Sunteți pe pagina 1din 25

Factorii de risc pentru afectarea

ţesuturilor parodonţiului.
Profilaxia afecţiunilor parodonţiului.
Indiciii frecvenţei şi intensităţii
afecţiunilor parodonţiului.
Facultatea de Stomatologie
An.III
După datele OMS (1980) afecţiunile
parodonţiului se depistează la 80%
dintre copii, iar în unele ţări chiar până
la 100 % (Finlanda). Dintre toate
afecţiunile parodonţiului la copii
predomină gingivita catarală (80-85%),
apoi gingivita hipertrofică şi atrofică
(12-15%).
Parodontitele marginale se întîlnesc la
3-5% din adolescenţii de 15 ani.
Răspândirea afecţiunilor parodonţiului
la copii este în funcţie de mai mulţi
factori, dintre care se pot menţiona:
nivelul social-economic al ţării, nivelul
de cultură al populaţiei, nivelul igienii
cavităţii bucale, particularităţile
alimentaţiei.
Profilaxia afecţiunilor parodonţiului este orientată spre
înlăturarea cauzelor şi factorilor de risc.
Factorii locali:
- Proprietăţile agresive ale plăcii bacteriene ca urmare a
unei igiene nesatisfăcătoare a cavităţii bucale ;
-Ocluzia patologică;
- Anomalii dento-alveolare;
- Anomalii ale ţesuturilor moi ale cavităţii bucale;
- Obturaţii şi tratament ortodontic incorect;
- Cavităţi carioase ale suprafeţelor aproximale;
- Frenul scurt al buzelor şi limbii;
- Vestibul mic;
-Reacţii alergice locale;
-Infecţii bacteriene şi virotice.
Factorii generali:
-Dereglări ale sistemului endocrin, sangiun;
-Dereglări hormonale;
-Scăderea nivelului imunitar de orice
etiologie;
-Administrarea unor preparate
medicamentoase (hidantoina, difenina).
Profilaxia primară a afecţiunilor parodonţiului în multe
aspecte este identică cu profilaxia cariei dentare. În primul
rind este necesar de optimizat cantitatea şi calitatea
substanţelor minerale şi vitaminelor în raţia alimentară. A fost
depistat rolul negativ al insuficienţei proteinelor, vitaminei C,
E,P, prediminarea produselor de patisserie şi a alimetelor moi.
Ca şi în cazul cariei dentare, suportul profilaxiei
medicamentoase endogene îl constituie preparatele de fluor.
Fluorul întăreşte structura cristalelor de apatită în ţesuturile
dentare dure şi în osul alveolar al maxilarelor. A fost
demonstrată acţiunea benefică a fluorului asupra ţesutului
osos în cazul inflamaţiei cronice a parodonţiului şi în caz de
schimbări cu character inflamator-distructiv.
La aplicarea metodelor de profilaxie se va ţine cont de vârsta
copilului şi de tipul maladiei.
Primul an de viaţă. Asigurarea funcţiei normale a actului
de sugere, înghiţire şi închidere a buzelor, a respiraţiei nazale.
Vârsta de până la 4 ani.
•Asanarea cavităţii bucale cu restabilirea formei coroanelor
dentare şi restabilirea ocluziei;
•Înlătutarea obiceiurilor vicioase (sugerea degetului,
creionului, muşcarea unghiilor ş.a.);
•Primirea corectă a alimentelor (masticaţie minuţioasă, pe
ambele părţi ale maxilarelor)
•Igiena cavităţii bucale
Vârsta de 6-7 ani
•Înlăturarea obiceiurilor vicioase;
•Miogimnastica;
•Igiena cavităţii bucale
•În alimentaţie se vor utiliza în principal alimentele dure
•Asigurarea respiraţiei nazale
Vârsta de după 7 ani
•Profilaxia şi tratamentul raţional al anomaliilor dento-maxilare;
•Înlăturarea anomaliilor frenurilor;
•Igiena cavităţii bucale;
•La necesitate – ocluziografia.
Pentru aprecierea stării ţesuturilor parodontale şi necesităţii
tratamentului se utilizează indici speciali. Utilizarea lor ne permite
de a primi o informaţie despre gradul de răspândire şi afectrare a
maladiei, evoluţia procesului inflamator sau distructiv, de a aprecia
eficacitatea tratamentuluişi calitatea dispensarizării la fiecare pacient
în parte.
Т.В. Никитина (1982) divizează aceşti indici în 4 grupe:
I. Indicii de igienă a cavităţii bucale:
а) pentru placa bacteriană;
б) pentru tartru dentar.
II. Indicii de inflamaţie a ţesuturilor gingivale:
а) pentru gingivită;
б) pentru parodontită.
III. Indicii de distrucţie a apofizei alveolare.
IV. Indici combinaţi.
CPITN (Community Periodontal Index of Treatment Needs –
indicile stării parodonţiului şi necesităţii tratamentului).
Examinarea ţesuturilor parodonţiului se efectuiază cu ajutorul
sondei butonate gradate . Forţa aplicată pe sonda parodontală nu
trebuie să depîşească 25 gr. Sondarea se divizează în componentul
operator pentru determinarea profunzimii pungii şi componentul
senzitiv pentru depistarea tartrului subgingival. Se vor examina
sectantele în regiunea următoarelor grupe de dinţi 16-17,11, 26-27,
36-37,31,46-47. Examinând dinţii se vor înregistra codurile ce
corespund stării mai grave. Dacă lipseşte unul din dinţii menţionaţi
se va examina dintele învecinat în sectantul corespunzător.
Profunzimea pungilor parodontale se apreciază conform gradaţiilor
pe partea activă a sondei de 3,5 - 5,5 mm. Tartrul dentar subgingival
se determină nu numai atunci când este mult, ci şi când se simte
rugozitatea în timpul mişcării sondei de-a lungul rădăcinii dintelui
respectând configuraţia anatomică. Dacă după examinarea şi sondarea
dinţilor nu s-au depistat schimbări, aceiaşi dinţi se examinează cu
ajutorul oglinzii pentru depistarea hemoragiei gingivale, care poate
Indicele CPITN
Aprecierea indicelui CPITN se face după următoarele coduri:
0 - lipsa semnelor patologice;
1 - gingivoragie după sondare;
2 - prezenţa tartrului supra- şi subgingival;
3 - pungă parodontală până la 4-5 mm adâncime;
4 - pungă parodontală cu profunzimea 6 mm şi mai mult
Interpretarea:
I. Frecvenţa afecţiunilor parodontale - procentul pacienţilor
(din cei examinaţi) la care s-a depistat:
1) parodonţiu intact;
2) gingivoragie;
3) tartru dentar;
4) pungă parodontală cu profunzimea până la 4-5 mm;
5) pungă parodontală cu profunzimea 6 mm şi mai mult.
II. Intensitatea afecţiunilor parodontale, media sextantelor la
o persoană examinată cu:
a) parodonţiu sănătos;
b) gingivoragie, tartru, pungi parodontale (1+2+3+4);
c) tartru dentar şi pungi parodontale (2+3+4);
d) pungi parodontale cu profunzimea până la 4-5 mm (3)
sau pungi parodontale de profunzimea 6 mm şi mai mult (4).
III. Necesitatea tratamentului:
0 - tratamentul nu este necesar;
1 - este necesară instruirea igienică;
2 - detartraj, instruire igienică;
3 - detartraj, tratament complex (chirurgical ş.a.);
4 - detartraj, tratament complex (operaţii cu lambou,
tratament ortodontic etc.).
Indicele papilar-marginal-alveolar (PMA) Parma (1960)
Se foloseşte pentru determinarea
localizării şi intensităţii procesului inflamator
al gingiei.
Metoda: Se badijonează papilele gingivale, gingia
marginală şi alveolară cu soluţie
care conţine iod (Lugol).
Inflamaţia papilei (P) în regiunea unui dinte se apreciază cu 1 bal,
inflamaţia gingiei marginale (M) - cu 2 baluri
şi a gingiei alveolare (A) - 3 baluri.
suma balurilor
PMA = ________________________________ x 100
3 x numărul dinţilor
Interpretarea:
În cazul gingivitei generalizate valoarea indicelui:
- până la 30% - corespunde gingivitei uşoare;
- de la 31% până la 60% - gingivită de grad mediu;
- mai mult de 60% - gingivită gravă.
Indicele igienic oral simplificat (OHI-S)

