Sunteți pe pagina 1din 42

PIAŢA MONETARĂ

ŞI CREAŢIA MONETARĂ

Oleg STRATULAT
prof. univ. dr.
SUBIECTE

1. Definirea şi caracteristica pieţii monetare.


2. Cererea şi oferta de monedă.
3. Creaţia monetară scripturală.
3.1. Depozitele şi rezervele bancare.
3.2. Extinderea multiplicativă a depozitelor şi
rezervelor bancare.
3.3. Multiplicatorul monetar.
4. Piaţa monetară în Republica Moldova.
BIBLIOGRAFIE

Acte normative şi reglementorii:


 Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95 // Monitorul Oficial al
R.Moldova nr.56-57/624 din 12.10.1995
 Legea institutiilor financiare nr. 550-XIII din 21.07.95 // Monitorul Oficial al R.Moldova nr.1/2 din
01.01.1996
 Regulamentul cu privire la regimul rezervelor obligatorii // Monitorul Oficial al Republicii Moldova
nr.67-72. – 2004.
Lucrări ştiinţifice şi didactice:
 Basno, C.; Dardac, N.; Floricel, C. Monedă, credit, bănci. - Bucureşti : Editura Didactică şi
Pedagogică, 2003. –P…..
 Lucian C. IONESCU. Băncile şi operaţiunile bancare. – Bucureşti: Editura Economică, 1996. –
P…….
 Manolescu, Gh. Monedă şi credit. - Bucureşti: Editura Fundaţiei "România de Mâine", 2003. -
P…...
 Turliuc, V.; Boariu, A.; Stoica, O. Monedă şi credit. - Bucureşti : Editura Economică, 2005.- P…….
 Деньги. Кредит. Банки: учебник / Лаврушин O. И. (ред.), - 2-e изд. -Москва: Финансы и
Статистика, 2004. – C….
 Деньги. Кредит. Банки: учебник для вузов / Жукова Е. Ф., Зеленкова Н. М., Максимова Л.
М., - 2-e изд. -Москва: ЮНИТИ-ДАНА, 2003. – C….
 Финансы. Денежное обращение. Кредит. / Под ред. Поляка Г. Б. - 2-e изд. - Москва: ЮНИТИ-
ДАНА, 2004. – C….
1. DEFINIREA ŞI CARACTERISTICA
PIEŢII MONETARE

 Circuitul activelor financiare între ofertanţii de fonduri


şi beneficiarii acestora are loc prin tranzacţiile de pe
piaţa financiară.

 Piaţa financiară, în funcţie de tipul activelor


financiare şi mecanismul prin care acestea sunt
introduse în circuitul financiar, cuprinde câteva
segmente, care în esenţă reprezintă pieţe ale
activelor respective. Printre acestea se regăseşte şi
piaţa monetară.
COMPONENŢA
PIEŢEI FINANCIARE

Piaţa
STR
monetară

Piaţa
financiară

Piaţa de
capital
TEMEIUL APARIŢIEI ŞI EXISTENŢEI
PIEŢEI MONETARE

 Activităţile proprii pieţii monetare există din


timpuri străvechi.

 Existenţa pieţei monetare se datorează ivirii


surplusurilor de încasări şi constituirii de
fonduri temporar libere la unele bănci, şi
naşterii excedentului de plăţi şi formării
deficitului de mijloace la alte bănci.
OPINII PRIVIND PIAŢA MONETARĂ

 Piaţa monetară este piaţa pe care băncile se împrumută între ele pe termen
scurt.
(C.C. Kiriţescu. Moneda. Mica encilopedie. -B.: Ed. Enciclopedică, 1998. –P. 211).
 Piaţa monetară naţională – pe care sunt efectuate tranzacţii monetare în
monedă naţională între rezidenţi ai ţării respective.
(C.C. Kiriţescu. Moneda. Mica encilopedie.-B.: Ed. Enciclopedică, 1998. –P. 212).

 „Piaţa monetară – reţea de instituţii care asigură interacţiunea dintre oferta şi


cererea de bani”.
Долан Э. Дж. и др. Деньги, банковское дело и денежно-кредитная политика / Пер. с англ. В.
Лукашевича и др.; Под общ. ред. В. Лукашевича. – Л.: ПФК «Профико», 1991. – С. 264.

