Sunteți pe pagina 1din 150

POMPE

DE
CALDURA
Rolul cursului

 O aplicatie bazata pe pompa de


caldura necesita un inginer
specializat in acest domeniu spre
deosebire de instalarea unui produs
conceput in mod unitar de catre
producator
Ce este pompa de caldura ?

 Pompa de caldura extrage caldura dintr-o


sursa si o transfera unui consumator la o
temperatura mai ridicata
 Pompa de caldura, ca termen, este de
regula rezervat echipamentelor care
incalzesc in scopuri benefice, mai
degraba decat celor care preiau energia
termica doar in scopul racirii.
 Pompa termică transformă energia mecanică
(electrică) în energie termică doar într-o măsură
redusă, cca 25%…33%. Cel mai adesea energia
mecanică este obţinută cu ajutorul unui electromotor
alimentat de la reţeua de electrică, însă există şi situaţii
în care pompa termică este antrenată de un motor
diesel. Principiul de bază al pompei termice este
acelaşi cu cel al instalaţiilor frigorifice, sau al celor de
condiţionare a aerului, însă temperaturile între care
lucrează diferă de cele caracteristice acestor instalaţii.
Energia electrică furnizată electromotorului care
antrenează pompa termică reprezintă aportul necesar
pentru funcţionarea acesteia.
Principiul de funcţionare
şi bilanţul energetic
 Cunoscută ca principiu din primii ani ai secoului
douăzeci, pompa termică a apărut ca aplicaţie practică
înaintea celui de-al doilea război mondial ca urmare a
embargoului cărbunelui impus Elveţiei; însă abia în anii
60 şi-a făcut loc în cataloagele de produse ale unor
firme specializate în instalaţii frigorifice şi de
climatizare. Astăzi gama produselor de acest tip este în
continuă lărgire atît ca domeniu de puteri cât şi din
punct de vedere al performanţelor, ca urmare a
creşterii necontenite a numărului de firme
producătoare.
 Pompa termică transferă energia termică de la un nivel
de temperatură mai scăzut către unul de temperatură
mai ridicată utilizînd în acest scop energie mecanică
prin care se antrenează compresorul, conform Fig.7.4.
Pompa termică
Variante de pompe termice
actuale: a) apă-apă
b)apă-aer
Bilanţul energetic al pompei
termice cu acţionare
electrică

Ein pc  Qies pc  Q pierd pc  Qin pc  k rt pcW pc


 Conform bilanţului energetic prezentat în
Fig.7.5. energia auxiliară introdusă în
subsistem conţine o parte recuperată şi una
pierdută . Fracţiunea recuperată din energia
termică corespunzătoare energiei auxiliare
este reprezentată de partea direct transferată
fluidului de transport.
 În cazul clădirilor constituite din zone multiple
necesarul total de căldură va rezulta prin
însumarea componentelor corespunzătoare
fiecărei zone în parte.
 În mod obişnuit, furnizând electromotorului de
antrenare a compresorului unei pompe termice
o cantitate de energie electrică de 1kWh
aceasta va livra circa 3kWh căldură.
 Energia auxiliară totală necesară pentru buna
funcţionare a sistemului, este destinată în principal
pentru pompa sursei, precum şi pentru sistemul de
control şi supraveghere al pompei de căldură. Conform
standardului EN 14511 (vechiul EN 255) în estimarea
energiei auxiliare se iau în considerare doar pierderile
de sarcină externe.

 Energia corespunzătoare pompelor de acţionare în


cazul sistemelor hidraulice decuplate de reţeaua de
distribuţie (ca în cazul stocării în paralel) trebuie
adăugată la energia auxiliară. La sistemele fără
decuplare hidraulică de sistemul de distribuţie valorile
COP vor trebui corectate în concordanţă cu căderile de
presiune interne pompei de căldură.
Punctul de echilibru şi temperatura de
echilibru a clădirii

Căldura furnizată de pompa termică scade simultan cu scăderea temperaturii


ambiante şi cu creşterea necesarului de căldură al clădirii. Punctul de echilibru aflat
la intersecţia celor două curbe pune în evidenţă temperatura de la care devine
necesatră sursa auxiliară de căldură
ELEMENTE DE CALCUL

 1. Pierderea de caldura a cladirii corespunzatoare unei diferente


Pierderea de caldura proiectata
de temperatura de 1 oC= 1 K: K  Diferenta de temperatu ra proiectata
tot

