Diaspora si exilul

românesc
 Diaspora românească
•Diaspora- diaspora română este un termen care cuprinde întreaga
populație a românilor din afara României și Moldovei ce dețin
cetățenie română.
•De obicei, termenul nu îi numără pe acei români autohtoni care
locuiesc în statele vecine, în special românii din Ucraina și Serbia.
•De asemenea, numărul diasporei pune la socoteală și cetățenii de
origine română născuți în țări respective.Numărul tuturor
românilor din străinătate este estimat la aproximativ 4-12 milioane
de oameni, în funcție de înțelesul termenului „român”.
Exilul - este o formă de pedepsire prin care o persoană (sau
un grup de persoane) este forțată să-si părăsească căminul,
sau o măsură prin care i se interzice întoarcerea acasă sub
amenințarea închisorii sau a pedepsei cu moartea.
Formele de exil:
exil intern (scimbarea forțată a domiciliului în interiorul
propriei țări)
exil extern (deplasarea în afara țării de reședință)
exil fortat (persoana respectivă este deportată)
exil voluntar (fuga din țară de domiciliu din motive diverse)
Conform cercetărilor, la începutul secolului al-XXI-lea, în afara
granițelor țării noastre, trăiesc circa 10-12 milioane români.
Aceștia pot fi împărțiți în două mari grupe, prima constituie
românii din teritoriile care au aparținut României Mari și si cei
din spațiile etno-istorice, a doua categorie
românii emigrați în America de Nord si Australia, precum
și cei exilați din România după al doilea Război Mondial.
 Cauzele construirii diasporei românești de-a lungul istoriei:
-etnogeneza românească ​
c -evoluțiile istorice​
-comunismul
-dificultăți economice
În afara granițelor României circa 6,5 milioane de români trăiesc
in Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria, Albania, Slovacia
și Ungaria.
La sfârșitul secolului al-XIX-lea și mai ales în perioada interbelică
statul român a tratat cu cel mai mare interes soarta acestor etnici
români, construind școli, biserci, trimiterea de ziare,reviste, cărți,
schimburi culturale.
6746304

Începând din anul 1948, Muzeul Național de Artă ocupă

clădirea Palatului Regal din București, construit în
anul 1937. Astăzi, muzeul are spre expunere peste 70.000
de exponate separate în două direcții principale: Galeria
Națională, ce are în componență lucrările celor mai buni
pictori români (Ion Andreescu, Theodor Aman, Nicolae
Grigorescu, Gheorghe Petrașcu,...) și Galeria de Artă
Europeană.
Însă după 1945 peste soarta românilor din aceste teritorii s-a
așternut tăcerea și un dezinteres total, românii fiind neglijați ceea
ce a creat condiții favorabile pentru procesul de
deznaționalizare.Însa după 1989 situația s-a ameliorat
Începând cu secolul al XIX-lea diaspora românească s-a format în
mai multe valuri.
Emigrația românească
Exilul provocat de comunisti

• În timpul regimului Ceaușescu s-au accentuat tensiunile

din cadrul exilului românesc, mai ales când ziarele din
Occident scriau cu seriozitate despre miracolul românesc.
Unii reprezentanți ai exilului considerau că trebuie să
colaboreze cu guvernul de la București, alții erau de
părere că orice formă de compromis cu regimul este
fatală pentru viață poporului român.
 Cei mai mulți s-au stabilit în Franța, Anglia, Germania și S.U.A. Parisul a devenit
capitală exilului românesc. Aici s-au stabilit Eugen Ionescu, Monica Lovinescu,
Paul Ierunca. Emil Cioran, Paul Goma.
 Se speră în sprijinul occidentarilor pentru eliberarea României de sub dominația
comunistă.
 Emigrația a acționat pentru revenirea la democrație, folosind diverse metode:
• articole în presă străină;
• scrisori către diverse guverne;
• editarea de ziare proprii;
• colaborarea cu opoziția din România;
• demersuri pe lângă puterile occidentale în vederea sprijinirii rezistenței
anticomuniste.
•
 Aceste acțiuni ale diasporei s-au lovit de anumite dificultăți:
• dificultăți financiare
• lipsa unei conduceri unitare
• disesiuni și orgolii

 Tribuna de la care s-au putut exprimă cel mai bine românii din exil inainte de
1989, a fost postul de radio ,,Europa Liberă". Acest post de radio era finanțat de
americani și emitea din anul 1952, de la Munchen. Postul avea rolul de a
transmite emisiuni dedicate țărilor aflate sub control sovietic, avea și o secție
română, cu peste 50 de angajați; emisiunile postului erau considerate singură
sursă obiectivă de informare.
 Alte posturi de radio care au jucat un rol important în lupta anticomunistă și
unde lucrau români aflați în exil au fost: ,,Radio Libertatea'' (Munchen), BBC
(Londra), ,,Vocea Americii'' (Washington). Aceste posturi de radio prezentau în
limba română programe, scrisori trimise în exil sau din țară.
 Postul de radio ,,Europa Liberă'' era considerat un pericol pentru regimul
comunist, dovadă fiind tentativele criminale organizate:
• morți neelucidate în cazul unor directori ai Departamentului Românesc (Vlad
Georgescu)
• agresiunea supra Monicăi Lovinescu (1971)
• pachete-bombă primite de colaboratorii postului (Paul Goma, Nicolae Penescu)
• atentatul de la Munchen coordonat de teroristul Carlos (1981)
 Din România comunistă se putea pleca în diverse moduri:
• prin bursele de studiu în străinătate;
• prin căsătorie;
• prin contractul de muncă în străinătate;
• prin metode ilegale și periculoase (fugă din hotel, dacă erau într-o delegație sau
într-o excursie organizată de ONT, trecerea Dunării prin înot).
 După unele aprecieri, cei care au reușit să ajungă în Occident nu depășeau 10%
din totalul tentativelor de trecere ilegală a frontierei.
 Comuniștii au adoptat legi prin care încercau să limiteze fugă peste hotare:
• o nouă lege privind trecerea graniței (1918), cu pedespre grele la adresa așa-
zișilor ,,frontieristi'';
• taxa de educație plătită în valută forțe pentru cei dornici să emigreze (1982);
• limitarea contactelor cu cetățenii străini;
• limitarea răspândirii cuvântului scris prin înregistrarea mașinilor de scris
și multiplicat (1983).
 Activitatea românilor din exil:
• construirea de asociații și societăți românești;
• editarea de publicații în limba română.