Catedra Chirurgie Generală şi Semiologie

HEMORAGIA

1
 DEFINIŢIE

• Hemoragia este definită drept extravazare a sângelui din patul

vascular (vasele sangvine şi cavităţile cordului), ca urma a dereglării
integrităţii acestuia sau sporirii permeabilităţii peretelui vascular

2
 HEMORAGIA ÎN CHIRURGIE

• Hemoragia masivă reprezintă un pericol pentru viaţa bolnavului

• Complicaţie frecvent constatată în cazul patologiilor diverselor organe
• Este mai caracteristică pentru cazurile de traumatism
• Practic toate intervenţiile chirurgicale se asociază cu dezvoltarea
hemoragiei
• Abilitatea de a stopa hemoragia în mod sigur şi la momentul oportun
reprezintă o componentă esenţială a activităţii chirurgilor
• Hemoragiile în cazurile dereglărilor de coagulare nu pot fi stopate doar
prin metode chirurgicale, fără a corecta dereglările în sistemul de
coagulare

3
 CLASIFICAREA ANATOMICĂ A HEMORAGIILOR

• Hemoragia arterială
• Hemoragia venoasă
• Hemoragia capilară
• Hemoragia parenchimatoasă

• Sângele purpuriu
• Jet pulsatil
• Pierderea sangvina majoră
• Prelingere uniformă
• Sângele de culoare difuză
vişinie-întunecată • Caracter mixt
• Flux nepulsatil

4
 CLASIFICAREA HEMORAGIILOR ÎN FUNCŢIE DE
MECANISMUL DE PRODUCERE

• Haemorrhagia per rhexin – hemoragia, ce se dezvoltă în caz de

leziune mecanică a vasului
• Haemorrhagia per diabrosin – hemoragia, ce se dezvoltă ca urmare
a distrugerii treptate (erodării) a peretelui vascular de către un proces
patologic
• Haemorrhagia per diapedesin – hemoragia consecutivă creşterii
permeabilităţii peretelui vascular

5
CLASIFICAREA HEMORAGIILOR ÎN FUNCŢIE DE
MEDIUL DE REVĂRSARE A SÂNGELUI

• Hemoragie externă

• Hemoragie internă

• Hemoragie intracavitară
• Hemoragie intraluminală
• Hemoragie intratisulară

6
 HEMORAGIE INTERNĂ INTRACAVITARĂ

• Sângele se scurge în cavităţile naturale ale corpului uman, ce nu

comunică cu mediul extern

”Hemo”

• Hemoperitoneum – în cavitatea peritoneală

• Hemotorax – în cavitatea pleurală
• Hemopericard – în cavitatea pericardului
• Hemartroză – în cavitatea articulaţiei

Hemoperitoneum

7
 HEMORAGIE INTERNĂ INTRALUMINALĂ

• Sângele se revarsă în cavităţile organismului, ce posedă

careva comunicări cu mediul extern

• Tractul gastro-intestinal
• Căile respiratorii
• Sistemul uroexcretor
• Căile biliare
• Căile nazale şi auditive
• Cavitatea uterină şi vagin

8
 HEMORAGIE INTERNĂ INTRATISULARĂ

• Imbibiţia difuză a ţesuturilor cu sângele revărsat (pielii, a ţesutului

celulo-adipos subcutanat, muşchilor, ţesutului cerebral)

• Peteşie – 1-3 mm

• Purpură – 3-10 mm

• Echimoză >1 cm

• Hematom

9
 CLASIFICAREA HEMORAGIILOR ÎN FUNCŢIE DE
TIMPUL APARIŢIEI

• Hemoragie primară
• Hemoragie secundară

• Hemoragie secundară precoce – apar în primele ore sau zile

după stoparea hemoragiei primare, însă pînă la dezvoltarea
infecţiei în plagă

• Hemoragie secundară tardivă – peste 5-7 zile din momentul

leziunii, după survenirea supuraţiei plăgii

• Hemoragie repetată (sau recidivantă)

10
 CLASIFICAREA HEMORAGIILOR ÎN FUNCŢIE DE
EVOLUŢIE (INTENSITATE)

• Hemoragie acută
Pierderea a 40% din VSC este considerată incompatibilă cu viaţa

• Hemoragie cronică
pierderea sangvină într-un volum de pînă la 50% din VSC ar putea să
nu prezinte un pericol pentru viaţa