 2. Temperatura punctului de echilibru (puterea termica introdusa


de pompa termica HL=necesarul de caldura net al cladirii Qaport)
Qaport
Tech  Ti 
K tot

 3. Diferenta de temperatura corespunzatoare fiecarui interval(bin)


de temperatura T  T  T ech bin

 4. Pierderea de caldura a anvelopei corespunzatoare intervalului


de temperatura Q  K  T
p
tot 

t
Semnul + indica faptul ca se iau in considerare doar valorile
pozitive diferentelor de temperatura caracteristice intervalulor
de temperatura; randamentul total ηt se considera unitar.
 5. Timpul de functionare (Tf, x)
Pierderea de caldura a cladirii la temperatu ra intervalul ui (bin) Q
x 
Capacitate a PT la temperatu ra intervalul ui (bin) PPT
Variaţia necersarului de căldură,
respectiv de frig în cazul unei clădiri
rezidenţiale
 Temperatura de echilibru a clădirii reprezintă valoarea peste care nu mai este necesară încălzirea,
respectiv cea sub care nu mai este necesară răcirea. Temperatura de echilibru a clădirii se poate
citi la intersecţia caracteristicii de încălzire/răcire cu abscisa.
 Temperatura de echilibru pentru regimul de
încălzire este de 33 ºC, iar cea de echilibru
pentru răcire este de 1,8 ºC. Prin urmare
temperatura de echilibru a clădirii în cazul
încălzirii o depăşeşete cu mult pe cea de
echilibru pentru răcire. Prin urmare intervalul
de temperatură cuprins între 1,8 ºC şi 33 ºC
reprezintă o zonă cu cerinţe contrare: atît
încălzire cât şi răcire. Rezolvarea acestei
situaţii se face prin eliminarea încălzirii,
respectiv a răcirii pe inervalul de temperatură
cuprins între 10 ºC şi 18 ºC.
Coeficientul de
performanţă
COP
 Eficienţa energetică a pompelor termice raportează energia utilă furnizată de acestea la
energia folosită pentru atingerea scopului, fiind cunoscută sub numele de coeficient de
performanţă, COP. Odată cu scăderea temperaturii sursei de căldură se poate constata
scăderea coeficientului de performanţă

4
3,5
3
de performanta
Coeficientul

2,5
2
1,5
1
0,5
0
-25 -20 -15 -10 -5 0 5 10 15
Temperatura sursei, grd C
 În general pompele de căldură au o eficienţă cu atât mai ridicată cu cât
diferenţa de temperatură dintre condensator şi vaporizator este mai mică.
De regulă se consideră că pompele termice sunt economice din punct de
vedere funcţional dacă coeficientul de performanţă, COP este mai mare
decît 3 (2,5).

 De aceea utilizarea acestora sub temperaturi exterioare de 0 ºC nu este


convenabilă, impunînd intrarea în funcţiune a unei surse de căldură
auxiliare.

 În vederea utilizării într-o măsură mai redusă a surselor auxilare de


energie (de exemplu rezistenţe electrice) prezintă interes coborârea
temperaturii punctului de echilibru, ceea ce se poate realiza fie prin
îmbunătăţirea performanţei termice a anvelopei clădirii, fie prin alegerea
unei pompe termice de capacitate mai mare decît cea rezultată din
sarcina de răcire. Însă o supradimensionare a capacităţii de răcire va
determina, în perioada caldă a anului, o funcţionare ciclică excesivă cu
consecinţe în disconfortul de temperatură şi în nivelul de umiditate şi care
va conduce la scoaterea prematură din uz a pompei termice. Perioada
de amortizare a pompelor termice având ca sursă de căldură aerul este
de 2 până la 7 ani.
 Pompa termică transformă energia mecanică
(electrică) în energie termică doar într-o
măsură redusă, cca 25%…33%.
 Cel mai adesea energia mecanică este
obţinută cu ajutorul unui electromotor alimentat
de la reţeua de electrică, însă există şi situaţii
în care pompa termică este antrenată de un
motor diesel.
 Principiul de bază al pompei termice este
acelaşi cu cel al instalaţiilor frigorifice, sau al
celor de condiţionare a aerului, însă
temperaturile între care lucrează diferă de cele
caracteristice acestor instalaţii.
 Energia electrică furnizată electromotorului
care antrenează pompa termicăreprezintă
aportul necesar pentru funcţionarea acesteia.
Pierderi datorate ciclarii şi
factorul de degradare
 Pornirea şi oprirea repetată a pompei termice, aşa-numita funcţionare
ciclică, produce pierderi. Dacă emisia căldurii se face prin intermediul
unui sistem cu inerţie termică adecvată, aşa cum este cazul pardoselii
radiante, pierderile pompei termice datorate ciclării sunt neglijabile; dar,
dacă emisia căldurii se face cu ajutorul convectoarelor (având o
capacitate termică insuficientă) atunci trebuie inclus un sistem de stocare
având o mărime adecvată pentru a reduce pierderile de ciclare la minim,
precum şi pentru a proteja sistemul de control.