 Piaţa monetară este piaţa pe care băncile se împrumută între ele pe termen
scurt şi pe care circulă instrumentele monetare proprii acesteia (O. Stratulat).
TRĂSĂTURI INEDITE
ALE PIEŢEI MONETARE

 este o piaţă pe care se realizează operaţiuni


pe termen scurt, de obicei fără restricţii
cantitative;
 obiect al tranzacţiilor sunt banii;
 obiectul tranzacţiilor posedă lichiditate
ridicată;
 dobânzile practicate pe piaţa monetară se
stabileşte zilnic prin jocul cererii şi ofertei.
PARTICIPANŢII
PIEŢII MONETARE

 împrumutătorii (creditorii), care acordă banii pentru o


perioadă scurtă ();
 împrumutaţii (debitorii), care se împrumută în
anumite condiţii,
 în cazul unor tranzacţii, intermediarii financiari, care
mijlocesc transferurile dintre creditori şi debitori.
 Cel mai frecvent pe piaţa monetară operează
băncile, instituţiile de credit nebancare, iar în funcţie
de intermediari – băncile şi participanţii pieţii valorilor
mobiliare: brokeri, dealeri, companii de trust etc.
FUNCŢIA DE BAZĂ A PIEŢII MONETARE

finanţarea participanţilor aflaţi în deficit financiar


şi crearea posibilităţii de investire pentru
participanţii cu excedent de mijloace.
PRINCIPIILE FUNCŢIONĂRII PIEŢEI MONETARE

- principiul echilibrării pieţei;


- principiul speculativ;
- principiul omogenităţii – piaţa trebuie să asigure un climat economic,
să coexiste un număr cât mai mare de purtători ai cererii şi ofertei;
- princpiul adaptabilităţii – atât prin regulamentele proprii, cât şi prin
cele avizate de organul de supraveghere, piaţa trebuie să se adapteze
noilor condiţii de evoluţie a factorilor care au impus-o;
- princpiul neutralităţii – activitatea nu trebuie viciată de factori
perturbatori (zvonuri, concurenţă neloială, informaţii cofidenţiale
s.a.m.d).
- principiul corectitudinii - prin regulamentele emise de autoritatea
monetară, piaţa monetară se impune a le respecta, astfel încât să nu
apară litigii între părţile care tranzacţionează.
ROLUL PIEŢII MONETARE

 în primul rând, piaţa monetară (componentă a pieţei


financiare) joacă un rol deosebit în procesul de
redistribuire a resurselor de creditare în economia
unei ţări;
 în al doilea rând, în cadrul operaţiilor pe această
piaţă are loc transferul resurselor între instituţiile de
credit unde se constituie depozitele bancare şi cele
care acţionează ca distribuitori de credite în
economie.
 în al treilea rând, banca centrală intervine cu
regularitate pe această piaţă, pentru ea fiind o piaţă
liberă sau deschisă(OPEN MARKET).
2. CEREREA ŞI OFERTA DE MONEDĂ

Ca şi orice alta, piaţa monetară este constituită din două


componente: cererea şi oferta. În aşa mod, studierea acesteia
are loc prin înţelegerea originii nevoilor de monedă, adică
cererea de monedă, şi prin pătrunderea în mecanismele creaţiei
monetare, adică oferta de monedă.
APARIŢIA TERMENULUI
“CERERE DE MONEDĂ”

 Termenul cerere de monedă a apărut în a doua jumătate sec. al


XIX-lea. Prima definiţie a acestuia este dată de Leon Wallas
(1874) în următoarea redacţie: cererea de monedă este o
încasare dorită. În lucrarea „Teoria monedei”, apărută în 1983
celebrul economist sria: „Nevoia pe care o avem de monedă nu
este alt ceva decât nevoia de mărfuri pe care le vom cumpăra
cu această monedă”.

 Următorul pas substanţial este făcut de Irving Fişer, care în


lucrarea „The Purchasing Power of Money” „(Puterea de
cumpărare a banilor”) publicată în a. 1911 enunţă ecuaţia
schimburilor (vezi tema la Modulul I)
DIAGRAMA
CERERII DE MONEDĂ

MD (cererea)

M
GENERALIZARE

CEREREA DE MONEDĂ ESTE UN CONCEPT


COMPLEX, CONŢINUTUL MATERIAL AL
CĂREIA ESTE O ANUMITĂ CANTITATE DE
MONEDĂ JUSTIFICATĂ A SE GĂSI ÎN
CIRCULAŢIE DIN MOTIVE
TRANZACŢIONALE, PRUDENŢIALE ŞI
SPECULATIVE, CUANTUMUL CĂREI ESTE
INFLUIENŢAT DE UN ŞIR DE FACTORI,
PRINCIPALII FIIND VENITUL ŞI RATA
DOBÂNZII.
OFERTA DE MONEDĂ

 Prin oferta de monedă iniţial se subînţelegea


cantitatea de bani emisă de autoritatea
monetară.