Aprecierea stării igienice a cavităţii bucale se face pe baza indicelui


igienii orale simplificat (OHI-S: Oral Hygiene indices-Simplified)
G.Green, I.Vermillion (1964). Se determină prezenţa depunerilor dentare
pe suprafaţa jugală a 16; 26; pe suprafaţa linguală a 36; 46 şi pe suprafaţa
vestibulară a 11 si 31. Pe toate suprafeţele se determină în primul rând
depunerile dentare, apoi tartrul dentar. În acest scop se folosesc
următoarele note:
0 - lipsa depunerilor dentare;
1 - depunerile dentare (placa dentară) acoperă sub 1/3
din suprafaţa coroanei dintelui;
2 - depunerile dentare depăşesc 1/3, ajungând până la 2/3
din suprafaţa coroanei dintelui;
3 - depunerile dentare depăşesc 2/3 din suprafaţa coroanei dintelui.
Pentru tartrul dentar se folosesc notele:
0 - lipsa tartrului dentar;
1 - tartrul dentar supragingival acoperă 1/3 din suprafaţa coroanei dintelui;
2 - tartrul dentar supragingival acoperă 2/3 din suprafaţa coronară a dintelui sau
tartrul dentar subgingival se determină sub formă de conglomerate separate;
3 - tartrul dentar supragingival acoperă peste 2/3 din suprafaţa coronară a dintelui,
tartrul dentar subgingival circumvalează coletul dintelui.
Valoarea OHI-S se calculează după urmatoarea formulă:
OHI-S = IDD + ITD

suma balurilor depunerilor dentare de la 6 dinţi


IDD = _______________________________________________________________________
6
suma balurilor tartrului dentar de la 6 dinţi
ITD = ___________________________________________________________________
6
Interpretarea:

