 1.

Noțiunea statisticii
 2.Scurt Istoric despre evoluția statisticii
 3. Scurt istoric privind evoluția statisticii în
Țările Române
 4.Termenul de Statistică
 5.Personalități care au contribuit la evoluția
statisticii
 6.Concepte de baza ale statisticii
 7.Variabile statistice
 8.Observare statistică
 Statistica este ştiință care
se ocupă cu descrierea şi
analiza numerică a
fenomenelor de
masă,dezvăluind
particularitățile lor de
volum, structură,
dinamică, conexiune,
precum şi regularitățile
sau legile ce le
guvernează.
 Statistica, in contextul celorlalte stiințe, s-a confruntat ca discipline de sine
stătătoare, urmand o traiectorie care leaga practica de teorie. Preocupări de
natura statistica, prin abordări variate a diverselor fenomene, se pierd in
vechimea istoriei. Atat in Grecia antică, dar mai cu seama in Imperiul
Roman, investigațiile arheologice au scos la iveala o serie de date care
privesc inventarierea bunurilor, a resurselor umane, descrierea geografica si
politica a diverselor state.
 Începea să se impună cunoaşterea unor fenomene, referitor la care se
cereau o multitudine de date. Ca urmare, apare necesitatea cunoaşterii unor
tehnici care să permită
 Desprinderea unor concluzii fundamentale pe baza datelor înregistrate. În
faza incipientă de confruntare a statisticii, aceasta se mărginea la
descrierea statului, expunerea situației geografice,economice şi politice.
Acest mod de abordare a statisticii cunoscut sub numele de „descrierea
statului” a predominat până în sec. Al XII-lea şi al XIII-lea când a atins
punctul culminant, concordând cu constituirea în Germania a unei şcoli,
cunoscută sub denumirea de şcoala descriptivă germană.
 Termenul de statistica, precum si primele formulari ale unui
concept de statisticaa fost utilizat de filozoful german Gottfried
Achewall (1719-1772) in anul 1749.
 Termenul de statistica a fost popularizat in vestul Europei de către
englezul JohnSinclair (1754-1835) in perioada 1790-1800
 Lucrarea elaborata de Qu6telet în 1848, intitulată "La methode
statistique", a avut o semnificație deosebită pentru dezvoltarea
conceptului de statistică. Aceasta lucrare constituie prima
expunere coerentă sintetica a teoriei statisticii.

 Qutelet, împreuna eu demograful si statisticianul englez William

Farr, a organizat primul Congres internațional de statistica
(Bruxelles, 1853),urmat de alte opt congrese, care au avut un rol
important în dezvoltarea statisticii pe plan international.
 În decursul secolului XIX, o remarcabila contributie la progresul
statisticii au avut si alte scoli nationale. scoala germana a
continuat traditia unei statistici conceputa ca stiinta sociala, dar
presarata înca cu numeroase elemente descriptive.
 În Ţarile Române, prima si cea mai reprezentativa lucrare
despre statistica descriptiva este"Descriptio antiqui et
hodierni status Moldaviae", elaborata de Dimitrie Cantemir -
o expunere monografica pe plan geografic, politic, economic,
social si cultural.
 La 28 aprilie 1859, domnitorul Al. I. Cuza aproba infiintarea
unui birou de statistica in Tara Romaneasca, numind sef pe
Dionisie Pop Marxian, iar la I iulie 1859 aproba infiintarea
Directiei de Statistica din Moldova, sub conducerea lui Ion
lonescu de la Brad.
 La 4 august 1862 cele dou3 organe de statistica se reunesc
sub denumirea Oficiului Statistic pentru Principatele Unite sub
conducerea lui Dionisie Pop Martian.
 În 1918 este creat Institutul Social Român, formă
instituŃionalizată de cercetare sociologică.Rezultatele au fost
publicate sistematic în „Arhivele pentru ştiință şi reformă
socială”, apărând primele cercetări statistice sub formă de
monografii.
 Un recensământ general al populației, clădirilor, întreprinderilor
industriale şi comerciale are loc în 1930. Debutul Anchetei
Bugetelor de Familie are loc în 1950, care va deveni cercetare
permanentă între 1950-1994.
 În 1964 are loc o reuniune ştiințifică cu tema „Anchetele
selective”, când pentru prima dată în
 România sunt formulate principiile proiectării şi utilizării unui
eşantion „maître”.
 ntre 1972-1989 are loc o întrerupere dureroasă a aplicării
sondajelor în studierea fenomenelor economice datorită
sistemului politic din acea vreme.
 În prezent se organizează o multitudine de anchete, toate
funcționând pe principiile eşantionării aleatoare.
 Etimologic, statistica îşi are originea în latinescul “status” cu
sensul de stare sausituaţie, precum şi în termenul italian
“stato” cu înţelesul de stat
 Termenul, în înţelesul original al său, a însemnat numărarea
şi socotirea în activităţile cerute de dezvoltarea societăţii la
acel moment.
 Intr-un sens larg, statistica reprezintă un set de metodeş i
tehnici pentru obţinerea,organizarea, agregarea, prezentarea,
interpretarea şi analiza activităţilor cuantificabile(numărabile).
Statistica cercetează aspectul cantitativ (numeric) al
fenomenelor şi proceselor strict determinate în timp şi
spaţiu. Aceste fenomene şi procese se manifestă aparent ca
fiind întâmplătoare şi independente, însă , în realitate, au
esenţe comune, suntfenomene sau procese de tip colectiv (de
masă).
 J. Graunt (1620-1674), studiind registrele de nastere si decese ale
Lon-drei, si-a propus sa descopere legitatile cresterii numarului
populatiei» ale echilibrului numeric dintre sexe, ale fertilitatii,
mortalitatii etc.

