DOCTRINA

LIBERALISMULUI
CLASIC
1776-1870
 Doctrina liberalismului clasic

Perioada • anii 1776-1870

• A.Smith
• D.Ricardo
Reprezentanți • Th. R. Malthus
• J.S. Mill
• J.B.Say
 Condiţiile apariţiei doctrinei
liberalismului economic
Condiţiile apariţiei

Schimbările pe plan Schimbările pe plan Schimbările pe plan

economic intelectual politico-social
Prima revoluţie Fundamentarea Apariţia noilor clase
industrială filosofică a noţiunilor de sociale: muncitori
libertate individuală şi salariaţi şi capitalişti
raţionalitate

Consecinţele

Extinderea activităţilor Creşterea puterii Orientarea liberală a

industriale, dezvoltarea economice a clasei gândirii economice
transporturilor, apariţia capitaliste şi reducerea
noilor forme de necesităţii intervenţiei
organizare a activităţii active a statului în
economice economie
 Reprezentanţii de bază ai liberalismului
clasic

Şcoala engleză Şcoala franceză

A.Smith
J.B.Say

S.de Sismondi
D.Ricardo T.Malthus

J.S.Mill

reformişti sociali
 Ideile de bază ale Liberalismului
Clasic
Ideile de bază
ale L.C

Non- Libertatea Individualismul

intervenționalismul economică
 Ordinea naturală se stabilește în mod spontan

Fundamentele economiei – proprietatea privată

Organizarea activității economice are loc în baza liberei concurențe

În centrul doctrinei e află,,Homo economicus’’

Statul este paznic de noapte (nu se implică în economie dar

veghează, apără ordinea în societate)
Adam Smith (1723-1790)

 A.Smith este numit

“patriarhul” gândirii
economice.
 Lucrarea sa principală
“Avuția națiunilor” denumită
şi “biblia liberalismului clasic”.
 Principiul “mânii invizibile”.
 Teoria valorii
 Adam Smith principalele teorii

I.Obiectul de studiu al științei economice este

bogăția națiunii

II.Omul economic (spiritul de concurență,setea

de libertate)

III.Mâina invizibilă(îi ghidează în obținerea

ordinii naturale urmînd scopul propriu îl satisfac
și pe cel al societății)

IV.Teoria valoare-muncă
V.Structura de clasă și repartiția veniturilor

VI.Factorii ce influențează mărimea

veniturilor.
 Conceptul bogăţiei în viziunea liberală
clasică

obiectul sfera creării

BOGĂŢIA
totalitatea bunurilor toate ramurile
materiale de care producţiei
dispune naţiunea la materiale
un moment dat

izvorul
munca desfăşurată în
ramurile producţiei
materiale
 Factorii creşterii bogăţiei

Creşterea Creşterea Creşterea ponderii

lucrătorilor
economiilor capitalului fix productivi
şi circulant
Creşterea
bogăţiei
Extinderea Aprofundarea Creşterea
pieţei diviziunii productivităţii
muncii muncii
 Egoismul Raționalismul

Setea de Setea de
îmbogățire libertate

Necesitatea
Spiritul de HOMO
ECONOMICUS
de a
concurență conlucra
Principiul ”mâinii invizibile”

”Mâina invizibilă”,mâna Creatorului

Suprem ghidează întreprinzătorii în
direcția menținerii ordinii naturale,
preîntimpinării oricăror dezordini și
dezechilibre de durată.Astfel prin
însăși voința divină,economia de
piață se autoreglează ,interesul
egoist al individului se
armonizează cu interesul general
al societății.
A introdus noțiunea de capital.

Capital

Circular
Fix
Se utilizează de mai multe
Se utilizeaă o
ori în procesul de producție singură dată în
(clădiri ,utilaje) procesul de
producție
 Modelul de repartiţie a veniturilor

clasa clasa
muncitorilor Produsul proprietarilor
salariaţi social funciari
salariu renta

clasa
capitalistă
profit
 Factorii ce influenţează mărimea
veniturilor în viziunea lui A.Smith
Mărimea Mărimea Mărimea rentei
salariului profitului funciare
 cantitatea şi preţul  dimensiunile  fertilitatea şi
mijloacelor de capitalului investit amplasarea
subzistenţă (preţul  riscul investiţiei terenurilor agricole
natural al muncii)  mărimea salariului  raportul de forţe
 cererea la braţe de şi a rentei, profitul între proprietarii
muncă (preţul de piaţă al fiind un venit rezidual funciari şi arendaşi
muncii)
 starea în care se află
economia: progresivă,
staţionară sau regresivă
 raportul de forţe
dintre salariaţi şi patroni
 Conceptul smithian al valorii
de schimb
> Preţul de piaţă
Preţul natural al mărfii = al mărfii
<
 În stadiul  În societatea
primitiv modernă cererea > oferta
munca vie sau cererea = oferta
obţinută prin suma veniturilor cererea < oferta
schimb, V=S+P+R
măsurată în
timp de muncă
mediu
 Conceptul avantajului absolut în
schimburile internaţionale

vin postav

Portugalia 100 200

Anglia 200 100

 Rolul economic al statului
“paznic de noapte”

Apărarea Funcţiile Administrarea

ţării statului justiţiei

Producerea
bunurilor publice
Thomas Malthus (1766-1834)

