel de
crime nu își pot asuma că au făcut rău unei persoane apropiate. Ca
urmare, bărbatul elimină legătura familiară și soția devine brusc Elena

dr. Leli
67 Analiza cuvintelor -
Schimbarea timpului verbului

Cazul 4 (Cioacă)
 «Elodia era o persoană agresivă, se purta urât cu mine și cu fiul meu»
În primele ore de declarații, vorbește despre ea la trecut, ca și cum ar fi
știut că nu mai este în viață. Îi spune numele, vorbește despre fiul lui,
deci dorește să se detașeze
 O schimbare a timpului verbului în descrierea agresiunii ne poate duce
cu gândul la o declarație falsă. Cel care fabrică minciuna nu are
localizare temporală

dr. Leli
68 Analiza cuvintelor
informații inutile
Cazul 5
 O femeie a murit împușcată cu o armă de foc.

Când a fost investigat soțul, a descris cu lux de amănunte arma sa și


ieșirea precedentă la vânătoare, scriind rânduri puține despre ziua în care
a murit soția lui
 În acest caz, atenția a fost îndreptată către alte elemente care nu aveau
nimic de-a face cu uciderea femeii, dând puține informații despre
acesta, ca eveniment major Este un comportament suspect

dr. Leli
69 Analiza cuvintelor
Lipsa elementelor
convingătoare
 Răspunsul la o întrebare la care se răspunde “nu îmi amintesc” sau
“cred că ....ma gândesc că...... denotă incertitudine
 Dacă evenimentul reprezintă ceva de rutină, amintirile pot fi neclare
 Este de așteptat ca amintirile să fie cât se poate de clare, dacă a avut
loc un eveniment major (o crimă, o agresiune, etc)

dr. Leli
70 Analiza cuvintelor

Analiza pentru detecția minciunii pe apelurile de urgență


 Dacă persoana care sună este nevinovată se concentrează pe cel care
are nevoie de ajutor

 Îndoielile apar când persoana care sună se concentrează pe ea însăși,


descriind problema fără să ceară ajutor pentru cel care se află în
dificultate

dr. Leli
71 Analiza cuvintelor – Relevanța
informațiilor date
Cazul 1
 SU: care este urgența?
 Persoana : mmm…mie îmi trebuie cineva aici pentru fetița mea
 SU: care este urgența?
 Persoana : mmm…am nevoie de cineva aici pentru fetița mea

 O persoană vinovată are tendința să omită detalii determinante,


să dea informații confuze și lipsite de precizie, informații care nu
au nimic de-a face cu evenimentul

dr. Leli
72 Analiza cuvintelor – informații

 SU: “Ce se întâmplă?”


 Persoana : “ a vomitat apă. Când ea…..când s-a dat jos din cărucior bea
apă, i-am zis să se așeze, dar ea s-a aruncat pe jos

 Cel care a sunat este tatăl adoptiv al unei fetițe de 4 ani și a menționat
de două ori cuvântul apă, chiar dacă nu i-a fost cerut. Investigațiile au
arătat că fetița a luat o gură din băutura surorii. Ca și pedeapsă, tatăl i-
a legat mâinile la spate și a forțat-o să bea aproape doi litri de apă.
Fetița a murit datorită concentrației scăzute de sodiu în sânge
determinată de ingestia rapidă a apei

dr. Leli
73 Analiza cuvintelor

Cazul 2
 SU : care este urgența?
 Persoana : sunt în bar, pe bv Magheru. A avut loc un schimb de focuri
de armă. Sunt oameni aici care au nevoie imediată de ajutor

 Persoanele nevinovate, cer imediat ajutor, dând detalii clare, concise

dr. Leli
74 Analiza cuvintelor
Comportamentul față de
victimă
Cazul 3
 Un tată sună pentru o problemă a fiicei lui de 4 ani
 SU- ce se întâmplă cu fiica dumneavoastră?
 Persoana : nu știu
 SU- a luat pastile?
 Persoana : poate, își pune mereu mâinile acolo unde nu trebuie. Acum
puțin timp a avut o criză de nervi. E posibil să fi luat ceva.

