Gaius Iulius Caesar

CIURARIU-GLIGA DENIS
MUGA ARMIN
NAZNEAN RAUL
CUCERDEAN EMIL CLAUDIU
 Cezar, Caius Iulius (12/13.07.100? î.Hr., Roma, azi Italia – 15.03.44 î.Hr.,
Roma). General şi om de stat roman celebru, cuceritorul Galliei (58-50 î.Hr.),
victorios în războiul civil din 49-45 î.Hr. şi dictator (46-44 î.Hr.), care a lansat
o serie de reforme politice şi sociale înainte de a fi asasinat de un grup de
aristocraţi în clădirea Senatului la idele lui Marte.
 Cezar a schimbat decisiv şi ireversibil cursul istoriei în lumea greco-romană.
Societatea greco-romană a dispărut de atât de mult timp, încât
majoritatea numelor marilor săi bărbaţi înseamnă foarte puţin pentru omul
modern de cultură medie. Însă numele lui Cezar, la fel ca şi cel al lui
Alexandru, încă se află pe buzele tuturor oamenilor din lumea creştină şi
cea islamică. Chiar şi cei care nu ştiu nimic despre Cezar ca personalitate
istorică ştiu că numele său de familie reprezintă un titlu ce semnifică un
conducător atotputernic unic, precum kaiser în germană, ţar înlimbile slave
şi qaysar în limbile islamice.
 Numele de Iulius (gentiliciul lui Cezar) este la fel de cunoscut în
lumea creştină; în timpul vieţii lui, luna romană Quintilis, în care s-a
născut, a fost redenumită „iulie” în cinstea sa. Numele a rămas
până astăzi; la fel şi reforma calendarului, impusă tot de el.
Vechiul calendar roman era inexact şi manipulat în scopuri
politice. Calendarul lui Cezar – calendarul iulian – este încă
valabil în ţările ortodoxe din est; calendarul gregorian, care se
foloseşte astăzi în vest, este cel iulian, modificat parţial de papa
Gregorie XIII.
 Poziția de magistrat a fost următorul pas în cursus
honorum, ea dovedindu-se o mare oportunitate pentru
maestrul publicului roman.
 Edilii curule erau responsabili de astfel de îndatoriri
publice precum construirea și îngrijirea templelor,
clădirilor publice, traficului și alte aspecte ale vieții
cotidiene din Roma; poate că mai presus de toate,
edilii se îngrijeau de organizarea jocurilor publice cu
ocazia sărbătorilor statului și de administrarea Circului
Maximus.
 Caesar s-a tot împrumutat, în acea perioadă, până în
prag de faliment, însă și-a mărit ireversibil popularitatea
printre oamenii de rând. Jocurile organizate de el erau
spectaculoase și proiectele de construcție propuse de
el ambițioase. Într-un spectacol organizat în onoarea
tatălui său, Caesar a înfățișat 320 de perechi de
gladiatori în armuri de argint, ceea ce a costat enorm
de mult.
 Cezar a fost eliberat curând din funcția de chestor și i
s-a permis reîntoarcerea la Roma. În ciuda durerii de a-
și fi pierdut soția, despre care toate relatările
sugerează că ar fi iubit-o foarte mult, Cezar s-a
recăsătorit în 67 î.Hr., din interes politic.
 Însă, de această dată, a ales o unire ciudată. Noua lui
soție, Pompeia, era nepoata lui Sulla și fiica lui Quintus
Pompei.
 Deși părea a se fi alăturat senatorilor optimați,
celelalte acțiuni ale lui Cezar aveau puțin de-a face
cu politica conservatoare și și-a continuat drumul spre
sprijinirea politicii grupului numit populares.
 Caesar a sprijinit Lex Gabinia, care îi oferea
lui Pompei puteri nelimitate în soluționarea problemelor
cu pirații cilicieni.
 Mai târziu, în fața asprei rezistențe a optimaților,
Caesar a sprijinit Lex Manilia, care îi oferea lui
Pompei comanda militară unică a forțelor romane
din est în războaiele împotriva lui Mithridate al VI-lea
Eupator. Buna relație întreținută cu marele general
Pompei i-a fost de folos lui Caesar în privința carierei
sale politice. Rivalitatea dintre Pompei și Crassus,
mentorul lui Caesar, părea a nu fi avut efect asupra
lui Caesar.
 În martie 15, 44 BCE, conspiratorii morții sale au
organizat un spectacol gladiator la teatrul Pompei.
Senatorii au invitat-o pe Cezar la joc cu intenția să-l
ucidă. Au interceptat împăratul și l-au îndrumat în
aripa de est a teatrului. Făcătoșii s-au aglomerat în
jurul împăratului și i-au aruncat o privire în gât.
 Caesar a încercat să se răzgândească, dar atacatorii lui
au produs pumni și l-au înjunghiat în timp ce el stătea fără
apărare. Potrivit istoricului roman Flavius Eutropius, Caesar
a fost înjunghiat mai mult de 23 ori de către mai mult de
șaizeci de făptași. Cauza morții sale a fost declarată o
rană letală de înjunghiere a pieptului care a perforat aorta
care a dus la o pierdere masivă de sânge.
 Locul său de moarte este citat ca bază a Curiei pe aripa
de est a Teatrului Pompei, în piața Largo di Torre
Argentina.

Sfârșit