 Este evident că oferta de monedă, fiind o


componentă a pieţii monetare şi aflată în
legătură organică cu cererea de monedă, şi-a
găsit tratare în aceleaşi teorii, oglindind logica
autorilor din perioada respectivă.
ABORDĂRI PRIVIND
MĂSURAREA CANTITĂŢII DE MONEDĂ

 abordarea prin tranzacţii;


 abordarea prin lichiditate.
ABORDAREA PRIN TRANZACŢII

 Potrivit doctrinei clasice şi neoclasice, toate bunurile sunt cerute


de cumpărători şi oferite de vânzători pe pieţe concrete, fiecare
individ având preferinţele proprii pentru fiecare bun, rezultând
într-un echilibru pe piaţă (echilibrul general walrasian).
 În cadrul acestei teoriei moneda este considerată un bun între
celelalte (şi nu ca o formă de existenţă specifică a valorii),
valoarea de întrebuinţare fiind determinată de funcţia monedei
ca mijloc de schimb universal, cerută numai pentru că permite
achiziţionarea de mărfuri (şi nu este solicitată ea însăşi ca
monedă).
 În aşa mod, oferta de monedă se cuantifică în cantitatea de bani
necesari pentru efectuarea tranzacţiilor.
ABORDAREA PRIN LICHIDITATE

 Potrivit teoriei keynesiste preferinţa lichidităţii cel mai lichid dintre toate
activele sunt banii. Această abordare accentuiază motivul de precauţie
– dorinţa de a fi pregătit pentru situaţii neprevăzute care ar necesita
cheltuieli imediate şi pentru ocazii neaşteptate, şi motivul speculativ,
care pune în evidenţă dorinţa de a obţine căştiguri din operaţiuni
speculative. Aşa dar, oferta de monedă trebuie să cuantifice nu numai
cantitatea de bani care acoperă efectuarea tranzacţiilor, dar şi
lichidităţile pentru eventualele operaţiuni cu semnificaţie de precauţie
sau de speculaţie.
 După cum se observă, abordarea prin lichiditate extinde graniţele
conceptuale şi cantitative ale ofertei de monedă. Tratările actuale
afirmă că oferta de monedă are înţelesul cantităţii de bani existente
în economie în urma furnizării acesteia de sistemul bancar.
DIAGRAMA
OFERTEI DE MONEDĂ

MS (oferta)

M
DIAGRAMA
PIEŢII MONETARE

MS (oferta)

MD (cererea)

M
3. CREAŢIA
MONETARĂ SCRIPTURALĂ
 În cercetarea ofertei de bani se înscrie şi investigarea
mecanismului de creaţie monetară.

 Creaţia monetară este un fenomen care a atras atenţia


cercetătorilor şi practicienilor bancari chear de la apariţia sa,
raportată în timp la ivirea monedei scripturale şi intensificarea
relaţiilor dintre bănci.

 Totuşi, pentru prima dată procesul de multiplicare a banilor se


analizează ştiinţific de către Chester Fhillips (1920), care
evidenţiază un nou conţinut al ofertei de bani.
 Acesta se regăseşte în tratările actuale ale ofertei ca cantitatea
de bani creată de către sistemul bancar în ansamblu.
OFERTA
r

MS (oferta)

M
DIAGRAMA PIETEI MONETARE

r MS (oferta)
MD (cererea)

M
3.1. DEPOZITELE ŞI REZERVELE BANCARE

 Creaţia monetară scripturală este posibilă numai în


ansamblul sistemului bancar, şi numai în urma
interacţiunilor băncilor, care reprezintă în esenţă
cadrul instutiţional al pieţii monetare.
 orice intrare de bani în bancă este însoţită de
înscrierea acestora în conturile respective care, în
esenţă, reprezintă depozite.
 Depozitul, abordat în aspect substanţial-material, nu
este un obiect fizic cum este moneda efectivă,
deacea el nu se poate vedea şi nici palpa.
CONSTITUIREA DEPOZITELOR
PRIN DEPUNEREA MONEDEI EFECTIVE
(în formă de numerar)
Presupunem că o persoană depune la bancă 1 000 lei în numerar. Banca reflectă
operaţiunea în bilanţul său.
CONSTITUIREA DEPOZITELOR
PRIN DEPUNEREA MONEDEI SCRIPTURALE
(în formă de cec)

Clientul depune la „Banca 1” cecul emis de „Banca 2”.