 La pompele termice de tip split si care au aerul drept izvor de caldura


schimbătorul de căldură interior este amplasat în clădire, spre deosebire
de celălat, exterior, aflat în afara clădirii. Dacă se utilizează un sistem de
control pentru pornirea-oprirea compresorului atunci refrigerentul tinde să
migreze în intervalul de oprire:

 Vara: din schimbătorul exterior mai cald către cel mai rece din interior
 Iarna: din schimbătorul interior mai cald către cel mai rece din exterior
Pompele termice
 mijloace foarte eficiente de încălzire pentru sezonul rece,
 pot servi în perioada de vară la răcire (climatizarea spaţiilor rezidenţiale)
 favorizeaza economii importante legate de cheltuielile cu energia
 permit o reducere a emisiilor poluante (dioxidul de carbon=generator al
efectului de seră şi al încălzirii globale) → micşorarea efectelor de
modificare a climei
 alternativa energetica= soluţie noua referitoare la satisfacerea nevoilor de
confort simultan cu dezvoltarea economică
 reducerea emisiilor poluante (în speţă a dioxidului de carbon/ Protocolul de la Kyoto)
 perspectiva epuizării combustibilior fosili în următoarea jumătate de secol
 sistem prietenos faţă de mediu: protejeaza resursele convenţionale de energie prin
exploatarea surselor regenerabile de joasă temperatură

 În cazul unei pompe termice sol-apă emisiile de CO2 sunt cu aproximativ


37% mai reduse decît cele caracteristice pentru un cazan cu gaz.
Sistemul de Eficienţa Emisia de CO2 Emisia de CO2
încălzire per kWh per
combustibil kWh căldură
(kg CO2/kWh) utilă
(kg CO2/kWh)
Cazan pe cărbune 70 0.34 0.49

Cazan pe comb. lichid 80 0.28 0.35

Cazan pe GPL 80 0.25 0.31

Cazan pe gaz 80 0.19 0.24

Pompă termică aer- … 250 0.47 0.19

Pompă termică sol-… 320 0.47 0.15


Evolutia cercetarilor

 în anii 70-80: ţările nordice


 Peninsula Scandinavă,
 Canada,
 Japonia
 apariţia schimbărilor climatice
 preocupări tot mai evidente pentru specialiştii şi
firmele de renume din multe părţi ale lumii.
Emisiile de dioxid de carbon pentru sistemele
convenţionale (combustibil lichid, respectiv gaz
natural) comparativ cu pompa termică (PDC)
 Sursa de căldură pentru pompa termică
 mediul ambiant DACA temperatura sa rămîne apropiată de 0 ºC, preferabil deasupra
acestei valori.

 Principalele aplicaţii din domeniul clădirilor rezidenţiale şi comerciale


 încălzirea spaţiilor
 preparareai acm
 răcirea spaţiilor (cu ajutorul sistemelor cu absorbţie

Pompele termice prezintă o serie de avantaje dintre care pot fi menţionate:

 Marile companii industriale, din unele ţări europene: contracte guvernamentale de

reducere a emisiilor de CO2 → scutiri de impozite 80%


 economii semnificative, (dezumidificarea şi uscarea)

 La aplicaţiile convenţionale de condiţionare a aerului instalarea pompelor termice


conduce la reducerea importantă a consumului de energie şi implicit a costurilor
aferente şi a taxelor.

