“ Acum mai bine de o suta de ani poetul german Heine i-a avertizat pe francezi sa nu

subestimeze puterea ideilor: conceptele filozofice crescute in camera de lucru a unui profesor
ar putea distruge o civilizatie. “ Isaiah Berlin, Two Concepts of Liberty, 1958
 “La inceput guvernam pe baza unui instinct radical, clar, dar fara cunostinte
si experienta in ceea ce priveste obiectivele pe care le avem in termeni de
politici publice specifice....speram ca putem separa structurile de standarde,
credem ca putem mentine parametrii existenti in sistemul public dar, in acelasi
timp, opera schimbari fundamentale in ceea ce priveste rezultatele pe care
acest sistem le produce. Cu timpul realizam ca acest lucru este gresit… daca nu
schimbi structurile, nu poti sa schimbi standardele decit incremental...”

Tony Blair, A Jouney, 2010

Factori politici:
Dificultatea de asimilare a unor decizii strategice comune; exceptia este aderarea la
UE si NATO

Lipsa know-how; expertiza partidelor politice este infima; programele politice in ceea
ce priveste reforma administratiei sint superficiale si generaliste

Lipsa know how la nivelul institutiilor politice cheie- spre ex. Parlamentul nu detine o
unitate de evaluare de genul GAO

Politizarea sistemului public – o practica generalizata in ultimii 20 de ani

Domenii sensibile:
Administratia publica centrala/ agentii (solutie: limitarea functiilor politice)
Institutii deconcentrate (descresterea masiva anumarului si influentei prin
descentralizare/ limitarea functiilor politice)
Administratia locala (limitarea functiilor politice; presiunea crescuta a cetatenilor
pentru performanta la nivel local)
 Conditia unei posibile solutii:

- Un acord politic asumat de partidele parlamentare in ceea ce priveste nivelul la care se

opreste functia politica

- Decizia politica luata pe baza unui studiu independent care sa furnizeze 3 alternative
majore cu analize cost-beneficii in ceea ce priveste nivelul politizarii

- Pentru functiile ocupate politic in aparatul administrativ selectia sa se faca dintr-un corp
de experti care sa aiba un nivel de pregatire minim agreat.
Lipsa unei perspective strategice de dezvoltare. Prioritati.
Lipsa programarii multianuala.

Irationalitatea cheltuielilor publice (ex: situatia

investitiilor incepute- 40.000)

Probleme de competitivitate (care afecteaza si sectorul

public)
O distributie atipica in UE a fortei de munca: circa 30% din populatie lucreaza in agricultura

Procentul mare de persoane care lucreaza in Occident (efecte importante in functionarea

administratiei publice)

Sistem de educatie deficitar. Nici o universitate in Top 500.

Statul colecteaza venituri de circa 30-31% din PIB, in timp ce alte tari ale UE incaseaza 38-
39% din PIB
 Studiu de caz: sistemul de pensii in Romania
In Romania erau aprox 2,5 milioane de pensionari in 1989 si sunt aproximativ 5.357.000 in prezent. Circa 1,5 milioane de
pensionari au 59 de ani sau mai putin.

In 2009 deficitul total al sistemului de pensii a fost de 1,7 miliarde euro. In 2010 a fost de 2,55 miliarde euro. Daca acest
proces continua deficitul este asteptat sa atinga cel putin 4 miliarde de euro in 2025.

In Romania sint peste 769.000 de persoane care primesc pensii de invaliditate (dintr-un total de aproape 20,1 milioane
de cetateni)

* Numărul pensionarilor de invaliditate a crescut de la 208.000 în anul 1990 la 892.000 în 2008, (cu 430%)
- în judeţul Bihor în anul 2008 din 158 053 pensionari de asigurări sociale de stat 52 447 (aproape 30%) erau pensionari
de invaliditate
- alături de Bihor cu 29,3 % pensionari de invaliditate putem aşeza Satu Mare cu 28% sau Vâlcea cu 26%
- în extrema cealaltă avem judeţe precum Tulcea cu “doar” 6 % pensionari de invaliditate, Galaţi cu 7 %, Teleorman cu 8
%