CONSTITUIREA DEPOZITELOR
PRIN ACORDAREA DE CREDITE

Presupunem că o societate comercială a solicitat la „Banca 1” un credit de 1 000 lei. Banca,


în acest caz, face în registrele contabile două noi înscrieri. Prima inscripţie se face în partea
„Active” prin care se reflectă creditul acordat societăţii comerciale. A doua inscripţie se face în
partea „Pasive”, prin care se oglindeşte intrarea banilor în contul (depozitul) clientului.
CONSTITUIREA DEPOZITELOR
PRIN „OPERAŢIUNI PE PIAŢA DESCHISĂ”

Banca Centrală cumpără Valori Mobiliare de Stat, transferând banii pe contul dilerului în
banca acestuia (presupunem că aceasta este „Banca 1”). Banca este obligată să înscrie pe contul
(depozitul) dealerului această sumă.
REZERVELE BANCARE

 Majorarea depozitelor are ca efect mărirea rezervelor bancare totale.


Rezervele bancare, în funcţie de misiunea sa, se împart în două
categorii – obligatorii şi suplimentare.
 Rezervele obligatorii servesc pentru asigurarea lichidităţii, exercitând
concomitent şi rolul de regulator al ofertei de bani. Mărimea lor este
predeterminată de Banca Centrală, care stabileşte nivelul ratei
rezervelor obligatorii.
 Rezervele excedentare sunt folosite de bancă pentru efectuarea
diferitor activităţi şi investire în diverse instrumente financiare, toate
acestea având scopul obţinerea venitului.
 Aşa, dacă nivelul ratei rezervelor obligatorii este de 10,0%, aceasta
înseamnă că din 1 000 lei primite în formă de depozite de către banca
comercială, 100 lei în mod obligatoriu vor fi păstrate la Banca Centrală
ca rezerve obligatorii, iar 900 lei vor putea fi plasate în corespundere cu
autorizaţia deţinută.
3.2. EXTINDEREA MULTIPLICATIVĂ
A DEPOZITELOR ŞI REZERVELOR BANCARE

 Extinderea multiplicativă a depozitelor este, în


esenţă, amplificarea multiplă a depozitelor pe
calea oricărei majorări a rezervelor bancare ale
sistemului bancar în ansamblu.
 Pentru explicarea fenomenului crearţie monetară
admitem câteva convenţionalităţi, printre care
admitem: a) numai depozitele din conturile curente
sunt unica formă a banilor, fapt ce înseamnă
ignorarea banilor efectivi, şi b) nivelul ratei rezervelor
obligatorii este de 10,0%.
MECANISMUL
CREAŢIEI MONETARE

Procesul demarează odată cu obţinerea de Banca 1 a unui depozit de


1 000 lei în rezultatul unei operaţiuni pe piaţa deschisă. Aceasta
majorează rezervele obligatorii a băncii cu +100 lei şi rezervele
excedenare cu +900 lei.
MECANISMUL
MODELULUI CREAŢIEI MONETARE

Banca Suma depusă, Credite sau investiţii, Rezerve obligatorii, lei


lei lei
1 1000,00 900,00 100,00
2 900,00 810,0 90,00
3 810,00 729,00 81,00
4 729,00 656,10 72,90
5 656,10 590,49 65,61
6 590,49 531,44 59,05
7 531,44 478,30 53,14
8 478,30 430,47 47,83
9 430,47 387,42 43,05
10 387,42 348,68 38,74
Total 10 bănci 6 513,22 5 861,90 651,32
Celelalte bănci 3 486,78 3 138,10 348,68
Total băncile 10 000,00 9 000,00 1 000,00
DESCRIERE FORMALIZATĂ MATEMETIC