 În cazul dezumidificării piscinelor acoperite pompele de căldură aduc economii


considerabile.
Pompe termice instalate în
anul 2000
 Suedia: 145000 alimentate din sol
 Austria: 160 000

 Coeficientul de performanţă COP= 3,4…3,8


 de 1,5…2 ori mai performante decît cele existente cu 30 de ani
în urmă, soluţiilor tehnice avansate :

1. ventilul termostatic de laminare (controlul mai precis al


debitului de refrigerent prin schimbătorul de căldură plasat în
interiorul clădirii)
2. ventilatoarele cu turaţie variabilă
3. vaporizatoarele şi condensatoarele mai eficiente
4. motoarele şi compresoarele cu două turaţii (mai performante)
5. tubulatura din cupru aripată la interior (pentru creşterea ariei
de transfer).
Pompele termice furnizează 17…18
TWh/an din care 11…12 TWh provin
din surse de energii regenerabile
Preîncălzirea aerului atmosferic:
 preluat cu ajutorul schimbătoarelor de căldură
subterane (putul canadian) + o pompă de căldură
aer/aer.
Solutii aplicate in prezent
 Încălzirea încăperii se face cu aer
 Recuperator de căldură cu plăci (preia
energia aerului viciat)
 Pompa termică aduce aerul la temperatura
necesară confortului intern.
 Apa caldă menajeră:
 cu ajutorul căldurii colectate de panourile solare
 în caz de nevoie, pompa termică adaugă
necesarul de energie necesară ridicării
temperaturii apei calde menajere la nivelul cerut
pentru utilizarea acesteia.
Aspecte specifice
 Funcţionarea eficientă a pompelor termice
 încălzirea spaţiilor rezidenţiale
 prepararea apei calde menajere:
 sursa suplimetara (convenţionala) de căldură =
 cazan cu combustibil gazos/lichid/solid
 electric – (compensarea necesarului energetic în condiţiile climatice cele mai
dezavantajoase)

Se reduc cheltuielile cu combustibilul dar investiţia


iniţială caracteristică pompei termice este mai mare
decît cea necesară la instalarea unui mijloc de
încălzire convenţională.
 Pompele termice se instalează:
 exteriorul clădirii (reduce transmiterea vibraţiilor şi zgomotului
caracteristic funcţionării acestora)
 subsol tehnic (al clădirii pe care urmează să o încălzească)
Instalarea pompei termice se
face de regulă în subsolul
tehnic al casei
Subsolul tehnic, pompa de
căldură
Pompa de căldură şi
cazanul
Principiul de funcţionare şi
bilanţul energetic
 Cunoscută ca principiu din primii ani ai secoului
douăzeci, pompa termică a apărut ca aplicaţie practică
înaintea celui de-al doilea război mondial ca urmare a
embargoului cărbunelui impus Elveţiei; însă abia în anii
60 şi-a făcut loc în cataloagele de produse ale unor
firme specializate în instalaţii frigorifice şi de
climatizare. Astăzi gama produselor de acest tip este în
continuă lărgire atît ca domeniu de puteri cât şi din
punct de vedere al performanţelor, ca urmare a
creşterii necontenite a numărului de firme
producătoare.
 Pompa termică transferă energia termică de la un nivel
de temperatură mai scăzut către unul de temperatură
mai ridicată utilizînd în acest scop energie mecanică
prin care se antrenează compresorul, conform Fig.7.4.
Schema de principiu
a pompei termice
Cum lucreaza?
Echipament preasamblat de
conditionare a aerului racit
cu aer si instalat pe acoperis
Tipuri de pompe termice

 Pompele de caldura de tip dual (dual


mode) asigura caldura, respectiv racirea
in mod alternativ.

 Pompele de caldura pentru recuperarea


caldurii pot asigura doar incalzirea, sau
simultan incalzirea si racirea.
Aplicatiile pompelor de
caldura
 preasamblate

 asamblate din componente


 la fata locului/la client,

 pompe de caldura pentru procesele


industriale
Avantajele
pompelor de caldura
Principiul de functionare

 Cicluri bazate pe comprimarea vaporilor -


ciclul Rankine modificat (majoritatea
pompelor de caldura moderne)

 Cicluri bazate pe principiul absorbtiei.

 Insa orice alt ciclu de refrigerare poate fi


adecvat
Utilizarea
pompelor de caldura
 incalzirea si racirea cladirilor (cel mai adesea)

 incalzirea eficienta a apei menajere/de


consum, (castiga popularitate)

 incalzirea piscinelor

 incalzire in cadrul proceselor industriale.


Performante functionale

 1,75 kW …44 MW (frecvente)

 105 grade C (apa),

 400 kPa (abur, presiune relativa)


Actionarea
compresoarelor
 motoare electrice, (majoritatea)

 motoare termice,

 turbine.
Tipul compresoarelor

 Sistemele mari:
 Cu piston (mono/multietajata)
 Monocilindru
 Policilindru
 Surub,
 Centrifugal etajat.