In acest moment pentru fiecare platitor de taxe exista aproximativ 1,2 persoane care primesc un tip de pensie

* 5 Mituri privind sistemul de pensii din Romania, prof. M. Preda, Universitatea Bucuresti
Profilul consumatorului de servicii publice in Romania

61% considera ca problemele cu care se confrunta Romania se datoreaza

functionarii institutiilor publice
Nivel de incredere ridicat fata de:
Ambulanta: 81%
Armata: 75%
Banca Nationala: 68%
Biserica: 64%
Jandarmerie: 62,5%
DNA: 58,9%
Universitati de stat: 58%
NATO: 55%
Profilul consumatorului de servicii publice in Romania

Nivel mai scazut de incredere fata de:

SRI: 48,8%
Înalta Curte de Justiție și Casație cu 48,7%
Primarie: 38,1%
Organizatii non-guvernamentale: 29,7%
Guvern cu 23,4%
Consiliul județean, cu 25,5%
Parlament: 17,5%
Agentii Guvernamentale: 13%
Partide politice: 9.9%

15% cred ca pot influenta deciziile strategice care sint luate la nivelul comunitatii in care traiesc in
timp ce 12% cred ca pot influenta deciziile la nivel national.

48% cred ca vietile lor sint influentate de catre deciziile luate de Primarie si Consiliul Local iar 53%
considera ca vietile lor sint influentate de catre deciziile luate de Guvern, Parlament si Presedintie.
Surse: Trust Barometer, IRES, March 2010, Public Opinion Barometer, November 2007, INSCOP, 2015
Acces inca scazut la servicii publice on- line. În Romania, din douăzeci de servicii
publice de bază doar circa 45% sunt disponibile și pe Internet (penultimul loc in
UE, conform Eurostat, 2011)

In perioada 2006-2010 accesul la Internet in Romania s-a triplat, de la 14 la

42%(Eurostat).
68% din populaţia României cu vârsta cuprinsă între 16 şi 64 de ani utilizează
Internetul, adică 10,3 milioane de persoane (BRAT, 2015)

Romania s-a clasat pe locul patru in lume si pe primul loc in Europa intr-un
clasament privind conexiunile de mare viteza realizat de compania Akamai.

Guvernarea electronica nu reprezinta doar o solutie tehnica ci o parte integranta

a reformei administrative care presupune decizii specifice si prioritizari
Modul traditional de a “rezolva”problemele administratiei :
Problema – Lege noua– Problema rezolvata– Trecere la noua
problema de pe agenda
• O mentalitate administrativă care accentuează importanţa reglementărilor legale în faţa
implementării (presupunerea este ca odată ce avem o lege într-un domeniu, problema este rezolvată
automat).

• Funcţionarea precară nu doar a serviciilor publice ci şi a unor servicii private - în principal în ceea ce
priveşte calitatea serviciilor (teoretic acestea ar trebui să furnizeze un model de urmat pentru sectorul
public). Increderea cetatenilor romani in companiile de stat este de 42% in timp in cele private e de
29%; in universitati de stat -58% , in cele private - 21%)

• Pendularea între pre-birocraţie şi postbirocraţie. Trecerea de la sistemul administrativ comunist la

faze de dezvoltare abzate pe “reinventarea guvernamintului” sau NMP este foarte dificilă
• Lipsa unei culturi manageriale la nivelul administratiei publice si al decidentilor politici

• Influenţa excesivă a politicii în administraţie

• Lipsa unor indicatori bine definiţi de măsurare a performanţelor

• Probleme în ceea ce priveste pregatirea iniţială şi continuă a funcţionarilor publici

• Stabilirea reţelelor de reforma din punct de vedere strict administrativ/ birocratic

• Probleme de coordonare a reformei la nivel naţional şi local

• Lipsa capacitaţilor de planificare strategică

• Reţele informale foarte puternice şi bine dezvoltate

• Perceperea cetăţeanului ca subiect de administrare şi nu ca şi client

• Discursul “antibirocratic” este foarte popular la nivelul politicienilor fără a fi dublat însă
de acţiuni de substanta

• Probleme serioase legate de leadership

• Probleme legate de cultura organizaţională

• Probleme legate de managementul resursei umane

Reforma legislativa, cea mai vizibila imediat dupa 1989, dar care continua si astazi. Exista doua motive
care sustin acest tip de reforma: nevoia de schimbare a cadrului legislative si traditia administrative-
politica legalista.