dr. Leli
75 Analiza cuvintelor
Comportamentul față de
victimă
 Învinovățirea unei persoane care are nevoie de ajutor este un indiciu al
minciunii

 În loc să fie preocupat pentru ce se întâmplă în acel moment și să


furnizeze informații esențiale, tatăl dă vina pe fetiță

 Motivul este că tatăl e vinovat de ce se întâmplase cu fetița, fiind


ulterior condamnat pentru crimă

dr. Leli
76 Analiza cuvintelor
Comportamentul față de
victimă
 O persoană nevinovată se concentreaza pe cel care are nevoie de ajutor.
(Ex – omul ăsta are nevoie de ajutor. Grabiți- vă)

 Îndoielile apar când cel care sună se concentrează pe el însuși

dr. Leli
77 Ce este stresul

 Răspunsul fiziologic al organismului, la evenimente externe


(stresori)
 Senzația de a fi supus unei presiuni puternice, o situație pe care
corpul nostru o simte ca pe o amenințare
 În fața unor evenimente care ne fac să ne simțim amenințați sau
care strică echilibrul nostru, organismul se apără și răspunde

Stresul nu poate fi evitat!

Dr. Leli
78 Stressul

 Reacția de fugă sau luptă


 La confruntarea cu pericolul, răspunsul fiziologic al corpului este
eliberarea adrenalinei și hidrocortizon (cortizol)
 După depășirea pericolului, funcțiile corpului revin la normal. Revenirea
la normalitate este demonstrată de relaxarea mușchilor, uscarea
mâinilor, relaxarea stomacului, stabilizarea pulsului.
 Pe termen lung, adrenalina și cortizolul pot provoca tulburări,
psihologice, fiziologice și emoționale. Una dintre aceste consecințe
negative este suprimarea sistemului imunitar

Dr. Leli
Mecanismele funcționării stresului

Simptome
Surse
(Stressori)

Reacție
Fiziologică
Psihologică
Efecte
79 Negative
Pozitive

Dr. Leli
STRESSUL
80

Stimuli
fizici

Adaptare
Stimuli
chimici
Activare
Organism Stress Aparare
biologica
Stimuli
biologici
Boala

Stimuli
sociali

Dr. Leli
81

Stress bun

Stress rău

Un anumit nivel de stres poate fi pozitiv,


deoarece ne face să ne simțim mai alerți și ne
permite să depășim mai bine anumite situații.
Stresul

Eustress Distress
Stressul benefic, Stressul negativ, distructiv
constructiv Într-o situație de stress excesiv,
Are efecte pozitive atât individul nu reușește să
82
asupra capacității reacționeze eficient
cognitive cât și asupra
stării de sănătate

Dr. Leli
83
Stres pozitiv Stres negativ
• Termen scurt
• Motivează • Poate fi dăunător, în special pe termen
• Poate provoca o senzație interesantă lung
• Îmbunătățește performanța • Epuizează
• Este plăcut • Deprimă
• Este benefic • Suprimă sistemul imunitar
• Important pentru agilitate mentală și • Devine mai puternic o dată cu timpul
fizică • Poate provoca probleme psihologice
• Concentrează energia • Poate schimba modul de gândire
• Ascute mintea

Dr. Leli
Stress

ACUT CRONIC
Răspunsul organismului la Răspunsul organismului la
stressor desfășurat pe o stresori într-o situație în care
perioadă de 24 ore individul este implicat pentru
perioade lungi de timp și cu
expunere repetată.