Valoarea Aprecierea OHI- Aprecierea


indicelui OHI-S S nivelului igienii
0 - 0,6 jos bună
0,7 - 1,6 mediu satisfăcătoare
1,7 - 2,5 înalt nesatisfăcătoare
mai mult de 2,6 foarte înalt rea
Indicele de placă (Silness şi Loe)
Se pune în evidentă placa prin vizualizare directă (fără colorare). Este indicat mai mult
pentru evaluari epidemiologice.
0 = absenţa plăcii;
1 = film de placă aderent pe marginea gingiei şi pe zona adiacentă dentară, placă
vizibilă numai la trecerea sondei;
2 = acumulare moderată de depozite în şantul gingival sau de-al lungul gingiei
marginale şi pe dinte, vizibilă cu ochiul liber;
3 = acumulare importantă de placă care se întinde între gingia marginală şi suprafaţa
dintelui. Aceste depozite umplu regiunea interdentară.
Codificare:
0 - absenţa plăcii;
1- depozit subţire cervical, greu vizibil cu ochiul; se poate ridica cu sonda;
2 - depozite moi cervicale şi pe feţele aproximale;
3 - depozit gros pe aproape toată suprafaţa dentară.
Interpretare:
0,0 - igienă orală excelentă
0,1 - 0,9 igienă orală relativ corectă
1,0 - 1,9 igienă orală satisfăcătoare
2,0 - 3,0 igienă orală nesatisfăcătoare
Indicele de placă (Quingley şi Hein)
Se pune în evidenţă prin colorarea plăcii cu revelatori şi se dau următoarele valori:
0 = absenţa plăcii;
1 = insule saparate de placă la nivelul cervical al dintelui;
2 = bandă fină continuă de placă, de aproximativ 1 mm la nivel cervical;
3 = bandă de placă ce acoperă de la 1 mm până la 1/3 din suprafaţa dintelui;
4 = placa acoperă între 1/3 şi 1/2 din suprataţa dintelui;
5 = placa acoperă peste 2/3 din suprafaţa dintelui.
Codificare:
0 - absenţa plăcii;
1 - o insulă de placă;
2 - placă lineară de-a lungul marginil ginglvale;
3 - placă pe 1/3 de suprafaţă (cervical);
4 - placă pe 2/3 de suprafaţă;
5 - placă pe toată suprafaţă.
Interpretare:
0 igienă orală optimă.
0,1 - 0,6 igienă orală relativ corectă
0,7 – 1,6 igienă orală satisfăcătoare
> 1,7 igienă orală nesatisfăcătoare
Indicele de retenţie a plăcii (Loe)
0 = absenţa cariilor, a tartrului sau a reconstituirilor cu limitele cervicale defectuoase
în contact cu gingia;
1 = tartru supragingival, leziune carioasă sau reconstituire cu limite cervicale
defectuoase;
2 = tartru subgingival, leziune carioasă şi reconstituire cu limite cervicale
defectuoase;
3 = leziuni dentare voluminoase, tartru abundent sau obturaţii debordante.
5. Indicele de placă aproximală -API (Lange-1981) se evaluează în regiunea
Spaţiilor interdentare dinspre oral la hemiarcada dreaptă superioară şi la cea stângă
inferioară şi dinspre vestibular la hemiarcada stângă superioară şi la cea dreaptă
inferioară.
Placa se apreciază astfel:
0= absenţa plăcii
1= prezenţa plăcii.
Calcularea:
Nr. de puncte acordate x 100
Nr. De spaţii interdentare evaluate

Interpretare:
API = 100-70% igienă orală nesatisfăcătoare;
API = 70-35% igienă orală medie;
API = 35-25% igienă orală relativ corectă;
API < 25% igienă orală optimă.
Indicele de eficienţă a igienei orale (Podshadely şi Haley) se evaluează în regiunea
suprafeţelor jugale ale 16, 26, labiale ale 11, 31 şi linguale ale 36,46.
Suprafaţa studiată este împărţită în 5 segmente.
• mezială
• distală
• ocluzală
• centrală
• precoletară
Codificare:
0 - absenţa plăcii;
1 - o singură zonă a dintelui prezintă depozit de placă;
2 – 5 – după nr. zonelor dentare cu placă.
Interpretare:
0 igienă orală optimă.
0,1 - 0,6 igienă orală relativ corectă
0,7 – 1,6 igienă orală satisfăcătoare
> 1,7 igienă orală nesatisfăcătoare
Indicele de placă Ramfjord se evaluează în regiunea suprafeţelor
vestibulare, orale şi aproximale ale 16, 21, 24, 36, 41, 44.
Codificare:

0 - placa lipseşte
1 - placa este prezentă pe una sau câteva din suprafeţele dintelui
2 - placa acoperă < ½ din toate suprafeţele dintelui
3 - placa acoperă > ½ din toate suprafeţele dintelui

Interpretare:
0,0 - igienă orală excelentă
0,1 - 0,9 igienă orală relativ corectă
1,0 - 1,9 igienă orală satisfăcătoare
2,0 - 3,0 igienă orală nesatisfăcătoare