Reforma la nivelul structurilor si procedurilor formale: noi forme de organizare, noi procedure de lucru,
inter si intra institutionale. Descentralizarea, noul tip de relatie central-local, monitorizarea, controlul si
evaluarea performantelor reprezinta astfel de modele.

Refforma la nivelul politicilor publice: reforme care au vizat resursele umane, mecanismele financiare,
formularea politicilor publice.

Reforma structurala: redefinirea dimensiunilor statului si a ariilor de interventie prioritara, efortul de

rationalizare a actiunilor din sfera macroeconomica si a a comportamentului administrativ.

Etapa incipienta a nivelului 5 de reforma – implementarea unei abordari manageriale, de inspiratie

vestica, post-birocratica, axata pe 2 factori cheie: calitatea serviciilor si performanta (management si
masurare) Citeva initiative specific: pozitia de city manager, dezvoltarea eforturilor de planificare
strategica la nivel local.
Un stat care are probleme serioase ceea ce priveste :

Predictabilitatea si coerenta

Performantele manageriale

Utilizarea rationala a resurselor publice

Principles of reinventing government:

Administratie orientata spre comunitate – oferirea de putere comunitatii dincolo de traditionala oferta de servicii facuta de administratie;
cu alte cuvinte sustinerea comunitatii de a-si defini propriile nevoi si implementa serviciile considerate necesare mai dagraba decit oferirea
directa a acestor servicii.

Administratie competitiva- folosirea competitiei de cite ori este posibil in activitatea administratiei pentru a asigura calitatea serviciilor la
nivelul pietei.

Administratie axata pe misiuni- transformarea traditionalului model axat pe reglementari si proceduri intr-un model bazat pe definirea
clara a misiunii si mandatului si reducerea obstacolelor interne in atingerea acestora.

Administratie orientata pe rezultate: se finanteaza rezultate nu input-uri.

Administratie bazata pe client- se urmaresc nevoile clientului nu ale birocratiei.

Administratie antreprenoriala – axata mai mult pe “productie”si nu doar pe consumat resursele publice

Administratie “anticipativa” – care mai degraba previne decit vindeca

Aministratie descentralizata , in termeni manageriali- de la organizare ierarhica la participare si munca de echipa.

Administratie orientata spre piata – stimularea schimbarii si reformei prin mecanisme ce tin de piata

David Osborne, Ted Gaebler, Reinventing Government, How the Entrepreneurial Spirit is Transforming the Public Sector, Plume, 1993
Doua modele practice mari:
Reinventing government- National
Performance Review. Clinton-Gore
Administration 1993-2001
Modernizing Government. Tony Blair
Governments 1997-2007
Posibile directii strategice de reforma:

A. Redefinirea dimensiunii, rolului si functionarii statului

Un stat mai flexibil, mai bine organizat, in parteneriat cu societatea

Redefinirea prioritatilor statului: un stat axat pe buna guvernare si calitate a

serviciilor

B. Cresterea eficientei si eficacitatii statului:

Cresterea performantei institutiilor publice. Axarea pe rezultate si

performanta si nu doar pe proceduri.Utilizarea rationala a resurselor

Simplificarea sistemului administrativ: reglementari mai bune, proceduri

simplificate, predictibilitatea sistemului judiciar.
 Impactul reformelor: Motivatia reformelor

”Must do” reforms Reforme “Ideologice”

Reforme structurale

Reforme de politici publice

24