• Hemoragie ocultă

11
DETERMINAREA HEMORAGIEI
GASTROINTESTINALE OCULTE

12
 CLASIFICAREA HEMORAGIILOR ÎN FUNCŢIE DE
SEVERITATE

• Gradul I (uşoară) – pierderea sangvină pînă la 750 ml (pînă la 15% din VSC)
• Gradul II (de gravitate medie) – pierderea sangvină 750-1500 ml (15-30% din
VSC)
• Gradul III (gravă) – pierderea sangvină 1500-2000 ml (30-40% din VSC)
• Gradul IV (extrem de gravă) – pierderea sangvină > 2000 ml (> 40% din VSC)

• Indicii pierderii sangvine sunt calculați pentru cazul unui bărbat matur cu masa de 70 kg

13
 DEFINIŢIE “HEMORAGIE MASIVĂ”

Despre o hemoragie masivă se va vorbi în cazurile:

• Unei pierderi sangvine, egale cu VSC (ce reprezintă circa 8-10% din
masa corporală) timp de 24 ore

• Unei hemoragii, în volum de 50% din VSC timp de trei ore

• În prezenţa unei hemoragii continue cu o intensitate mai mare de 150

ml timp de un minut

14
 Catedra Chirurgie Generală şi Semiologie

REACŢIA ORGANISMULUI UMAN LA

HEMORAGIE

15
 COMPOZIŢIA ŞI DISTRIBUIREA SÂNGELUI

• 40-45% elemente figurate

• 55-60% plasmă

• 80% - în patul cardio-vascular • 20% - în organele parenchimatoase

• În sistemul venos – 70-75%

• În sistemul arterial – 15-20%
• În capilare – 5-7,5%

16
 MECANISME FIZIOLOGICE COMPENSATORII ÎN CAZ
DE HEMORAGIE

• Hipovolemia
• Diminuare a tensiunii arteriale medii pînă la 100 mm Hg

• Stimularea baroreceptorilor din sinusul carotid şi arcul aortei

• Sistemul simpatoadrenal cu eliberarea hormonilor cortexului
suprarenalelor (angiotensina, vasopresina şi adrenalina)

• ↑ rezistenţei vasculare
• ↑ tonusului venos
• ↑ volumului debitului cardiac
• Tahicardia
• Centralizarea circulaţiei sangvine

17
MECANISME FIZIOLOGICE COMPENSATORII ÎN CAZ
DE HEMORAGIE

• Sporirea tonusului venos – compensarea

pierderilor de pînă la 10-15% din VSC

• Tahicardia – menţinerea debitului cardiac la

nivelul normal

• Centralizarea hemodinamicii – flux sangvin

prin intermediul şunturilor arterio-venoase,
ocolind reţeaua capilară. Circulaţia organelor
de importanţă vitală nu suferă
Şunturile arterio-
venoase
• Hiperventilarea – hemoreceptorii stimulează
centrul respirator al sistemului nervos (↓ TA
medii pînă la 60 mm Hg şi ↓ рН-ului sangvin)

18
 MECANISME FIZIOLOGICE COMPENSATORII ÎN CAZ
DE HEMORAGIE

• Hemodiluţia – restituie pînă la 1 litru de lichid timp de o oră, sau 10-

15% din VSC
Indicele de laborator – nivelul hematocritului
Ameliorarea proprietăţilor reologice ale sângelui

• Mecanismul renal
Angiotensina

↑ eliberarea aldosteronului şi a hormonului antidiuretic – vasopresina

Reabsorbţia apei şi a sodiului

Diminuarea diurezei (reţinerea lichidului în organism)

• Mobilizarea eritrocitelor din depo-uri – capilarele musculaturii

striate, ale ficatului şi splinei (circa 20% din toate eritrocitele)

19
MECANISME FIZIOLOGICE COMPENSATORII ÎN CAZ
DE HEMORAGIE

• Ischemia cerebrală în condiţiile diminuării TA medii sub 60 mm Hg

stimulează sistemul simpatic de cîteva ori mai puternic, decît
baroreceptorii sinusului carotid şi ai aortei