 Scroll (a capatat o extindere sporită în ultimii


ani)
CLASIFICAREA
COMPRESOARELOR

Tipul
compresorului

Volumice Dinamice

Cu piston Rotative Centrifugale Axiale


COMPRESORUL
CU PISTON
Compresorul ermetic
Compresorul cu piston
rotativ
Compresorul cu palete
culisante
COMPRESORUL
ELICOIDAL (CU SURUB)
Compresorul Scroll
COMPRESORUL
CENTRIFUGAL
Terminologia referitoare la
eficienta
 Regim stationar (temperatura este mentinuta constanta)
 COP (incalzire) Energia furnizata de PT (kW)
COP 
(Coefficient of Performance) Energia electrica necesara (kW)
 EER (racire)
Capacitate a de racire a PT Btu/h 
EER 
(Energy Efficiency Ratio) Energia electrica necesara W

 COP=0,293 EER
Terminologia referitoare la
eficienta
Pentru un sezon/an
 HSPF (incalzire)
 SEER (racire) Seasonal Energy Efficiency Ratio
Racirea totala realizata pe intreaga perioada calda
SEER  [ Btu / Wh]
Energia totala utilizata de PT in aceeasi perioada

 COP  1  3,144
Nr zilelor de iarna Nr zilelor de vara
SEER  1,2   EER  0,8 
Nr zilelor va ra  Nr zilelor de iarna Nr zilelor va ra  Nr zilelor de iarna

Are la baza o temperatura estivala medie de 28 grade C


Evolutia COP
Ciclurile de functionare ale
pompelor de caldura

 Deschise

 Inchise
Ciclul inchis
cu comprimarea vaporilor
Ciclul cu recomprimarea
mecanica a vaporilor si cu
schimbator de caldura
Ciclul deschis de
recomprimare a vaporilor
Ciclul Rankine
(bazat pe caldura ca sursa
de energie)
Sursele si utilizatorii de
caldura
 Alegerea unei surse sau a unui utilizator
de caldura pentru o anumita aplicatie
este influentata in primul rand de
 amplasarea geografica,
 climat,
 costurile initiale,
 disponibilitate
 tipul structurii
Sursele de caldura

 aerul,
 izvoarele de apa,
 apele de suprafata,
 apele uzate,
 energia solara,
 solul,
 caldura interna a cladirilor.
Aerul

 Aerul exterior:
 sursa de caldura universala
 un mediu de evacuare
 larg folosit in cadrul sistemelor
 rezidentiale
 comerciale usoare.
Pompa de caldura avand
aerul ca sursa
Reversibilitatea pompelor
termice
Transferul de caldura
aer - refrigerent
 serpentinele schimbatoarelor de caldura

 suprafete extinse

 lucreaza in convectie fortata.


Aria suprafetelor serpentinelor

Aext  (1,5...2)  Aint

 volumul de aer exterior vehiculat este


mai mare comparativ cu cel interior in
aproximativ aceeasi proportie
Factori ce trebuie
luati in considerare :
 La alegerea/proiectarea echipamentului

 temperatura locala a aerului exterior


Trefrig, vap  Taer ext  (6...11) K
 formarea zapezii/ghetii
Alegerea echipamentului in
cazul unei valori date pentru
temperatura exterioara de
proiectare (pentru incalzire)
in cazul unei pompe de caldura avand aerul ca sursa de caldura

 mai critica comparativ cu un sistem bazat


pe arderea unui combustibil.
Echipamentul trebuie dimensionat pentru un punct de echilibru
pentru incalzire cat mai scazut din punct de vedere practic fara
a avea o capacitate de racire excesiva si inutila in perioada de
vara
Punctul de echilibru
 Pentru încălzire: poate fi coborât printr-o
 îmbunătăţire a performanţei termice a structurii,

 prin alegerea unei pompe de căldură de putere mai


mare decât rezultă din sarcina de răcire.

