TUMORILE CAVITĂŢII ORALE

LP 10
TUMORI BENIGNE
 Papilom scuamo-celular
Definiţie: neoplasm benign compus din
proiecţii digitiforme ale epiteliului
scuamos

Etiologie: necunoscută, probabil virală

Localizare: cel mai frecvent la joncţiunea

dintre palatul moale şi cel dur; ocazional
la nivelul buzelor, limbii sau gingiei.

Macroscopic :
leziune unică sau multiplă,
conopidiformă ,
albicioasă sau rozie,
sesilă sau pedunculată,
diametru < 1 cm.
Papilomul scuamocelular - limbă

• Origine – epiteliul scuamocelular

Microscopic:
 proliferarea tumorală a epiteliului
scuamocelular dispusă pe axe
conjunctivo-vasculare, cu rol de
suport şi nutritiv
 PAPILOM SCUAMOCELULAR
LIMBĂ
 Epiteliul scuamocelular proliferat
pastrează structura şi stratificarea
normală
 strat bazal
 strat spinos – acantoză
 strat granulos - hipergranuloză
 strat gros de keratină –
hiperkeratoză

 Membrana bazală dintre epiteliul

scuamocelular proliferat şi axul
conjunctivo-vascular este intactă.
 LIPOM
• Tumoră benignă formată din din
ţesut adipos matur, frecvent
localizată în zonele ce prezintă
ţesut adipos: limbă, planşeu
oral, gingie, buze, obraz,
regiunea palatină

Macroscopie
 Masă nodulară încapsulată
 Culoare galbenă
 Consistenţă redusă
 Lobulată (lobuli separaţi prin
benzi conjunctive)
 LIPOM ORAL
Microscopie:

• Tumoră nodulară
• Delimitată de capsulă
conjunctivă
• Constituită din ţesut adipos
matur
 adipocite mature
 nucleu excentric
• Traversată de axe conjunctivo-
vasculare
 LIPOM ORAL
LIMBĂ

 Aspectul lobulat şi axele

conjunctivo-vasculare diferenţiază
tumora de ţesutul adipos normal.

 Fibrolipom - ţesut fibros bine

reprezentat

 Angiolipom – vascularizaţie bine

reprezentată
 Fibrom jugal
• Localizat mai frecvent pe gingie,
buze, limbă, palat
• Frecvent este o hiperplazie
reactivă inflamatorie
• Rar fibrom adevărat

Macroscopic:
 leziune nodulară, solitară, fermă
 adesea pediculată
 consistenţă: moale şi
mixomatoasă  fermă şi elastică
 dimensiuni: câţiva mm  câţiva
cm
 Fibrom jugal

Microscopie:
 la periferie prezintă capsulă
 stromă colagenică cu
fascicule de colagen
orientate în variate sensuri,
fără celule inflamatorii
 acoperită de epiteliu
scuamocelular
 fibroblastele pot avea
aspect de celule gigante
 Hemangiomul
• Tumoră benignă a vaselor de
sânge
Macroscopie
 plană/proeminentă
 culoare albăstruie/roşie/ purpurie
 vasele au caracter funcţional
 La compresiune se decolorează
(golirea vaselor de sânge)
 Se recolorează la decompresiune

Tipuri:
 Capilar – vase mici, de tip capilar
 Cavernos – vase mari, dilatate, ce
conţin sânge sau trombi
 Hemangiom capilar
Mucoasă jugală
 tumoră benignă formată din
numeroase vase de sange

 formată din lobuli vasculari,

care contin numeroase vase de
tip capilar unite prin benzi de
ţesut conjunctiv

 are creştere lobulară, ceea ce-i

confera un caracter infiltrativ

 nu prezintă capsulă
 Limfangiom
• Leziune benignă constituită din
numeroase vase limfatice
• Frecvent la nivelul limbii

Macroscopic:
 nodularităţi neregulate ale mucoasei, cu
proiecţii roz, în boabă de strugure,
 mărime variabilă
 LIMFANGIOM GINGIVAL
 Tipuri
 Capilar – vase limfatice mici cu
perete subţire
 Cavernos – vase limfatice mari
 LIMFANGIOM GINGIVAL

Microscopie:
 vase limfatice mici, cu limfă şi
limfocite
 localizate adiacent epiteliului de
acoperire
 între vasele limfatice:
 fibre de colagen
 limfocite, foliculi limfoizi
 nu prezintă capsulă
LEZIUNI CU POTENŢIAL DE MALIGNIZARE

LEZIUNI PRECANCEROASE
 Leucoplazia
Macroscopic:
 leziuni ce apar ca pete albe sau plăci
albe
 solitare sau multiple, adesea cu margini
abrupt delimitate
 uşor îngroşate sau netede sau zbârcite
şi fisurate
Pot apare ca plăci verucoase,
proieminente, uneori ondulate

Prognostic rezervat:
suprafaţa neregulată
 eritemul
 ulcerațiile
 fermitate crescută și indurație
 hemoragie inexplicabilă.
 Leucoplazia
• Reacţie de adaptare faţă de
acţiunea factorilor iritativi cronici:
(fizici, chimici, toxici, inflamatori)
• Risc de malignizare
Microscopic:
 modificări epiteliale variabile:
hiperkeratoză ce acoperă un
epiteliu îngroşat  modificări
displazice ce converg spre
carcinom in situ.
• Reprezintă o hiperplazie epitelială
– Hiperplazia stratului bazal
– Acantoză
– Parakeratoză
– Hiperkeratoză
TUMORI MALIGNE
 CARCINOMUL EPIDERMOID

• Tumoră malignă cu originea în

epiteliul scuamocelular

Macroscopic:
 leziuni nodulare proeminente
pe care se dezvoltă ulceraţii
centrale, cu o margine
pronunţată
 Carcinomul epidermoid keratinizat
Buză

• Tumora distruge membrana

bazală şi are caracter
infiltrativ în profunzime
 Carcinom epidermoid
keratinizat buză
Microscopie:

 insule compuse din celule

poligonale atipice, asemănătoare
cu celulele spinoase ale
epidermului separate de o stromă
conjunctivă redusă

 prin diferenţiere celulele

tumorale se încarcă cu keratină,
dispusă sub formă de lamele
concentrice centrale - globi
cornoşi sau perle keratozice