• Hemoragia este stopată

• Efectul mecanismelor de compensare

• Restabilirea afluxului venos spre cord, redresarea VSC, reinstalarea

perfuziei adecvate şi a oxigenării organelor, dispariţia acidozei
metabolice

20
 MECANISMELE PATOLOGICE DE DECOMPENSARE
ÎN CAZ DE HEMORAGIE

• Ischemia miocardului • Dereglarea activităţii cardiace

• Iepuizarea sistemului simpatic • Pierderea tonusului vascular

• Decentralizarea hemodinamicii
• “Sechestrarea sângelui”
• Edemele periferice

• Ischemia cerebrală • Edemul cerebral

• Dereglări severe metabolice şi • Caracterul metabolismului este

a schimbului de gaze modificat de la cel aerob spre
unul anaerob
• Acidoza tisulară

21
 MECANISMELE PATOLOGICE DE DECOMPENSARE
ÎN CAZ DE HEMORAGIE

• Hipoxia tisulară şi distrugerea • Răspuns inflamator sistemic

celulelor • Eliberarea endotoxinelor,
citokinelor, radicalilor liberi

• Efectul citokinelor, asociat • Insuficienţă poliorganică

diminuării perfuziei şi
ischemiei organelor

• Microcirculaţia modificată a • Dereglări ale proprietăţilor

leucocitelor şi trombocitelor imune şi a capacităţii de
coagulare a sângelui

Decompensarea mecanismelor de apărare, hipotonie necorigibilă şi deces

22
 Catedra Chirurgie Generală şi Semiologie

SEMIOLOGIA ŞI DIAGNOSTICUL
HEMORAGIILOR

23
 SIMPTOMELE GENERALE ALE HEMORAGIEI

Simptomele subiective:
• Slăbiciunea generală
• Vertijul
• Senzaţia de întunecare şi sesizare a „musculiţelor” în faţa ochilor
• Senzaţia de sufocare (insuficienţă de aer)
• Predispunerea către colaps ortostatic

• În anemie cronică – slăbiciune moderată şi senzaţia de oboseală

rapidă

Anamneza:
• Patologiile ce ar putea condiţiona hemoragii (boala ulceroasă, tumori,
anevrisme)
• Circumstanţele traumatismului
• Maladiile ce se asociază cu micşorarea capacităţii de coagulare a
sângelui (hemofilie, ciroză hepatică, patologie renală cronică)
• Consumul anticoagulantelor sau alte medicaţii

24
 SIMPTOMELE OBIECTIVE ALE HEMORAGIEI

Gradul I Gr.II (gravi- Gradul III Gr.IV (extrem

(uşoară) tate medie) (gravă) de gravă)

Frecvenţa pulsului < 100 > 100 > 120 > 140
TA Normală Normală Scăzută Scăzută
Frecvenţa respiraţiei 14-20 20-30 30-40 > 35
Diureza (ml/oră) > 30 20-30 5-15 Oligoanurie
Starea psihică a Obişnuită Agitat Inhibat Somnolent
pacientului

Paloarea tegumentelor şi a mucoaselor, cianoza buzelor

25
 SIMPTOMELE LOCALE: HEMORAGIA EXTERNĂ

• Faptul prezenţei hemoragiei, caracterul, volumul şi tempo-ul pierderii

sangvine

26
 SIMPTOMELE LOCALE: HEMORAGIA INTERNĂ
INTRALUMINALĂ

• Hemoragia pulmonară – hemoptizia

• Hemoragia nazală – epistaxis

Hemoptizia Epistaxis

27
 SIMPTOMELE LOCALE: HEMORAGIA INTERNĂ
INTRALUMINALĂ

Hemoragia din esofag şi stomac:

• Voma cu sânge neschimbat
• Voma cu cheaguri sangvine
• Voma cu „zaţ de cafea”

Hemoragia din stomac, duoden sau alte

organe ale tractului GI superior:
• Melena
• „Scaun ca păcura”
• Scaunul sangvinolent (hematochezia)

28
 SIMPTOMELE LOCALE: HEMORAGIA INTERNĂ
INTRALUMINALĂ

• Hematuria – hemoragie din căile uroexcretorii

• Metroragia – eliminarea sângelui din vagin. În asemenea cazuri drept
sursă a hemoragiei serveşte uterul

