„Bucuria” Cuprins 1. Caracteristici generale ale companiei 2. Analiza societății în viziunea de marketing 2.1 Analiza pieței 2.2 Cercetare de marketing 2.3 Mixul de marketing 2.3.1Produsul 2.3.2 Prețul 2.3.3 Plasament sau Distribuirea 2.3.4 Promovare 3. Concluzii I. Caracteristici generale ale companiei Marca comercială SA „Bucuria” este cartea de vizită a Moldovei. Astăzi aceasta este cea mai mare întreprindere producătoare de produse de cofetărie din republică. De mai mult de şase decenii compania SA „Bucuria” aduce bucurie copiilor şi maturilor, corespunzând întru totul sloganului–„Viaţa este mai dulce…” Calitate permanent înaltă, ingrediente naturale testate şi un asortiment de producţie deosebit de larg –iată principalele componente ale succesului SA „Bucuria”, care au glorificat compania nu numai în patria sa, ci şi departe de frontierele ei. Varietatea enormă de denumiri de bomboane, ciocolată, zefir, marmeladă, biscuiţi, alte dulciuri variate produse de SA „Bucuria” a devenit demult, de rând cu vinurile moldoveneşti, un simbol specific al Moldovei. Şi astăzi, când de pe conveierele SA „Bucuria” sunt obţinute în mediu 37 tone de produse de cofetărie, este greu de crezut că istoria „legendei dulci” a ţării noastre a început în depărtatul an 1946. Punctele forte ale activităţii întreprinderii sunt: -disponibilitatea materiei prime şi materialelor; -amplasarea geografică comodă a Moldovei, ce creează condiţii favorabilepentru promovarea producţiei pe pieţele Europei, CSI şi a Orientului Apropiat; -reţeaua ramificată de magazine specializate care menţine activ desfacerea producţiei; -lansarea unui asortiment larg de producţie de calitate înaltă ce corespunde cererii consumatorului; -tehnologia de folosire a componentelor primare naturale, ceea ce deosebeşte avantajos producţia SA „Bucuria” de producţia întreprinderilor străine, unde adesea este folosită o cantitate însemnată de conservanţi; -posibilitatea de a fabrica o producţie disponibilă ca preţ. 2. Analiza societății în viziunea de marketing 2.1 Analiza pieței Populația Republicii Moldova este de 3.547.539 persoane. Piața teoretică (PT) este formată din consumatori și nonconsumatori relativi și se obține prin diminuarea populației totale(N), cu numărul de nonconsumatori absoluți (NCA) NCA este format din copii cu vârsta până la 3 ani în număr de 48000 și 12%din N care nu iubesc dulciurile. NCA=48000+3547539*12%=473705persoane PT= N- NCA=3547539-473705=3073834persoane Conform datelor de pe consulting.md frecvența de consum (fc) de ciocolată a moldovenilor este de 6,1 ori pe luna iar valumul mediu de procurare (Vs) a une persoane este de 4,6 kg pe lună. Deci putem determina capacitatea pieței Cp=N*I=N*Vs*fc =3547539*6,1*4,6=99543944 kg pe luna sau3211095 kg pe zi Ce ține de potențialul pieței calculăm luând ca preț mediu al produselor Bucuria 86lei/kg. Pp=Cp*p=3211095*86=276154170lei pe zi Deci fara dubii SA Bucuria are un potențial foarte înalt pe piața Republicii Moldova. 2.2Cercetare de marketing În baza unui chestionar efectuat de un grup de elevi al Academiei de Studii Economice din Moldova sau cercetat preferinţele consumatorilor faţă de produsele întreprinderii «Bucuria», precum şi îmbunătăţirea activitaţii de marketing a acestei firme în baza chestionarului întocmit., sau gasit soluții pentru creșterea nivelului vânzarilor și pentru a-și păstra statutul de lider pe piața dulciurilor din Republica Moldova. Rezultatele cercetarii *Din totalul de 30 de respondenti 4 persone consuma bomboane zilnic, 12 persoane 2-3 ori pesaptamina, 11 persoane 2-3 ori pe luna si 3 persoane consuma bomboane Rar. * În urma studiilor chestionarilor un număr de 21 respondenți preferă bomboane de ciocolată, 6 preferă cu caramelă, 4 persoane preferă bomboane cu umpluturi combinate și câte 3 persoane iubesc pralinesi bomboane cu jeleu. * Pentru 7 respondenți principalul motiv după care ei cumpară bomboanele «Bucuria» este preț convenabil, 19 de persoane au ales calitatea produselor oferite, 3 persoane - ambalajul practic și atragator și 7 au ales varietatea produselor. În întrebarea nr.6 respondenții trebuie să scrie în ce masură (de la 1 până la 5) contează pentru ei urmatoarele caracteristicile bomboanelor – varietatea produselor, calitate, gust, ambalaj și preț. Raspunsurile sânt centralizate în tabelul 1. 