Unde pe apă

maree, seişe, tsunami, proroca…

film
•Când suflăm într-o sticlă producem unde pe
suprafaţa apei
Avem 2 tipuri de unde
pe apă în funcţie de
tipul forţei de revenire:
- tensiune superficială
(unde mărunte într-o
sticlă, într-o baltă)

- gravitaţie (valuri)
În funcţie de cauza care a produs unda pe apă avem:
- seişe (produse de variaţia presiunii atmosferice,
lacul din Geneva)
- valuri (produse de vânt)
- tsunami (produse de cutremure submarine, tsunami
din Indonezia decembrie 2004)
- maree (produse de atracţia gravitaţională a Lunii)
- val mareic (pe râul Severn în Anglia, în golful
Fundi Noua Scoţie, proroca în estuarul Amazonului,
pe râul Quitang în China) când perioada de oscilaţie
a apei din estuarul râului sau golfului coincide cu
perioada mareică se produce o amplificare a
Seişe
Valuri produse de vânt
Maree
Tsunami
Val mareic
Undele de apă sunt:
- staţionare (practic numai seişele şi mareele; mareele
dintr-un bazin închis ca Mediterana sunt de maxim 10
cm şi sunt nesemnificative)
- progresive (valurile produse de vânt, tsunami, val
mareic)
 Unde staţionare

• Apa dintr-un bazin se

va mişca înainte şi
înapoi - unde
staţionare
• Avem un oscilator
armonic!
(pătratul perioadei ~
inerţia/forţa de
revenire)
Modelul matematic: oscilatorul armonic
-forţa de revenire este forţa elastică
Lacul din Geneva, fântâna arteziană are 120 m înălţime
 Seişe
-Perioada de oscilaţie a apei:
T2=L2/3gH, L - lungimea, H- adâncimea bazinului
-Lacul din Geneva are 60 km lungime şi 150 m
adâncime. Perioada observată este de aproximativ 1,5
ore, iar amplitudinea de 1,5 m
-În iunie 1954 o seişă de 3m în lacul Michigan a
măturat mai mulţi oameni care pescuiau pe diguri.
-În 1964 undele de şoc al cutremurului din Alaska au
dat naştere la seişe în lacurile coastei de sud-est a
USA.. Apa a sărit peste marginea unei piscine dintr-un
hotel din Atlantic City, statul New Jersey
 Unde progresive pe apă
• Oscilaţiile la rezonanţă sunt profunde:
întregul lichid se mişcă înainte şi înapoi
• Undele pe apă sunt unde superficiale:
ele afectează numai partea superioară a
lichidului
Mişcarea apei I
În timp ce unda se propagă,
apa se mişcă circular!
Unde şi particule
•Aceasta este diferenţa principală între mişcarea
unei particule şi a unei unde:
•mişcarea particulei determină un transport de
substanţă
•mişcarea undei în decursul unei perioade nu
produce un tranport net de substanţă (doar o
mişcare de dute-vino), dar determină un transport
de energie (creasta valului se propagă)
Mişcarea apei II (unde de apă adâncă)
 Unde de apă adâncă
• Cercurile au raza maximă la suprafaţă
• Cercurile au raza neglijabilă la o
adâncime ~ 1/2 din lungimea de undă

Cu creşterea lui  undele de apă adîncă:

• se deplasează mai rapid (c²~ g  )
• sunt mai profunde
• conţin mai multă energie pentru o amplitudine
dată
Mişcarea apei III (unde de apă mică)
Spargerea valurilor - unde de apă mică
• viteza undelor de apă mică scade cu
adâncimea H (c²~ g H, >>H)
• undele devin mai înalte şi mai înguste odată
cu micşorarea adâncimii
• datorită frecării cu fundul plajei partea
inferioară a undei se mişcă mai încet decât
creasta şi unda se sparge
• undele cu pantă mică: prielnice surfingului
• undele cu pantă mare: talazuri înspumate
Caracteristicile valurilor
•w-lărgimea tubului
•l-lăţimea tubului
•-panta valului
•înălţimea valului
•Tsunami sunt unde de apă mică,
•sunt foarte mari şi foarte energetice
Indonezia 26 decembrie 2004
 Tsunami:
•De ce sunt atât de distrugătoare undele Tsunami?