 W. Petfcy (1623-1687), în lucrarea sa ,Aritmetica politica" si-a

axat studiul asupra fenomenelor social-economice'' prin
intermediul numerelor, al greutatilor si al masurilor", folosind
estimatiile cantitative în cadrul comparatiilor potentialului uman si
economic al. diferitelor state, în special în evaluarea posibilitatilor
comerciale si maritime ale Angliei în rivalitatea sa cu Franta.
 E. Halley (1656-1742) a efectuat unele estimari ale populatiei
câtorva state, a alcatuit prima tabela completa de mortalitate, a
introdus ideea de "durata probabila a vietii" cu aplicatie la
calcularea rentei viagere anuale în functie de vârsta.
 Bernoulli a formulat "legea
numerelor mari", folosita mai
târziu ca fundament teoretic al
sondajelor statistice.

 Karl Friedrich Gauss (1775-

.1855) - matematician, fizician
si astronom german - propune
metoda celor mai mici patrate,
publicând o serie de
consideratii privind aplicarea
matematicii în investigarea
fenomenelor demografice.
 Contributii de seama la
dezvoltarea statisticii
matematice au avut Moivre,
Fourier, Poisson. Cel care a
dominat ca statistician epoca sa
a fost Adolphe Quotelet (1796-
1874) - matematician,
statistician si astronom belgian.
Prin contributiile sale s-a
produs o noua cotitura în
evolutia statisticii.
statistica practica statistica descriptiva

Radacinile istorice
ale statisticii
moderne

aritmetica politica calculul probabilitatilor

 Populația statistică reprezintă mulțimea elementelor simple sau
complexe, de aceeaşi natură,care au una sau mai multe însuşiri
esențiale comune, proprii elementelor cât şi populației privită ca
un tot unitar.
 Unitatea statistică constituie elementul component, al populației
statistice, asupra căruia se va efectua nemijlocit observarea.
 Volumul populației reprezintă numărul unităților statistice care
alcătuiesc populația statistică. Acesta poate fi finit sau infinit, în
funcție de tipul populației care poate fi la fel finită sau infinită.

 Eşantion reprezintă o submulŃime a unei populaŃii statistice,

constituită după criterii bine stabilite. În raport cu procedeul de
formare a eşantionului avem eşantioane aleatoare şi eşantioane
dirijate.
 Variabilele statistice se clasifică în raport cu natura, modul de exprimare şi
modul de variație.
 Variabila aleatoare
 Variabila aleatoare este variabila care poate lua orice valoare din valorile unei
mulțimi finite sau infinite, cu o anumită probabilitate, rezultată dintr-o
funcție asociată variabilei, numită lege de probabilitate.
După natura lor variabilele statistice pot fi

Variabila Variabila
spațiu atributivă

Variabila de
timp
 Variabilă cantitativă este
variabila ale cărei stări se
exprimă prin valori numerice.
Se mai numeşte şi variabilă
metrică.
 Variabilă calitativă este
variabila ale cărei stări se
exprimă prin cuvinte sau
coduri. Se mai numeşte
variabilă nominală (stările se
exprimă prin cuvinte) sau
variabilă ordinală (stările se
exprimă prin coduri).

După modul de exprimare
a stărilor deosebim
 Variabilă discretă este
acea variabilă care, în
intervalul său de definiție
înregistrează cel mult
valori raționale, variația
are loc în salturi.
 Variabilă continuă este
acea variabilă care poate
lua orice valoare reală
din intervalul său de
variație.
după modul de variație
variabila cantitativă poate fi:
 Observarea statistică constă în identificarea unităților
populației şi înregistrarea stărilor variabilelor în raport cu care
este studiată. Ansamblul stărilor variabilelor rezultate prin
observare se numesc statistici.
 După gradul de cuprindere a populației statistice, observarea
statistică este de două feluri: totală şi parțială.
 Observarea totală este acel tip de observare statistică în care
are loc înregistrarea tuturor unităților care fac parte din
populație statistică supusă studiului.
 Observarea parțială presupune observarea şi înregistrarea
unui anumit număr de unități din populație, alese după
criterii bine definite.
 Statistica este o știință care, folosind calculul probabilităților,
studiază fenomenele și procesele de tip colectiv (din
societate, natură etc.) din punct de vedere, în scopul
descrierii acestora și al descoperirii legilor care guvernează
manifestarea lor. Statistica se ocupă de obținerea de
informații relevante din datele disponibile într-un volum
suficient de mare. Informațiile pot fi folosite pentru a înțelege
datele disponibile (statistică descriptivă) sau pentru a
descoperi noi informații despre evenimente și relațiile dintre
ele (statistică inferențială).Își are radăcinile din antichitatea și
a evoluat masiv pe parcursul secolelor în țările europene
precum și în Moldova.Varialbilele statistice se clasifică în
dependență de modul de exprimare a stărilor, după modul
de variație variabilei cantitative etc.
 Multitudinea de domenii în care statistica se aplică i-a permis
lui M.G. Kendall să spună că „Statistica, în sensul cel mai larg,
este matricea oricărei ştiințe experimentale”.