Sunteți pe pagina 1din 16

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU LARINGITA


ACUTA

COORDONATOR STIINTIFIC: ABSOLVENT:

COORDONATOR NURSING

TIMIŞOARA
20
Definiţie
 Laringitele acute sunt inflamaţii ale
mucoasei laringiene, au o etiologie
poliformǎ şi un aspect simptomatic
variabil, survin rareori izolat, de obicei
integreazǎ într-un tablou inflamator mai
larg rino-faringo-laringo-traheobronşic.
Etiologie
Factori favorizanţi:
 sezonul rece;
 rinofaringitele acute;
 alimentaţia artificialǎ;
 carenţe vitaminice.
Factorii predispozanţi:
 oboseala;
 rezistenţa scǎzutǎ a organismului.
Cauzele determinante:
 flora saprofitǎ a cǎilor respiratorii superioare;
 streptococul nehemolitic;
 pneumococul.
Clasificare
 laringita acutǎ a copilului;
 laringita cataralǎ;
 edemul laringian acut;
 laringita flegmonoasǎ;
 laringitele acute din bolile infuzo-contagioase virale
şi generale şi laringitele din unele boli generale;
 laringita cronicǎ cataralǎ;
 laringita cronicǎ profesionalǎ;
 laringita pahidermicǎ roşie;
 laringita cronicǎ pahidermicǎ albǎ;
 laringita cronicǎ atropicǎ uscatǎ;
 laringita cronicǎ a copilului.
Semne, simptome
 Debutul bolii este de obicei brusc în plinǎ stare
de sǎnǎtate (pânǎ sǎ fi prezentat vreun semn
premonitoriu, sau fiind de 2-3 zile subfebril şi
cu nasul obstruat) copilul sau adultul se scoalǎ
de dimineaţǎ rǎguşit sau în cazul sugarului se
trezeşte noaptea sufocat. La aceste simptome
se adaugǎ o tuse iritativǎ precum şi senzaţia
de uscăciune şi de corp strǎin în fundul
gâtului. Laringoscopia indirectǎ şi directǎ pune
în evidenţǎ o congestie difuzǎ a mucoasei cu
corzile vocale, turgescenţe acoperite de
secreţie mucopurulentǎ.
EXAMENUL FUNCŢIONAL

 Prin examenul funcţional se va face o analizǎ finǎ a vocii


cântate şi a vorbirii controlând urmǎtorii factori: mişcarea
respiratorie, mişcarea corzii vocale prin laringostroboscopie.
Stroboscoapele permit sincronizǎri sau diferenţieri de fazǎ
mişcǎrile corzilor vocale ale cǎror vibraţie sunt recepţionate
de un microfon pus în legǎturǎ cu stroboscopul. Alt medic are
rolul de a poziţiona corect bolnavul în timpul acestor
investigaţii, de a ajuta medicul servindu-l cu materiale
necesare şi susţinând pacientul în poziţia corespunzǎtoare.
EXAMENUL DE
LABORATOR
 Examenul virusologic al secreţiei laringo-
traheo-bronşic
 Examenele hematologice
 Examenul radiologic
 Examenul histopatologic
 Alte examene:
 - examenul de urinǎ;
 - examenul copraparazitologic;
 - EKG;
 - scintigrafie.
Tratamentul