STRESS ≠ ANXIETATE
Stress: prima reacție a organismului când apare un
84
factor stresant

Anxietate: una din consecințele posibile ale


stressului. Frică fără o cauză anume

Dr. Leli
85 Stressul la locul de muncă

Lucrătorul stressat Organizația stresată


•putere de muncă scăzută • reducerea productivității
• poate comite erori • conflictualitate în companie
• este mai conflictual • diminuarea sensului de
• risc psihosomatic apartenență
• nerespectarea regulilor
• absenteism crescut
• insatisfacție

Dr. Leli
86 Tipuri

Fizic Mental
(emoțional)

Dr. Leli
87 Simptome fizice

 Probleme de somn, transpirație și pierderea apetitului în general, dureri de


cap, tensiune musculară, amețeală, greață și indigestie (dificultate in
digestie). Poate aparea de asemenea, o creștere a frecvenței respirației,
palpitații, pot apărea dureri care cresc riscul de accident vascular cerebral
sau atac de cord.
 Aceste simptome se datoreaza eliberării de hormoni in corpul omului,
adrenalina si non-adrenalina, care creste tensiunea arteriala, frecventa
cardiaca si frecventa respiratiei. Toate acestea reprezinta un raspuns simplu
genetic, în scopul de a pregăti corpul in fata unei amenințări sau a unei
urgențe.
 Poate exista, de asemenea, o reducere a fluxului sanguin la nivelul pielii, și o
reducere a activității stomacului (nodul clasic in stomac)

Dr. Leli
88 Simptome comportamentale și
emoționale

 Crește anxietatea și iritabilitatea, astfel scade stima de sine pentru că


persoana se simte ezitantă și fricoasă. Sunt experimentate stări de griji
constante și gânduri negative, pierderea încrederii în sine, pierderea
motivației, depresie
 Setarea stării de spirit poate schimba comportamentul. Persoana se
înfurie cu ușurință mai des, acționează irațional, devine mai agresiv.
Toate astea pot face persoana să se simtă mai rău, crește anxietatea și
depresia.
 creșterea consumului de alcool și țigări, tendință către izolare,
incapacitatea de a sta liniștit, dificultate în a se relaxa, tulburări de
somn

Dr. Leli
89 Simptome cognitive

 Lipsa concentrării, distragere, goluri de memorie, reacții exagerate,


indecizie, decizii greșite, gânduri negative în mod continuu asupra
propriei persoane.

Dr. Leli
90

Mai multe tipuri de situații pot provoca stress

Stressul poate apărea la diferite niveluri


cauzat de
evenimente majore (divorț, concediere, mutare, în caz de
deces, boală)
cotidiene (senzația că nu este apreciat la locul de muncă,
discuțiile cu familia,etc)

Dr. Leli
91 Cauzele Stressului

 Evenimente de viață: nașteri și decese, căsătorii și


divorțuri, mutări, schimbări de loc de muncă, accidente
 Boli grave: cancer, diabet, probleme cu inima ...
 Adicții: fumat, droguri, alcool, jocuri de noroc. De multe ori
alcoolul, fumatul și drogurile pot crea un cerc vicios, in care
apare evadarea pentru a găsi un confort în stress care
generează apoi o situație mai rea care duce la depresie și
folosirea de medicamente, tranchilizante, somnifere,
medicamente anti-anxietate.

Dr. Leli
92 Cauzele Stressului

 Munca: intră în conflict cu șeful sau colegii, prea multă muncă sau
presiunea de lucru, lipsa de recunoaștere, termene de lucru, lipsa de
cunoștințe și abilități în funcție de necesități, instrumente inadecvate
pentru locul de muncă, un mediu de lucru zgomotos sau nesănătos.
 Viața de familie: certuri cu rudele, îngrijirea copiilor sau a rudelor în
vârstă sau bolnave, probleme de sănătate sau de comportament (abuzul
de droguri, alcool, etc.) pentru copii sau rude apropiate.
 Bani: preocupările legate de lipsa de bani, datorii
 Emoții: singurătate, depresie, anxietate, furie, stima de sine scăzută,
pierderea sau creșterea în greutate.