Macrohematuria şi microhematuria

29
 SIMPTOMELE LOCALE: HEMORAGIA INTERNĂ
INTRACAVITARĂ

• Hematom intracerebral – bradicardia, asimetria feţei, anizocoria

• Hemotorace – dispnee, tahipnee, cianoza pielii, micşorarea
excursiei plămînului afectat, matitatea percutorie, diminuarea sau
chiar dispariţia murmurului vezicular, deplasarea mediastinului

Hematom
intracerebral

Hemotorace

30
 SIMPTOMELE LOCALE: HEMORAGIA INTERNĂ
INTRACAVITARĂ

• Hemopericard – tahicardie, micşorarea TA, cianoza tegumentelor,

turgescenţa venelor cervicale, diminuarea zgomotelor cardiace
• Hemoperitoneu – dureri abdominale, sporirea dimensiunii
abdomenului, matitate percutorie, simptome de iritare a peritoneului
• Hemartroză – mărirea volumului articulaţiei, durere acută locală,
poziţia forţată a extremităţii

Hemartroza
articulaţiei
Hemopericard genunchiului

31
 INDICII DE LABORATOR

• Eritrocitele (norma – 4,0-5,0 x1012/l)

• Hemoglobina (norma – 130-160 g/l)
• Hematocritul (norma – 40-45%)

• Numărul de trombocite în sânge

• Timpul de protrombină şi timpul de tromboplastină parţial activată
• Ureea şi creatinina
• Bilirubina şi transaminazele

• Sângele pacientului pentru determinarea grupei sangvine şi a

compatibilităţii (hemotransfuzie)

32
 APRECIEREA DEFICITULUI VSC CU AJUTORUL
INDICELUI DE ŞOC ALLGOWER

• Indicele Allgower = frecvenţa pulsului / TA sistolică

• Valoarea normală – 0,5

• Indicele 0,6-0,8 – deficitul VSC 10%

• Indicele 0,9-1,2 – deficitul VSC 20%

• Indicele 1,3-1,4 – deficitul VSC 30%

• Indicele > 1,5 – deficitul VSC 40%

33
 EVALUAREA VOLUMULUI DE SÂNGE PIERDUT ÎN
BAZA VALORII ERITROCITELOR SÂNGELUI

• Er 4,5-3,5 mln – pierderea sangvină ≈ 500 ml (deficitul VSC – 15%)

• Er 3,5-3,0 mln – pierderea sangvină ≈ 1000 ml (deficitul VSC – 15-20%)
• Er 3,0-2,5 mln – pierderea sangvină ≈ 1500 ml (deficitul VSC – 25-35%)
• Er < 2,5 mln – pierderea sangvină > 1500 ml (deficitul VSC > 35%)

• Evaluarea volumului de sânge pierdut în baza nivelului eritrocitelor în

sânge este relativă

• Concentrația eritrocitelor în sânge se modifică într-un mod dinamic din

motivul continuării hemoragiei, ca rezultat al hemodiluţiei fiziologice,
perfuzării de soluţii cristaloide sau hemotransfuziei

34
 EVALUAREA VALORILOR HEMORAGIEI
INTRAOPERATORII

• Metoda gravimetrică – marja de eroare 30-50%

• Măsurarea sângelui evacuat din cavităţile

• Tabelele valorilor medii ale pierderii sangvine

• Rezecţia gastrică – 500 ml
• Gastrectomia – 1000 ml
• Colecistectomia deschisă – 200 ml
• Rezecţia intestinului gros – 300 ml

35
 EVALUAREA VALORILOR HEMORAGIEI
INTRAOPERATORII: DUPĂ HEMATOCRIT

Formula Gross:

Ht1 – Ht2
V (ml) = pq х
Ht1

V – volumul de sânge pierdut

pq – volumul presupus de sânge circulant al pacientului
Ht1 – hematocritul pînă la intervenție
Ht2 – hematocritul după operaţie

Volumul presupus de sânge – formula Moore sau Nadler

p – masa corporală a bolnavului (kg)

q – coeficient, volumul de sânge raportat la un kg de masă corporală:
La bărbaţi – 75 ml/kg, la femei – 65 ml/kg