2.3 Mixul de marketing 2.3.1Produsul. Gama de produse 2.3.2 Preț Preţurile practicate de Bucuria se formează luându- se în considerare următoarele aspecte: * costurile de producţie, *preţurile practicate de concurenţă, *acceptarea anumitor niveluri de preţ de către consumator (deo arece este o firmă mare, globală, cunoscută,consumatorii sunt dispuşi să plătească corespunzător calităţii garantate de renumele firmei),influenţe pe care un anumit nivel de preţ îl are asupra imaginii produsului şi asupra vânzării altor produse din gama realizată de firmă. (legătura preţ – produs). Legătura preţului cu distribuţia se realizează prin faptul că ambele contribuie la formarea imaginii produsului. Existenţa unui canal mai lung, conduce la practicarea unui preţ mai mare. Bucuria utilizează 3 strategii de preţ corelate între ele: *Orientarea după costuri – deoarece preţurile practicate trebuie să acopere cheltuielilede producţie dar să asigure şi un profit. *Orientarea după concurenţă – vizându-se în special activitatea brand-urilor mari şi răspunzând corespunzător modificării acţiunilor acestora (acţiuni promoţionale,facilităţi la cumpărare, cadouri etc.) *Orientarea după cerere – estimarea cantităţilor vândute pe baza datelor furnizate de merchandiseri, date transmise de hipermarketuri (ce se concretizează în semnale pentru firmă)dar şi date observate de promoteri, la locul promovării/vânzării – cum sunt: vânzări realizate,opinii ale consumatorilor, *Strategia preţurilor moderate, *Strategia de amplificare a paletei de preţuri, *Strategia stabilităţii preţurilor. 2.3.3Plasament sau Distribuirea Forma de distribuţie utilizată de Bucuria este distribuţia cu ridicata, prin intermediul supermarketurilor, hipermarketurilor, magazi- elor mixte etc. Se urmăreşte optimizarea procesului de distribuţie prin intermediul scăderii duratei procesului de distribuţie dar şi maximizarea calităţii serviciilor oferite clienţilor, acordându-se o atenţie deosebită serviciilor comerciale (personal de vânzare, informarea clienţilor, ambianţă) deoarece o distribuţie slabă (ex: lipsa anumitor produse la raft) influenţează atât imaginea produsului cât mai ales a firmei într-un mod negativ. Strategiile de distribuţie utilizate sunt: 1. Comercializarea produselor prin forţe proprii – vânzare directă, utilizarea forţelor devânzare proprii – promoteri la locul de vânzare – care au rolul de a îndruma consumatorii spre produsul care li se potriveşte. 2. Se ţine cont de lungimea canalului de distribuţie. Produsele se înscriu în categoria bunurilor de larg consum şi prin urmare canalele de distribuţie specifice sunt canele cu intermediari: - canale scurte de tip: Producător – Intermediar (Detailist) – Consumator Final. Canale lungi: Producător – Intermediar (En-Grosist) – Intermediar (Detailist) – Consumator Final (ex: comercializarea prin intermediul magazinelor Metro) 3. Strategia de atragere a produsului de-a lungul canalului de distribuţie de la consumator la producător care se aplică atunci când Bucuria face publicitate puternică direct consumatorilor finali (promovare la locul vânzării), consumatorii vor solicita produsul distribuitorilor iar aceştia îl vor achiziţiona de la SA Bucuria. 2.3.4 Promovarea Se realizează prin: - oferirea de monstre gratuite/degustări,03 - reduceri de preţ într-un anumit interval de timp, - premii pentru cumpărătorii fideli, - oferirea de mici atenţii cumpărătorilor (ex: stickere, flyere,magneţi cu unele produse ), - Excursii prin fabrică, - standuri de prezentare a produselor firmei. Concluzii SA Bucuria produce 90% din volumul producției de bomboane din țară deci nici nu pot fi dubii privind succesul și buna funcționare a întreprinderii. Rezultând din opinia consumatorilor , produsele societății se remarcă prin calitate și preț, fapt care spune că întreprinderea își atinge scopurile. SA Bucuria la fel ne duce faima peste frontierele Republicii și mai precis în țările ca: România, Israel, Germania, Estonia, Grecia, Portugalia, Irlanda, Bulgaria, Georgia, Federaţia Rusă.