Dr. Leli
Evenimente care pot duce la
93
apariția stressului

Individul nu reușeste să facă față

Stressorilor
•fizici/biologici
zgomot, iluminare, temperatura…
•sociali
Interacțiunea cu alții, interfața casa-serviciu, așteptări
sociale
•psihologici
Caracteristici ale personalității, imaginea de sine,
percepția controlului asupra evenimentelor

Dr. Leli
Consecințe individuale ale
94
stressului
METAFORA PĂPUȘII RUPTE
O păpușă care cade se va rupe în mai multe bucăți în funcție de
• materialul păpușii(reprezintă rezistența individului la traume)
• materialul solului (reprezintă mediul)
• forța cu care este aruncată (reprezintă intensitatea traumei și
durata evenimentului)

Dr. Leli
95
Consecințe individuale ale
stressului

• Mobbing
• Burnout

Dr. Leli
Mobbing
96

• de la verbul englez “to mob” a face


acțiuni de amenințare
• mobbing-ul provoacă stress, dar nu
tot ce înseamnă stress reprezintă
mobbing

Situație psihosocială și interpersonală de disconfort psihic, care


constă în atacarea, jignirea, excluderea socială a unei persoane

Dr. Leli
97 Mobbing

Mobbing emoțional
Între colegi (orizontal)
Între un superior și un colaborator (vertical)
Mobbing strategic
Act cu intenție pentru obținerea unei ierarhii sau a unei restructurări
sau pentru alte obiective într-o companie
Mobbing dublu
Victima este supusă hărțuirii și la locul de muncă și în familie

Dr. Leli
Burnout
98

Epuizare fizică și emoțională determinată de tensiune emoțională


cronică

Este ca un fir electric prin care trece


un exces de curent și arde în interior

Dr. Leli
Sindromul Burnout
99

 Epuizare emoțională: pierderea energiei și senzația de a fi


pierdut propriile resurse emoționale

 Depersonalizare: indiferență, detașare, dezinteres


caracterizată de tendința de a trata oamenii ca pe obiecte

 Percepția incompetenței personale: caracterizată de senzația


că în raport cu alții propria competență este foarte slabă

 Pierderea capacității de control

Dr. Leli
100
Componentele emoționale implicate în
gestionarea stressului

 Gânduri și evaluări cognitive (hard disk)


 Schimbări fiziologice (monitor)
 Comportamente (imprimanta)

Dr. Leli
101

Atenție !!!

 Gestionarea emoțiilor este diferită de sufocarea lor!!

 Abordarea evenimentelor emoționale implică inteligența


emoțională

Dr. Leli
Strategii de Coping
Strategii de abordare pe care individul le pune în act
la nivel comportamental, cognitiv și/sau emoțional

PRODUCTIV NE PRODUCTIV
Control și reducerea Comportamente care nu
efectelor negative prin se focusează pe stresor și
intermediul adaptării neadaptate
Fiecare persoană are un stil propriu de
coping:
102
EMOȚIONAL
COGNITIV

Fiecare eveniment are un potențial stresor, dar nici un


eveniment nu poate fi stresant decât dacă decide
Dr. Leli
persoana.
103
Strategii adaptative

Monitorizarea, evaluarea și modificarea, în scopul


reducerii impactului emțional generat de eveniment

Strategii ne adaptative: incapacitatea de a gestiona,


regla și atenua emoțiile puternice negative

Dr. Leli
Reziliența psihologică
104

Un construct multidimensional care facilitează o adaptare


eficientă și promovează dezvoltarea persoanei în contextul
factorilor stressanți
Capacitatea de a transforma o experiență stressantă într-un
proces de dezvoltare personală și de învățare care poate
duce la reorganizarea parcursului de viață

Resurse de reziliență la nivel:


