Sunteți pe pagina 1din 26

GERMANIA

De Avram Iulia si Catana Larisa


Suprafata: 357.121 km²

Populatie: 82.979.100
locuitori
DATE GENERALE
Densitate: 225,1 loc/km²

Aderare la UE: 25 martie


1957
RELIEF
Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unitaţi
naturale: Câmpia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de
mijloc si Alpii Bavariei cu platourile care îi preced.
Câmpia Germaniei de Nord, sector al Marii Câmpii Nord-Europene, este
netedă la vest de Berlin şi strabatută de două şiruri de dealuri, mai mult
sau mai puţin paralele. Treptat aceasta câmpie trece într-o zona muntoasă
de înaltime medie. Astfel în vest se află Masivul Harz, erodat, cu aspect de
platou cu altitudini de 300-900 m (cu alt. maximă de 1142 m în varful
Broken), iar în sud Munţii Pădurea Thuringiei (altitudine maximă în vf.
Grosser Beerberg-982 m), Munţii Vogtaland şi Munţii Metalici, caracterizaţi
prin culmi netede cu aspect de podişuri ultimii culminând la 1214 m în
vărful Fichtelberg. Ţărmul Marii Baltice este în cea mai mare parte jos, doar
în unele locuri fiind mai înalt şi abruptde: exemplu langă oraşul Sassnitz.
Masivele hercinice se afla în zona centrală a Germaniei. Aceste masive sunt erodate cu aspect de podişuri şi
desparţite de depresiuni largi, cele mai cunoscute fiind : Masivul Sistos Rhenan (podiş valurit cu alt. de 500-700 m
şi taiat de vai adâncite în chei), Munşii Pădurea Thurungiei, Jura Suaba (care culminează la 1015 m în vf. Lemberg),
Jura Franconiana, (podiş cu alt. de 300-900 m), Munţii Metalici, în sud-vest se află un masiv vechi erodat, cu
aspect de podiş în nord şi mai înalt fragmentat în sud, Munţii Pădurea Neagra care ating 1493 m în vf. Feldberg.
În sudul Germaniei se desfasoară Alpii Bavariei (cei mai înalti munţi de pe teritoriul ţarii 2963 m în vărful
Zugspitze), constituiţi din lanţuri orientate de la vest la est, în mare parte calcaroase. La poalele acestora se
întinde platoul Dunării. Alpii Bavariei sunt formaţi din trei masive: Allgau, la vest de Lech (care culminează la 2589
m în vf. Hochvogel) şi Prealpii Bavariei, între Lech şi Ill (2963 m în vf. Zugspitze) Alpii Berchtesgaden (Watzman
2700 m)
Rețeaua hidrografică a Germaniei este formată mai
ales din râuri și fluvii, dintre care cele mai importante
sunt Rinul (germană: Rhein, cu cei doi afluenți mai
importanți Main și Neckar), Ruhr, Dunărea (Donau), W
HIDROGRAFIE eser, Elba (Elbe) și Odra (Oder).
Cel mai mare lac din Germania este Lacul Constanta
(germană: Bodensee); el formează o parte din
granița naturală dintre Germania și Elvetia.
Germania este una dintre cele mai dezvoltate economii, a treia din lume ca
mărime, după Statele Unite și Japonia, a cincea din lume în ceea ce privește
puterea de cumpărare și prima din Uniunea Europeană. Este o mare putere,
plasându-se pe locul patru dupa economia PIB nominal și a cincea după PPC.
Este cel mai mare exportator și al doilea importator de bunuri.

Economia țării depinde in mare măsură de industrie. Aceasta s-a dezvoltat pe


baza unor resurse de subsol foarte importante: cărbuni (lignit-locul I pe glob- și
huilă), sare, minereu de fier- și pe baza combustibililor și materiilor prim
importate. Germania este a doua producătoare europeană după Rusia de
energie electrică, obținută mai ales in termocentrale si atomocentrale.

ECONOMIA Pe baza minereurilor importate, Germania produce cantități uriașe (locul V in


lume) de oțel, cupru și aluminiu. Aceste metale sunt prelucrate in cadrul
industriei constructoare de mașini, care produce: automobile, locomotive,
aparatură electronică, utilaje și multe altele.