36
 METODELE INSTRUMENTALE DE DIAGNOSTIC

• Radioscopia
• Scanarea ultrasonoră
• Tomografia computerizată şi RMN

Sânge în cavitatea
pleurală

Sânge în cavitatea Hematom Hematom al peretelui

peritoneală intracerebral abdominal anterior

37
 METODELE INSTRUMENTALE DE DIAGNOSTIC

• Fibrogastroduodenoscopia
• Colonoscopia
• Bronhoscopia
• Cistoscopia şi ureteroscopia
• Rinoscopia
Hemoragie din
ulcerul gastric

Hemoragie pulmonară la Rinoscopia pe motiv de

bronhoscopie hemoragie
38
 METODELE INSTRUMENTALE DE DIAGNOSTIC

• Angiografia
• Scintigrafia

Ruptura anevrismului aortic cu Ruptura anevrismului aortic la

hemoragie retroperitoneală la angiografie
scintigrafia

39
 METODELE INSTRUMENTALE DE DIAGNOSTIC

• Puncţia diagnostică (cavităţii pleurale, pericardului, cavităţii

peritoneale, fornixului posterior al vaginului la femei, cavităţii
articulaţiei)
• Toracocenteză, laparocenteză
• Toracoscopia, laparoscopia

Toracocenteză Laparocenteză

40
 Catedra Chirurgie Generală şi Semiologie

COAGULAREA SÂNGELUI ŞI HEMOSTAZA

41
 HEMOSTAZA FIZIOLOGICĂ

Hemostaza este definită drept o complexitate de mecanisme fiziologice,

orientate spre stoparea hemoragiei

Trei faze:

• Faza I (vazoconstricţia sau faza vasculară a

hemostazei) – spasmarea vasului lezat

• Faza II (agregarea trombocitelor sau faza

celulară a hemostazei) – adeziunea şi agregarea
trombocitelor, formarea chegului trombocitar

• Faza III (activarea cascadei de coagulare sau

faza plasmatică a hemostazei) – cascada de
coagulare, formarea cheagului fibrinic

42
 CALEA INTRINSECĂ ŞI EXTRINSECĂ A
COAGULĂRII SANGVINE

Calea intrinsecă: Calea extrinsecă:

Factorul XII
(Hageman)

Factorul XI Factorul VII

+
Factorul tisular
Factorul IX
Factorul III

Factorul VII Factorul IX

Factorul X
(Stuart-Prower)

43
 CALEA COMUNĂ A COAGULĂRII SANGVINE

Factorul X
(Stuart-Prower)

Protrombina Trombina

Fibrinogen Fibrina

Factorul XIII

Cheagul fibrinic stabil

44
 MECANISMELE PREVENIRII COAGULĂRII
INTRAVASCULARE ÎN CASCADĂ

• Endoteliul vascular execută rolul de barieră fizică, ce izolează factorii

subendoteliali de la factorii de coagulare care circulă în patul vascular

• În mod fiziologic toţi factorii de coagulare se află în stare neactivă

• Limitarea procesului de coagulare este posibilă prin activarea

inhibitorului antitrombinei III

• Anticoagulanţi fiziologici – heparina endogenă

• Sistemul fibrinolitic – liza şi degradarea cheagului fibrinic

45
 Catedra Chirurgie Generală şi Semiologie

SINDROMUL COAGULĂRII
INTRAVASCULARE DISEMINATE

46
 ETIOLOGIA SINDROMULUI CID

• Infecţiile virale şi bacteriene severe, sepsisul

• Leziunile traumatice şi arsurile extinse

• Intervenţiile chirurgicale traumatizante de volum mare

• Hemotransfuziile masive

• Neoplaziile de caracter malign, îndeosebi leucemia acută

• Unele complicaţii obstetricale, inclusiv decolarea placentei, moartea

intrauterină a fătului, embolia cu lichid amniotic infectat

47
 PATOGENEZA SINDROMULUI CID

Tromboplastina Afectarea sistemică a Activarea directă de

tisulară, produsele de endoteliului vascular (în către toxinele
degradare a ţesuturilor, caz de infecţii, sepsis şi microbiene a sistemului
procoagulanţii tumorali traumă) de coagulare (factorului
(în traumatisme şi în XII Hageman)
caz de tumori)

Formarea generalizată (şi nu localizată) a trombilor

Blocajul microcirculaţiei la nivel de organe (creer, rinichi, ficat, pulmoni)