O supradimensionare a capacităţii de răcire va


determina o funcţionare ciclică excesivă a pompei
de căldură, ceea ce va avea ca efect valori
neconfortabile ale
 temperaturii
 nivelului de umiditate.
Adaptarea capacităţii
pompei de căldură la sarcina
de încălzire/răcire
 pentru domenii extinse
 compresor
 cu turaţie variabilă,
 cu mai multe turaţii,
 mai multe compresoare/ventilatoare cu turaţie
variabilă
Rezultate
 Se reduc pierderile prin ciclare
 Se îmbunătăţeşte nivelul de confort.
Dezghetarea
schimbatorului exterior
 Daca temperatura suprafeţei schimbătorului de căldură exterior (aflat în
aer) ≤0 °C,
(ceea ce corespunde unei temperaturi a termometrului uscat a aerului
exterior cu 2 la 5,5 K mai mare)

se poate forma gheaţă/zăpadă pe suprafaţa acestuia, care tinde să se


îngroaşe prin acumulare, ceea ce va înrăutăţi transferul de căldură
De aceea schimbătorul exterior trebuie dezgheţat periodic.

 Numărul operaţiunilor de dezgheţare depinde de

 climat,

 modul cum a fost proiectat schimbătorul de căldură

 numărul de ore de funcţionare.


1. Stâlpul de gheaţă 6. Senzor de cameră
2. Condensator 7. Vas de expansiune
(schimbător de căldură) 8. Corpuri statice
3. Pompă de recirculare 9. Schimbător de căldură
4. Rezistenţă electrică 10. Boiler
5. Tabloul de comandă
 Cu această pompă de
căldură se pot încălzi:
vile, case de vacanţă,
locale, ferme, etc, într-un
mod mai efectiv
economic, decât de
exemplu, combustibili
fosili, sau curent direct.
 Prin schimbătorul de
căldură, energia este
transferată în sistemul
de încălzire din casă.
 IS 48X

Este un simplu stâlp de


gheaţă, cu un compresor
avand puterea nominala de 4
hp.
Potriveşte la o casă cu un
consum total între
20000 – 35000 kWh/an.
 IS 61X

Este un simplu stâlp de


gheaţă, cu un
compresor avand
puterea nominala de 6
hp.
Potriveşte la o casă cu
un consum total între
25 000-50 000
kWh/an.
 IS 81X
Sunt doi stâlpi
simpli de gheaţă, cu
un compresor de 6
hp. .
Pierderea capacităţii disponibile de încălzire cauzată de
îngheţ trebuie luată în considerare la dimensionarea unei
pompe de căldură având aerul drept sursă de căldură.

 Experienţa practica: necesitatea dezgheţării este redusă


pentru condiţii ale aerului exterior situate sub
-10 °C şi 60 % umiditate relativă (rh)

 In condiţii de umiditate crescută, (atunci când mici picături de


apă în stare de suspensie sunt prezente în aer), cantitatea de
gheaţă depusă de poate fi de trei ori mai mare decât cea
rezultată din evaluările bazate pe teoria psihrometrică

Ca urmare pompa de căldură va putea necesita


dezgheţarea la intervale de 20 minute de
funcţionare.
Pasul aripioarelor

 5 … 6 mm (experienţa practica
acumulata în domeniul refrigerării
comerciale): frecvenţa dezgheţării este
minimizată
 1,3 … 2,5 mm (dezgheţare eficientă cu
ajutorul gazului fierbinte): micşorează
dimensiunile sistemului (implicit volumul
acestuia)
Aerul interior
ca sursa de caldura
 Aerul interior viciat (necesită o sursă de
căldură suplimentară)
 Umiditatea ridicată existentă în aerul
interior al incintelor bazinelor de înot
produce condensarea pe tavanul, pereţii,
ferestrele şi podeaua acestora ceea ce
atrage un grad de disconfort pentru
spectatori şi chiar pentru cei aflaţi în
bazin.
 În clădirile mici sau medii destinate birourilor sunt adesea alese
pompele de căldură având ca sursă de căldură aerul. Însă în
marile clădiri sunt mai degrabă convenabile pompele de căldură
de tip apă-apă în combinaţie cu sistemele de condiţionare a
aerului. Un boiler suplimentar va completa instalaţia alimentată de
pompa termică în zilele excesiv de friguroase, sau în perioadele
cu ocupare redusă, dar prelungită. Căldura în exces care este
evacuată poate fi şi ea stocată în rezervoare de apă caldă.

 Pompele termice frecvent întâlnite pe piaţă sunt în gama de puteri


10…30 kW, fiind însă în continuă extindere; preţurile specifice de
achiziţie ale pompelor termice scad odată cu creşterea puterii
acestora ( o pompă termică de 1,7 kW costă aproximativ 1000 $,
iar una de 5 kW revine la un preţ cuprins între 2000 şi 3000 $, în
vreme ce la puteri ce depăşesc 10 kW preţul poate ajunge la
4000…5000 $).