PIB-ul nominal al Germaniei a scăzut în al doilea și al treilea sfert din 2008,


având ca rezultat o recesiune tehnică, urmată apoi de un ciclu de recesiune
globalăși europeană. În ianuarie 2009, guvernul german sub conducerea
Angelei Merkel a aprobat un plan de stimulare economică în valoare de 50 de
miliarde de euro (70 miliarde $) pentru a proteja mai multe sectoare dintr-o
recesiune și prevenirea creșterii ulterioare a ratei șomajului. În anul 2009,
economia germană s-a comprimat cu 5%, aceasta fiind cea mai slabă
performanță de după Al Doilea Război Mondial.
În anul 2010, piața a coborât cu 23,4%, la 2,9
INDUSTRIA milioane de mașini noi înmatriculate. Cele mai mari
cote de piață le-au avut mărcile Volkswagen (21%),
AUTO Mercedes (9,6%), BMW-Mini (9,1%),
Opel (8%), Audi (7,8%) si Ford (6,8%).
Din punct de vedere agricol, mai mult de jumatate din
nevoile alimentare ale populatiei provin din resurse proprii.
O atentie deosebita se acorda atat, conservarii si protectiei
pamantului, cat si cresterii animalelor.
Din cereale se cultiva graul, secara si ovazul, cele mai
intinse suprafete fiind in Germania de Nord si in subregiuni
ale Germaniei Centrale. Dintre plantele tehnice predomina
sfecla de zahar, tutunul, hameiul.
AGRICULTURA Pomicultura si cultura vitei de vie se practica in culoarul
Rhinului si a afluentilor acestuia Neckar, Main,
Mossel. Orasul Mainz este specializat in desfacerea
vinurilor.
Se cresc bovine in special in Bavaria, Neckerland, porci in
Saxonia si landul Schleswing-Holstein, Magdeburg. Ovine
intalnim in regiunea Suabo-francona.
Pentru transportul feroviar Germania are circa 45.000 km de cale ferata din
care aproape 12.000 km electrificati. Exista cateva noduri feroviare Koln,
Hannover, Munchen, Leipzig si cateva magistrale ca Rostock-Berlin-Hanover,
Hamburg-Frankfurt-Basel.

Transportul rutier asigura peste 250.000 km de sosele si autostrazi, cea mai


importanta fiind autostrada „Hansalinie”, care leaga orasele-porturi Hamburg
si Bremen de Ruhr.

Navigatia fluviatila se realizeaza, fie pe mari artere hidrografice, fie pe


canale. Raurile navigabile sunt Elba, Saale, Oder, Rhin, Ems, Weser, Dunare,

TRANSPORT Main, Neckar, Moselle, iar principalele canale: Elba-Havel, Ludwigskanal.


Principalele porturi fluviatile sunt: Duisburg, Koln, Mannheim, Ludwigshafen,
Frankfurt am main, Berlin, Dresda, Riesa, Magdeburg.

Transportul maritim se desfasoara la Marea Nordului si Marea Baltica.


Principalul port este Hamburg cu un trafic de 63 milioane tone, Wilhelmhaven,
Bremen, Bremerhaven, Rostock, Emden, Lubeck, Warnemunde, Wismar,
Strelsund.

Sunt si porturi situate la canalul Kiel. Pentru transportul aerian un flux insemnat
de pasageri il inregistreaza aeroporturile din Berlin, Frankfurt am
main, Munchen, Hamburg.
TURISM
Turismul reprezinta o imporanta activitate social-culturala cu implicatii in economia
Germaniei. Se recomanda vizitarea culoarelor Rhin, al Dunarii, Alpii si Prealpii
Bavariei, precum si o serie de centre ca Hamburg Berlin, Frankfurt, Koln, Munchen.
COMERTUL
Comertul exterior semnifica o latura importanta a dezvoltarii economiei tarii. Germania exporta
produse finite ca mijloace de transport, masini-unelte, produse ale industriei chimice si importa materii
prime ca cocs, petrol, bumbac, lana, dar si produse ale industriei lemnului, agroalimentare.
ORASE
Cele mai importante orase ale Germaniei sunt: Berlin (capitala: 3, 471, 756 loc),
Hamburg, Munchen, Koln si Frankfurt pe Main.
UNIUNEA EUROPEANA
Parlamentul European are 96 de membrii din Germania. Președinția Consiliului UE a revenit/va reveni Germaniei în perioadele:
iulie - decembrie 1958 | iulie - decembrie 1961 | iulie - decembrie 1964 | iulie - decembrie 1967 | iulie - decembrie 1970 | ianuarie - iunie 1974 | iulie - decembrie
1978 | ianuarie - iunie 1983 | ianuarie - iunie 1988 | iulie - decembrie 1994 | ianuarie - iunie 2007 | iulie - decembrie 2020.
Germania are 23 de reprezentanți în Comitetul Economic și Social European. Miniștrii din statele membre se reunesc periodic în cadrul Consiliului UE pentru a adopta
norme europene și pentru a coordona politici. În funcție de domeniul de politică abordat, diferiți reprezentanți ai guvernului german participă în mod regulat la
reuniunile Consiliului. În echipa comisarilor europeni, comisarul nominalizat de Germania este Günther Oettinger. El are ca portofoliu bugetul și resursele umane.
Comisia este reprezentată în fiecare țară a UE de către un birou local, numit „reprezentanță”. Germania are 23 de reprezentanți în Comitetul Economic și Social
European. Acest organism reprezintă angajatorii, lucrătorii și alte grupuri de interese și este consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se obține o
imagine mai clară a posibilelor modificări ale situației sociale și ale condițiilor de lucru în țările membre. Germania are 21 de reprezentanți în Comitetul European al
Regiunilor, adunarea UE a reprezentanților locali și regionali. Acest organism consultativ este consultat cu privire la reglementările propuse, pentru a se garanta că
legislația europeană ține cont de punctul de vedere al fiecărei regiuni din UE. Relația financiară dintre Germania și UE (2017):
Cheltuielile UE în Germania: 10,927 miliarde EUR
Cheltuielile UE în Germania, ca procent din venitul național brut (VNB) al acestei țări: 0,33 %
Contribuția Germaniei la bugetul UE: 19,587 miliarde EUR
Contribuția Germaniei la bugetul UE ca procent din VNB-ul său: 0,59 %