 Tratamentul laringitei acute variazǎ


în funcţie de formele clinice ale
acestora.
 Tratamentul general al laringitei
acute catarale va avea ca obiect sǎ
combatǎ durerea, tusea, sǎ
fluidifice şi sǎ favorizeze expulzarea
secreţiilor şi diminuarea lor
cantitativǎ.
Evoluţie
 Evoluţia laringitei acute diferǎ de la o formǎ
clinicǎ la alta. Astfel evoluţia laringitei catarale
este de obicei benignǎ fenomenele funcţionale
şi fizice retrocedând în 4-5 zile. Chiar dacǎ
procesul cataral se poate extinde şi la arborele
traheobronşic, dând o traheobronşitǎ
descendentǎ, prognosticul rǎmâne favorabil,
acestǎ uşoarǎ complicaţie vindecându-se dupǎ
câteva zile. Mai neplǎcutǎ este însǎ
cronicizarea laringitei determinatǎ de
persistenţa factorilor etologici favorizanţi.
Prognosticul
Prognosticul este rezervat în laringita acutǎ, el este variabil în funcţie
de:
 forma clinicǎ;
 stadiul de dezvoltare;
 starea anterioarǎ a organismului;
 complicaţiile ce apar în timpul evoluţiei;
 vârsta bolnavului – prognosticul cel mai grav este la copii sub 2 ani
de asemenea în cazurile cu fenomene toxice, generale (gripa) şi în
cele în care intervine suprainfecţia sau stafilococul patogen.
 Prognosticul grav se întâlneşte şi în stadii înaintate de faringitǎ
destructivǎ când se instaleazǎ o perturbare gravǎ a funcţiilor
centrilor nervoşi ca urmare a bipoxiei. Exitusul survine în primul
acces dispneic care este egal moarte precoce reflexǎ cât şi tardiv
prin expulzarea posibilitǎţilor reacţionale dupǎ câteva ore de luptǎ
intensǎ sau sincopǎ.
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE ÎN
 Asigurarea condiţiilor de spitalizareÎNGRIJIRI
 Mucoasa laringelui este mai sensibilǎ la factori nocivi de mediu extern, de aceea aerul din camera bolnavului
trebuie sǎ fie proaspǎt şi curat, umed şi prea cald. Temperatura aerului cea mai potrivitǎ pentru cei cu afecţiuni
laringiene este de 18-20°C, iar umiditatea 50%.
 Asistenta va asigura aerisirea care poate fi continuǎ, dacǎ temperatura permite sau împrospǎteazǎ aerul de mai
multe ori pe zi prin deschiderea ferestrelor, timp în care pacienţii vor fi bine înveliţi.
 Bolnavii ce prezintǎ boli cu caracter infecţios vor fi amplasaţi separat, evitându-se mai ales asocierea cu
persoanele care mai au şi alte boli.
 Asigurarea repausului fizic şi psihic
 Repausul fizic este obligatoriu şi indispensabil în perioada acutǎ apoi alterneazǎ cu un efort dozat în funcţie de
stadiul bolii şi starea bolnavului.
 Alimentarea
 Va fi adaptat perioadei de evoluţie a bolii. În perioada febrilǎ regimul hidro-zaharat, iar când fenomenele acute
dispar se va trece la o alimentaţie echilibratǎ. În perioada febrilǎ regimul va fi compus din lichide (ceaiuri, lapte, suc
de fructe) sau alimente lichide (supǎ de legume cu orez şi griş).
 Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative
 Temperatura – se urmǎreşte cu atenţie. Se mǎsoarǎ dimineaţa şi seara şi se noteazǎ în funcţie de temperaturǎ.
Febra se combate cu antipiretice. Se aplicǎ comprese sau împachetǎri reci.
 Pulsul – se mǎsoarǎ de 2-3 ori/zi. Înainte ca pulsul sǎ fie mǎsurat pacientul va sta în repaus timp de 15 minute.
Valoarea va fi în funcţie de vârstǎ, stǎri patologice şi fiziologice.
 Tensiunea arterialǎ – valoarea depinde de vârstǎ.
 Respiraţia – se mǎsoarǎ numǎrând mişcǎrile de expansiune a toracelui prin inspecţie sau se aşeazǎ palma pe
peretele toracic.
PROBLEME COMUNE
Probleme Obiectiv Interventii autonome si delegate Evaluare
Respiraţie şi Pacientul sǎ Pacientul s-a instalat într-un salon liniştit, aerisit, Pacientul prezintǎ
circulaţie prezinte tuse suficient de încǎlzit. Pentru restabilirea permeabilitǎţii respiraţie şi
inadecvate diminuatǎ nazale de 3-4 ori pe zi cu ser fiziologic efedrinat 0,5 câte circulaţie adecvata
4-5 picǎturi pe narǎ. S-a pregǎtit pacientul şi materialele
necesare recoltǎrii produselor biologice pentru examenul
de laborator, VSH, glicemie, calcemie, hemoleucograma.
S-au aplicat comprese calde în jurul gâtului. S-au
mǎsurat şi notat funcţiile vitale. S-au aplicat tehnici de
favorizare a circulaţiei, masaje, exerciţii active.
La indicaţia medicului i s-a administrat tratament de
urgenţǎ pentru scoaterea pacientului din crizǎ

Alterarea vocii Sǎ poatǎ comunica Am ajutat pacientul sǎ se aşeze într-o poziţie comodǎ, Dupǎ administrarea
verbal în mod care sǎ-i favorizeze respiraţia. S-au efectuat vaporizǎri tratamentului
corespunzǎtor medicamentoase în apropierea ei. Pentru restabilirea pacienta şi-a
permeabilitǎţii nazale s-au efectuat instilaţii nazale de 4- recapatat vocea
5 ori/zi. S-au pregǎtit materialele necesare pentru
examenul de laborator, sânge, urinǎ, materii fecale,
examen faringian. I s-au supravegheat funcţiile vitale.

Alimentaţie Pacienta sǎ fie S-a asigurat pacientei regimul alimentar corespunzǎtor La externare
inadecvatǎ din alimentatǎ vârstei şi stadiului evolutiv al bolii. S-a ţinut cont şi de greutatea este
punct de vedere cantitativ şi calitativ starea febrilǎ în care s-a administrat ceaiuri calde cu staţionarǎ.
cantitativ şi calitativ corespunzǎtor liguriţa. S-a supravegheat pacienta. Regimul alimentar a
vârstei. Sǎ prezinte fost administrat în ciondiţii de igienǎ.
stare de nutriţie
normalǎ.
Probleme diferite
PROBLEME OBIECTIV INTERVENTII EVALUARE
AUTONOME SI
DELEGATE

Risc de infecţii Pacienta sǎ fie feritǎ S-au supravegheat Pacienta nu a


de infecţii funcţiile vitale şi prezentat complicaţii.
comportamentul Evoluţia a fost
pacientei. I s-a favorabilǎ astfel cǎ
asigurat igienǎ dupǎ 5 zile de
riguroasǎ spitalizare pacienta
tegumentarǎ, se externeazǎ
vestimentarǎ şi a vindecatǎ
patului

Somn inadecvat Pacientul sǎ prezinte S-a asigurat În urma intervenţiilor


somn liniştit, pacientului un mediu autonome şi delegate
odihnitor. Sǎ prezinte ambiant liniştit, pacientul şi-a reluat
stare de confort plǎcut, odihnitor, cu treptat somnul
psihic otemperaturǎ obişnuit, astfel cǎ la
constantǎ între 18- externare prezintǎ
20°C. somn în limite
fiziologice
CONCLUZII

 Evoluţia laringitei acute depinde de o


serie de factori care ţin de virulenţa
germenilor şi masivitatea infecţiei cât şi
de rezistenţa organismului pacientului.
Cel mai important factor îl constituie
precocitatea diagnosticului şi instituirea
unui tratament igieno-dietic
medicamentos corect şi prompt.
VA MULTUMESC