 Dacă supradimensionarea pompei termice conduce la


funcţionarea ciclică exagerată a acesteia, subdimensionarea sa
atrage consumuri suplimentare de combustibil pentru sistemul de
încălzire auxiliar; acesta din urmă trebuie dimensionat cu atenţie
avînd în vedere temperatura medie a aerului din timpul iernii.
Pompe termice avand
solul drept sursa de
caldura (GSHP)

Geothermal heat pumps (GHP) =


earth energy systems=
ground source (GS)
Conectarea pompelor termice
geotermice la sol, cu colectori de
suprafaţă, respectiv cu sonde
verticale de adâncime
Sursa de caldura: SOLUL
GSHP

 Cuplate la sol (GCHP)


 Utilizand apa
 freatica (GWHP)
 de suprafata (SWHP)
Sistem bazat pe pompe
termice avand solul drept
sursa de caldura (GCHP)

 Masina termica reversibila cu ciclu de


comprimare a vaporilor
 Schimbator de cadura ingropat in sol
Supraestimarea cu 50%
a necesarului energetic
anual

 conduce la o crestere a lungimii


schimbatorului de caldura din sol
 in cazul racirii: cu 4%...15% (formatiune
nonporoasa)
 In cazul incalzirii: cu 0%...13%
Apa

 Apa din reţelele de alimentare: rareori


utilizată (costuri/restricţii ale municipalităţii)

 Apa freatică (din puţuri): în mod deosebit


atractivă în calitate de sursă de căldură
Temperatură relativ ridicata şi aproximativ
constanta
Tipuri de bază
 Ape freatice

 Cu vaporizare directă (schimbătorul de căldură


sol-refrigerent este îngropat în pământ)

 Cuplate la sol (cu circuit/buclă închisă):


transferul de căldură de la sol către
refrigerentul pompei termice se face prin
intermediul unei soluţii de saramură care
circulă prin bucla secundară
Sursa de caldura: apa
Temperatura apei: 5…20 °C

 depinde de

 adâncimea sursei,

 climat
Evoluţia anuală a temperaturii în
straturile din sol aflate în vecinătatea
suprafeţei pământului (pentru o
temperatură medie anuală a aerului de
7…9 0C)
Variatia COP cu temperatura de intrare a apei in PT

6 2
y = 0.0011x - 0.1249x + 5.6613 COP inc
5.5
5
4.5 COP rac
COP

4
3.5
Poly.
3
y = -0.0012x2 + 0.074x + 2.5212 (COP
2.5 rac)
2 Poly.
0 5 10 15 20 (COP
25 30
inc)
Temperatura cu care intra apa in PT, grd C
Influenta temperaturii de intrare a apei in PT (21 kW)
asupra capacitatii de incalzire/racire, resp. asupra puterii
electrice absorbite
Capacitatate de incalzire/racire a PT,

30000

25000

20000
kW

15000
Cap de inc
10000 Put el nec inc
Cap de racire
Put el pt racire
5000

0
0 5 10 15 20 25 30
Temperatura cu care intra apa in PT, grd C
Modificarea capacitatii de incalzire/racire a pompei termice
functie de temperatura de intrare a apei

1.4
capacitatea nominala a

y = -0.0001x2 + 0.0233x + 0.7708


Capacitatea reala/

1.3
1.2
1.1
PT

1
0.9
Capacitatea de incalzire
0.8
0.7 Capacitatea de racire
0 5 10 15 20 25 30
Poly. (Capacitatea de
Temperaturaincalzire)
cu care intra apa in PT, grd C
Linear (Capacitatea de
racire )
Pânza freatică (GWHP)

 Puţuri ≡
 sursă
 element de deversare a căldurii.
Alimentare:
 direct cu apa din sursă, DIRECTE
 fluid intermediar (într-un circuit închis
asemănător cu pompele termice cuplate la
sol, GCHP), INDIRECTE
Sistem bazat pe apele
freatice
Componenta unui sistem
geotermic dechis
Elemente caracteristice
pentru un foraj de tip
geoexchange
Elementele de calcul pentru
sistemele cu circuit deschis şi
schimbător de căldură intermediar
Sistemul cu un singur puţ
autosusţinut
Puţurile oferă suficientă
apă
 Fiind reinjectată în acvifer nu se ajunge
la epuizarea acesteia