 Este considerat primul

profesor de economie
politică din Marea Britanie.
 Lucrarea sa principală
“Eseu asupra Principiului
Populaţiei care afectează
dezvoltarea societăţii”.
 Th. Malthus este cel mai
pesimist smithian.
 Disproporţia Măsurile de reducere a
disproporţiei demo-
Teoria demo-economică a lui
demo-economică
economice
Ritmul de RitmulT.Malthus
de Frâne Frâne
creştere a creştere a distructive preventive
populaţiei mijloacelor  epidemii  celibat
de
> subzistenţă  războaie  căsătorii la
 calamităţi vârste mai
Creşterea Creşterea în naturale înaintate
în progresie  limitarea
 amânarea
progresie aritmetică conştientă a
căsătoriilor
geometrică numărului de
timpurii până
la 21 de ani copii
numai dacă
familia dispune
de mijloace de
existență
David Ricardo (1772-1823)

 D.Ricard - unul dintre cei mai

mari economiști ai lumii.

 Lucrarea sa principală
“Despre economiei politice și
impunerii”

 Teoria valorii și repartiția

veniturilor

 Teoria costurilor comparative

 Teoria valoare-muncă în abordarea
liberală clasică
Caracteristicile A.SMITH D.RICARDO

Substanţa Cheltuielile de Cheltuielile de muncă

valorii muncă doar în în toate epocile;
perioada “primitivă” raritatea la bunurile
nereproductibile
Mărimea Cheltuielile de Cheltuielile de muncă
valorii muncă vie vie şi trecută
(incorporată) în
mijloace de producţie
Măsura Timp de muncă Timp de muncă cel
valorii mediu mai îndelungat
 Dinamica veniturilor în viziunea lui
D.Ricardo
Renta funciară Creşte => creşterea populaţiei antrenează
utilizarea loturilor tot mai puţin fertile

Salariul Creşte cel nominal => în urma creşterii

populaţiei creşte cererea ei la produsele
agricole, aceasta determinând creşterea
preţurilor la ele

Profitul Scade => datorită creşterii salariului

nominal
Concluzia Dacă rata profitului are tendinţă de
pesimistă scădere, sistemul economic va avea o
tendinţă de stagnare, şi nu de dezvoltare
 Conceptul avantajului relativ în
schimburile internaţionale
vin postav

Portugalia 80 90

Anglia 120 100

Tranziţia de la starea progresivă la starea staţionară a unei
economii:

Ricardo: faza de staţionare a economiei poate fi amânată prin

implementarea invenţiilor, dar pe termen lung este inevitabilă
Jean Baptiste Say (1767-1832)

 Optimismul lui , constă în afirmarea că

unele laturi negative ale
capitalismului(crizele,șomajul,mizeria
muncitorilor) au caracter temporar și pot
fi ușor înlaturate.
 Conceptul despre întreprinzător
,potrivit căruia întreprinzătorul este
veriga mecanismului economic,care
procură și îmbină cei 3 factori de
producție în scopul obținerii produselor
și profitului respectiv.Anume
întreprinzătorul devine figura centrală a
producției.
 Legea Deboucheilor
 Lucrarile principale “Tratat de economie
politică” și curs “Curs complet de
economie politică”
 Modul de repartiţie a veniturilor
în viziunea lui J.B.Say

Veniturile spre repartizare

Salariu
posesorului Dobânda
factorului muncă
posesorului Renta
factorului capital
posesorului Profit
factorului pământ
întreprinzătorului
 Legea debuşeelor a lui J.B.Say
Crearea produselor în
valoare de 100 u.m.

Venituri distribuite
 salarii 50 u.m. Oferta produselor
 achitarea cu furnizorii create în valoare de 100
40 u.m. u.m.
 remunerarea patronului
10 u.m.

Cerere medie Piaţă de

în mărime produse
de 100 u.m.
 John Stuart Mill ( 1806-1873):cel mai erudit dintre
economiști
• “Principii de Economie Politică”: unul din cele mai citite
manuale de economics: o lucrare completă asupra teoriei şi
politicii economice clasice.
• J.S. Mill a incercat să găsească un compromis acceptabil
între liberalii pesimiști englezi și optimiștii francezi.
• Mill reușește să efectueze și a doua sinteză între ideile
pesimiștilor și cele ale otimiștilor.
• J.S.Mill face tentative de a transforma știința economică
într-un instrument eficient de îmbunătățire permanentă a
vieții sociale ,în specil a situației clasei muncitoare .
• A fost un apărător înfocat al individualismului și al liberei
concurențe fiind convins că ,,peste tot unde lipsește
concurența se impune monopolul, iar monopolul sub toate
formele sale, este o încrucișare arutinei și a proastei
gospodăriri în detrimentul muncii”
 Aportul teoretico-practic a lui J.S.Mill
 a emis ipoteza  a propus legea cererii
dualităţii legilor reciproce în schimburile
economice J. internaţionale
S.
 a introdus noi categorii M
de rentă I  a conceput proprietatea
L ca instituţie socială şi nu
L drept natural
 a stabilit un
compromis între teoria
valorii a lui D.Ricardo şi
J.B.Say
 a propus măsuri de
reformare socială