Activarea considerabilă a sistemului fibrinolizei

Consumul masiv de factori ai hemocoagulării, epuizarea rezervei acestora,

sângerarea sistemică, absenţa completă a coagulării sângelui

48
 TABLOUL CLINIC AL SINDROMULUI CID
Formele acută, subacută şi cronică
Faza I (hipercoagulare):
• Simptomele caracteristice bolii
de bază
• Manifestările trombozei
generalizate
• Hipovolemia
• Dereglarea metabolismului
• Manifestările sunt greu de
identificat clinic sau acestea
lipsesc
Faza II (hipocoagulare):
• Dezvoltarea complicaţiilor
hemoragice
• Hemoragie, cel puţin, de la
nivelul a trei surse
• Peteşii, hematoame, hemoragii
de la nivelul mucoaselor,
hemoragii gastro-intestinale,
pulmonare, hemoragii
intracraniene şi în organele de
importanţă vitală
49
DIAGNOSTICUL DE LABORATOR AL SINDROMULUI
CID

Indicii de laborator demonstrează o hipocoagulare marcată:

• În eprubeta cu sânge nu se formează cheag

• Trombocitopenie marcată
• Creşte mult timpul protrombinic şi timpul tromboplastinei parţial
activate
• Descreşte fibrinogelul în sânge
• Sporeşte esenţial nivelul D-dimerilor

50
 TRATAMENTUL SINDROMULUI CID

• Corecţia patologiilor, ce au servit drept cauză a sindromului CID

(antibioticoterapie, intervenţie chirurgicală)

• Transfuzia de plasmă proaspăt congelată în volumuri mari

• Administrarea heparinei

• Terapia simptomatică în cazurile dereglării funcţiilor organelor şi

sistemelor de organe ale organismului

51
 Catedra Chirurgie Generală şi Semiologie

TRATAMENTUL HEMORAGIILOR

52
TRATAMENTUL CONSERVATOR AL HEMORAGIILOR
MASIVE

• Spitalizarea în secţia de terapie intensivă

• Plasarea unui cateter intravenos larg
• Perfuzii de soluţii calde de cristaloizi într-un volum, ce va depăşi cu
mult volumul propriu-zis al hemoragiei
• Hemotransfuzia necesită a fi indicată pacienţilor cu un nivel al
hemoglobinei sub 70 g/l
• Plasma proaspăt congelată este indicată pacienţilor cu dereglări
confirmate în sistemul de coagulare al sângelui
• Nivelul minimal al factorilor de coagulare ai sângelui:
• Protrombina – 15-20% (norma – 80-120%)
• Fibrinogenul – 1,0 g/l (norma – 2-4 g/l)
• Trombocite – 50 х 109/l (norma – 180-320 х 109/l)

53
 METODELE DE HEMOSTAZĂ TEMPORARĂ

• Aplicarea pansamentului compresiv sau tamponada plăgii

• Flexiunea maximă a extremităţilor: în caz de hemoragii de la nivelul
vaselor coapsei (flexia maximală în articulaţia coxofemurală), gambei
şi plantei (flexia maximală în articulaţia genunchiului), mânii şi
antebraţului (flexia maximală în articulaţia cotului)
• Elevarea extremităţii

54
 COMPRESIUNEA DIGITALĂ A VASULUI ÎN PLAGĂ
SAU PE TRAIECT

• Artera carotidă – spre tuberculul carotidian al vertebrei VI cervicale,

anterior de muşchiul sternocleidomastoidian
• Artera temporală – spre osul zigomatic
• Artera brahială – spre humerus, la marginea internă a bicepsului
• Artera femurală – spre pubis, inferior de ligamentul inghinal
• Aorta abdominală – compresiunea acesteia cu pumnul spre coloana
vertebrală, inferior de ombilic

55
 APLICAREA GAROULUI HEMOSTATIC

• Se va aplica doar în cazurile de

hemoragie arterială semnificativă
• Garoul hemostatic se va plasa mai
proximal de plaga hemoragică, cît mai
aproape de aceasta
• Sub garou se va aplica o căptuşeală
moale (cearşaf, o parte din haină,
tifon)

56
 APLICAREA GAROULUI HEMOSTATIC

• În cazurile aplicării corecte a garoului extremitatea mai distal de

garou va deveni mai palidă, iar hemoragia se opreşte
• Garoul hemostatic poate fi aplicat pe extremitate pentru cel mult 1,5
ore
• Este necesară indicarea timpului exact de aplicare a garoului
• Persoana vătămată la care s-a aplicat garoul trebuie direcţionată cît
mai rapid spre un staţionar chirurgical