 Singura schimbare se produce doar la


nivelul temperaturii acesteia (printr-o
proiectare adecvată)
Apa din sursă poate fi
recirculată direct către
sistem
Calitatea apei
 Trebuie:
 analizată calitatea apei
 avute în vedere măsuri speciale de
 filtrare
 sedimentare în bazine pentru anumite situatii

 luate în considerare
 posibilitatea formării unor depuneri de piatră

 coroziunea (poate fi necesară separarea fluidului din puţ de


echipamentul propriu-zis printr-un schimbător de căldură
suplimentar).
Se poate utiliza un fluid intermediar
printr-un circuit închis (la fel ca şi la
pompele termice cuplate la sol, sau la
cele pentru apele freatice)
 Cu toate acestea, pana la ora actuala, cel putin in Europa, nu este cea mai
raspandita PDC. Motivele sunt mai multe:
 calitatea apei trebuie sa indeplineasca practic calitatea apei potabile;
 apa extrasa din straturile freatice trebuie reinjectata in sol (putul de injectie
trebuie sa fie amplasat la min. 15m in aval fata de directia de curgere a apei
in panza freatica)
 pentru fiecare kW termic instalat este necesar un volum minim de apa de
160litri/ora, adica 0.16mc/ora (la min 8 º C), debitul trebuind asigurat in
orice moment de putul de extractie;.
 in UE exista reglementari foarte stricte privind acest gen de foraje.
 Calitatile impuse apei folosite ca sursa rece la o PDC:
 conductibilitate electrica > 450 µsiemens/cm ( la temp. de 20 grade C) ph <
10 clorid < 100 mg/l sulfat < 50 mg/l nitrat <100 mg/l bioxid de carbon liber
agresiv < 5 mg/l oxigen < 1 mg/l amoniu < 2 mg/l fier si mangan < 1 mg/l
sulfit < 5 mg/l clor liber < 5 mg/l depuneri 0

Cu toate aceste conditii grele , PDC apa-apa are un rol deosebit de important in
industrie sau in exploatarea la maximum a izvoarelor geotermale. Apele
reziduale sau apele geotermale cu temp. maxime de 28-30 º C pot fi cu succes
valorificate. In cazul apelor geotermale izvorul poate fi multiplicat prin folosirea
in cascada a mai multor PDC. Evident se va tine cont de calitatea apei, acest
impediment putind fi evitat prin folosirea unor schimbatoare de caldura
adecvate (anticorosive).
 PDC apa-apa poate fi utilizata si prin exploatarea apei din lacuri, fluvii, ape
de tunel, baraje (care au temperaturi > 8 º C). Si in aceste situatii calitatea
apei fiind esentiala. Folosirea unor filtre corespunzatoare poate rezolva cu
succes acest impediment.
 RACIREA PASIVA. In cazul utilizarii PDC apa-apa este bine de stiut ca se
poate folosi apa extrasa din sol la racirea directa ( pasiva )a spatiilor.
Costurile de exploatare ale unui astfel de sistem sunt neglijabile (doar
pompa de extragere a apei din put si pompele de recirculare). Exista, totusi
si sisteme care fac exceptie.
 SISTEMUL KAPITHERM ,care foloseste distributia caldurii si frigului in
pereti printr-o retea de vase capilare, reuseste sa realizeze racirea pasiva si
la sistemele cu PDC sol-apa.
 Consideram utila prezentarea acestui sistem ce poate fi cu usurinta adaptat
si la PDC apa-apa si cu sistem de distributie de joasa temperatura normal
(podea, pereti, ventiloconvectoare)
Probleme ce trebuie
avute în vedere
 modalităţi de îndepărtare a apei utilizate

 costurile
 de forare,
 instalare a conductelor,
 de pompare,

Birourile de supraveghere geologică de pe lângă marile oraşe pot


furniza informaţii referitoare
la apa freatică
 disponibila,
 temperatura sa
 compoziţia sa chimică/fizică
Apele de suprafata
 bazinele descoperite, (iazuri, lacuri),
 cursurile de apă.

În cazul utilizării apelor de suprafaţă ca sursă de


căldură poate apărea
scăderea temperaturii
în preajma vaporizatorului în perioada de iarnă;
pentru a preveni îngheţarea apei se impune
limitarea acestei scăderi a temperaturii