• Individual
• Social, relațional

Dr. Leli
105

Gestionarea stressului

Dr. Leli
106 Primii pași

 1.Înțelege când apare problema și simptomele. Conectează-le cu


presiunea pe care o simți. Nu ignora semnele corpului, cum ar fi
tensiunea musculara, oboseala, dureri de cap.
 2. Localizează cauza problemei. Clasifică aceste probleme, în cele care
vor fi rezolvate într-un timp scurt, cele care au nevoie de timp și cele
pentru care nu se poate face nimic. Nu trebuie să te preocupi pentru
cele care nu se poate schimba nimic
 3. Revizuiește-ți stilul de viață și de muncă. Îți iei o responsabilitate
prea mare? Există activități pe care le poți delega altora sau pe care le
pot face alții? Poți face lucrurile într-un mod mai liniștit? Definește
prioritățile și reorganizează-ți viața. Nu se poate face totul și imediat!

Dr. Leli
107 La locul de muncă
 Planifică și organizează-ți activitățile
 Gestionează timpul cu lista de TO DO. Prioritizează sarcinile. Fii realist
cu privire la timpul necesar pentru a le rula. Așa că lasă un spațiu
pentru activități neprevăzute
 Evită orele suplimentare excesive și responsabilitatea excesivă.
 Ia pauze. De la unul până la trei minute la fiecare oră și relaxează-te.
 Pentru masa de prânz schimbă mereu locul
 Învață să spui NU mai des. Nu fă lucruri pe care nu le poți face sau nu
dorești să le faci
 Rezolvă conflictele
 Acasă fă tranziția

Dr. Leli
108 În familie
 Schimbă hainele, facilitează tranziția
 Schimbă câteva cuvinte cu membrii familiei la intrarea în casă. Ia-ți
5-10 minute pentru a sta în pace
 Planifică activitățile acasă. Găndește-te mai mult la lucruri pe care
le-ai făcut, decăt la cele pe care nu le-ai făcut
 Deleagă responsabilități către membrii familiei
 Rezolvă orice conflict
 Fă un buget de familie
 Pentru perioade scurte deconectează-te complet de la activitățile
cotidiene (Oprește radioul, televizorul, telefonul mobil)

Dr. Leli
109 Alimentația

 Regim alimentar sănătos și echilibrat, începând cu micul dejun


 Mănâncă alimente bogate în vitamine
 Limitează cafea, cofeină, alcoolul, fumatul
 Dacă se poate, o dată pe săptămână mănâcă singur/ă la prânz.
Mestecă încet și simte-te bine cu tine

Dr. Leli
110 Tehnici de relaxare

 Între 5 și 30 de minute dimineața pentru relaxare și meditație. Nu te


ridica brusc din pat, rămâi culcat încă puțin sau uită-te pe fereastră
 Repetate, tehnicile de relaxare devin cu fiecare zi tot mai eficiente.
Introduce această rutină în viața de zi cu zi. O poți face în timp ce te afli
în mașină, înainte de mese, înainte de a merge la culcare, în orice
moment de așteptare ... Yoga, muzică, relaxare musculară, masaj,
aromoterapie
Tehnică de relaxare
 Inspiră pe nas (numără până la 4), apoi menține (până la 7) și expiră
pe nas. Se repetă de patru ori

Dr. Leli
111 Gestionarea stressului
Respirația
 De mare importanță în gestionarea stressului
 Acordând atenție respirației, devii conștient de senzațiile corpului
 Respirația profundă are un efect calmant și reduce stresul, tensiunea și
emoțiile negative, furia sau anxietatea. Ajută la reducerea tensiunii
arteriale, amplifică energia și îmbunătățește somnul
 Folosește tehnica în fiecare zi, fă-ți un obicei
Tensiunea musculară
 De multe ori nu ne dăm seama că mușchii sunt tensionați
 Conștientizează tensiunea musculară
 Când ești stresat, mușchii sunt tensionați. Tensiunea pentru o perioadă
lungă de timp, poate provoca dureri de cap