Banca Suma depusă, Credite sau investiţii, Rezerve obligatorii, lei


lei lei
1 D (1 – rr) D rr D
2 (1 – rr) D (1 – rr)2 D rr (1 – rr) D
3 (1 – rr)2 D (1 – rr)3 D rr (1 – rr)2 D
4 (1 – rr)3 D (1 – rr)4 D rr (1 – rr)3 D
5 (1 – rr)4 D (1 – rr)5 D rr (1 – rr)4 D
6 (1 – rr)5 D (1 – rr)6 D rr (1 – rr)5 D
7 (1 – rr)6 D (1 – rr)7 D rr (1 – rr)6 D
8 (1 – rr)7 D (1 – rr)8 D rr (1 – rr)7 D
9 (1 – rr)8 D (1 – rr)9 D rr (1 – rr)8 D
10 (1 – rr)9 D (1 – rr)10 D rr (1 – rr)9 D
Total 10 bănci D +...+(1 – rr)9 D (1 – rr) D+...+(1 – rr)10D rrD+...+ rr(1 – rr)9 D

Total băncile D +...+(1 – rr)n-1D (1 – rr) D+...+(1 – rr)n D rrD+...+ rr(1 – rr) n-1D
FORMULE DE CALCUL

Cantitatea totală de monedă creată de banci, interpretată ca oferta de bani


(MS), rezultă din însumarea depozitului iniţial şi celor succesive:

MS =D +(1 – rr) D +(1 – rr)2 D+...+(1 – rr)n-1 D. (11.3.2.1)

(În relaţia 11.3.2.1, scrisă în baza formulei 11.3.6 lipseşte C (numerarul),


deoarece aceasta a fost o admitere iniţială a exemplului analizat.)
Expresia din formula 11.3.2.1 este o progresie geometrică cu raţia (1- rr),
ce ce permite scrierea următoarei relaţii:
1 1 D (11.3.2.2)
MS  D   D  .
1  1  rr  rr rr
Din cele expuse mai sus putem concluziona că oferta de bani este
rezultatul unui proces multiplicativ, coeficientul 1/rr fiind multiplicatorul
monetar.
3.3. MULTIPLICATORUL MONETAR

 În continuare omitem convenţionalitatea introdusă mai sus, potrivit


căreia nu există bani în numerar. Ei revin în modelul analizat. Mărimea
numerarului (C) este în funcţie de cota depozitelor pe care persoanele
doresc să le deţină în formă de numerar. Variabila care descrie
comportamentul oamenilor şi preferinţa pentru bani în numerar se
notează prin coeficientul c, calculat ca raport a cantităţii banilor în
numerar (C) la mărimea depunerilor în bancă (D):

C
c
D
BAZA MONETARĂ

 Baza monetară reprezintă orice tip de bani


care poate fi utilizat în funcţie de rezerve
bancare – bani în numerar, depozite în Banca
Centrală etc.:
MB  R  C
DEMONSTRAREA FORMULEI
MULTIPLICATORULUI MONETAR
DEMONSTRAREA FORMULEI
MULTIPLICATORULUI MONETAR
DESCRIERE FORMALIZATĂ MATEMETIC

Banca Suma depusă, Credite sau investiţii, Rezerve obligatorii, lei


lei lei
1 D (1 - rr- c) D rr D
2 (1 - rr - c) D (1 – rr - c)2 D rr(1 – rr - c) D
3 (1 - rr - c)2 D (1 – rr - c)3 D rr(1 – rr - c)2 D
4 (1 - rr - c)3 D (1 – rr - c)4 D rr(1 – rr - c)3 D
5 (1 - rr - c)4 D (1 – rr - c)5 D rr(1 – rr - c)4 D
6 (1 - rr - c)5 D (1 – rr - c)6 D rr(1 – rr - c)5 D
7 (1 - rr - c)6 D (1 – rr - c)7 D rr(1 – rr - c)6 D
8 (1 - rr - c)7 D (1 – rr - c)8 D rr(1 – rr - c)7 D
9 (1 - rr - c)8 D (1 – rr - c)9 D rr(1 – rr - c)8 D
10 (1 - rr - c)9 D (1 – rr - c)10 D rr(1 – rr - c)9 D
Total 10 bănci D +...+(1 – rr-c)9 D (1 – rr-c) D+...+(1 – rr-c)10 D rrD+...+ (1 – rr-c)9 D

Total băncile D +...+(1 – rr-c)n-1 D (1 – rr-c) D+...+(1 – rr-c)n D rrD+...+ (1 – rr-c)n-1 D


3. PIAŢA MONETARĂ
ÎN REPUBLICA MOLDOVA

 De sinestătător