57
 DISPOZITIVUL HEMOSTATIC XSTAT-30

• Cînd aplicarea garoului nu este

posibilă
• Multipli bureţi sintetici de
dimensiuni mici, radioopaci
• La contact cu sângele bureţii timp
de 20 secunde se umflă, ocupă
întregul canal al plăgii
• Stoparea hemoragiei

58
 METODELE DE HEMOSTAZĂ DEFINITIVĂ

• Mecanice
• Fizice
• Chimice
• Biologice

• În timpul operaţiei deschise

• Pe cale laparoscopică
• Pe cale endoscopică
• Pe cale endovasculară

59
METODELE MECANICE DE HEMOSTAZĂ DEFINITIVĂ

• Ligaturarea vasului în plagă

• Suturarea (sau ligaturarea) vasului pe
traiect
• Repararea defectului parietal al vasului
• Substituirea (protezarea) segmentului lezat
al vasului

Suturarea arterei
poplitee transecate
Protezarea segmentului lezat al arterei femurale
comune cu un fragment autovenos

60
METODELE MECANICE DE HEMOSTAZĂ DEFINITIVĂ

• Tamponada îndelungată a plăgilor (în termen de câteva zile)

• Comprimarea vasului cu clipse din titan (în intervenţiile laparoscopice)
• Aplicarea clipselor hemostatice în hemoragiile gastrice şi ligaturarea
venelor varicoase ale esofagului cu inele din cauciuc (în operaţiile
endoscopice)

Clamparea vaselor în Aplicarea clipselor Ligaturarea venelor

timpul laparoscopiei hemostatice varicoase ale esofagului
endoscopice

61
METODELE MECANICE DE HEMOSTAZĂ DEFINITIVĂ

• În timpul operaţiilor endovasculare lumenul vasului hemoragic se va

ocluziona din interior cu diverse obturatoare sintetice şi metalice
(embolizarea vasului) sau se vor introduce în lumen nişte tuburi
speciale, ce vor acoperi defectul vascular parietal, păstrînd însă fluxul
normal prin lumen (stentarea vasului)

Embolizarea vasului, pe Stentarea vasului

cale endovasculară

62
 METODELE FIZICE DE HEMOSTAZĂ DEFINITIVĂ

Temperaturile înalte:
• Electrocoagularea monopolară sau bipolară
• Fotocoagularea cu laser
• Coagularea cu argon-plasmă
• Coagularea cu radiofrecvenţă

• Energia curentului electric se transformă în

căldură şi creşte temperatura tisulară pînă
la 60-100°С, conducînd spre distrugere
Coagularea cu argon-
termică
plasmă

Electrocoagularea în
hemostaza
endoscopică

63
 METODELE FIZICE DE HEMOSTAZĂ DEFINITIVĂ

Criochirurgia:
• Coagularea proteinelor şi formarea
cheagurilor sangvine
• Azotul lichid (-196°С)
• Bioxidul de carbon (-80°С)

Ultrasunetul:
• Ultrasunetul de frecvenţă înaltă, ce emite
căldură şi induce denaturarea proteinelor
Excizie criochirurgicală a
• Bisturiul cu ultrasunete (Harmonic scalpel)
formaţiunii intradermale

Harmonic scalpel

64
 METODELE CHIMICE DE HEMOSTAZĂ DEFINITIVĂ

• Vasoconstricţia (adrenalina)
• Sclerozarea ţesuturilor (etanolul şi polidocanolul)
• Deshidratarea ţesuturilor (etanolul)

• Cianoacrilatul
• Histoacryl şi Bucrylat
• Reacţia de polimerizare

Utilizarea cianoacrilatului în chirurgia Cianoacrilatul pentru hemostaza

vasculară endoscopică

65
 METODELE BIOLOGICE DE HEMOSTAZĂ
DEFINITIVĂ

• Stimularea trombogenezei locale

• Fibrinogen şi trombină
• Bureţi hemostatici: Tachocomb
• Soluţie: Tissucol
• Soluţie de trombină

• Bureţi hemostatici pe bază de colagen: Helistat,

Surgispon
• Bureţi hemostatici pe bază de celuloză: Surgicel

66