Dr. Leli
112 Gestionarea stressului

Odihna
 Încearcă să dormi cel putin 7-8 ore pe noapte. Dacă ți se pare dificil,
dormi putin în timpul zilei. Somnul ajută la reechilibrarea organismului.
În cazul stressului apar probleme de somn.
Înțelegerea mecanismelor psihologice
 implicate în conflicte și rezolvarea de probleme.
Rezolvarea conflictelor
 Soluționarea conflictelor poate fi realizată prin cooperare și asertivitate

Dr. Leli
113 Gestionarea timpului

 Clarifică-ți planul de acțiune și sarcinile care urmează a fi finalizate


 Clarifică-ți prioritățile
 Împarte planul de acțiune în obiective și sarcini ușor de gestionat
 Alocă-ți un timp rezonabil pentru finalizarea obiectivelor
 Elimină amânările
 Deleagă atunci când este posibil

Dr. Leli
114
Interacțiunea socială

 O strategie fundamentală în procesul de gestionare a


stressului este interacțiunea și împărtășirea cu alții a
evenimentului stressant

Dr. Leli
115

Tehnici

Dr. Leli
116

Fii atent ce gândești


 Fraze ca “Aș vrea să îl bat” perpetuează furia, în timp ce fraze ca și

“O să mă gândesc mâine cu calm și o să-i explic argumentele mele”


diminuează furia
Evită concluziile ilogice
 Nu generaliza : “Sunt întotdeauna foarte lent” sau “Nimeni nu îmi dă
niciodată dreptate”

 Generalizând, se creează falsa impresie că așa se întâmplă mereu,


conducând la sentimente de falsa autostimă.

Dr. Leli
117

Nu pune etichete
 Etichete distructive: “Este o proastă ”, “Nu are minim respect”
sugerează că situația este negativă și că nu se poate face nimic pentru
a o îmbunătăți
Evită să interpretezi gândurile altora
 Nu știm care sunt motivele sau gândurile celorlalți. Pune întrebări
pentru a le afla
Nu stabili reguli pentru comportamentul altora
 Duce la deziluzie și furie pentru că așteptările nu îți vor fi îndeplinite

Dr. Leli
118

Nu exagera semnificația unui eveniment


 Transformarea unui eveniment negativ într-o catastrofă, semnifică
transformarea realității
Dialoghează pozitiv cu tine
 Evită gândurile automate negative și învață să ai gânduri pozitive și
constructive.

Dr. Leli
119

Comportament

Dr. Leli
120

Model comportamental
 Modelele comportamentale sunt acțiuni pe care avem tendința să le
repetăm în anumite situații

 De exemplu- când ești nervos, învârți pixul în mână, când ești supărat,
ridici tonul, când ești fericit zâmbești
Învață să recunoști comportamentele tale
 Chiar și modul în care te comporți poate determina o anumită emotie.
Trebuie să identifici comportamentele tale.

Dr. Leli
121

Inteligența emoțională (IE)

Abilitatea de a recunoaște semnificația emoțiilor și a influenței


acestora asupra comportamentului
Înțelegerea percepției emoțiilor și a modului în care se pot
gestiona emoțiile

Dr. Leli
122 Inteligența Emoțională

Zona Experențială Zona Strategică

Evaluarea, Utilizarea
Exprimarea Emoțiilor Înțelegerea Gestionarea
Și Recunoașterea pentru facilitarea Emoțiilor Emoțiilor
Emoțiilor gândurilor

Dr. Leli
123
Decalogul anti stress
Alege o
viață Ascultă-ți
sănătoasă corpul Cunoaște-
te pe tine
însuți

Premiază-te
Cere ajutor Îmbunătățește
când simți respirația
nevoia

Râzi și caută să
Gândeste ai o stare Acceptă
pozitiv optimistă Adoptă schimbarea
strategii de
relaxare

Dr. Leli
124

FELICITĂRI !
… ai știut
“să gestionezi emoțional
stressul acestui curs!

Dr. Leli