Turism religios

De la credinta la selfie cu divinitatea

Turism religios
• fenomen complex care se află în continuă transformare şi
diversificare, pastrându-şi, însă, funcția de bază, care l-a consacrat:
religia.
• acel tip de turism care are ca scop vizitarea edificiilor religioase cu
implicaţii de ordin spiritual.
• cea mai veche forma de turism poate chiar prima
• Noţiunea de religios s-a dezvoltat de la întelegerea motivaţiilor
turiştilor. Diferenţa între această formă de turism şi altele o constituie
motivaţia religioasă a turiştilor.
Scopul turismului religios
• nevoia de cunoaștere
• plăcerea estetică
• dorința unei experiențe divine -motivul ce stă la baza păstrării
pelerinajelor determinate de tradițiile religioase (pelerinajul sau cele
legate de evenimente și manifestări specific)
• Turismul religios se adreseaza unei mari varietati de participanti din
clase sociale diferite, cu grade diferite de instruire
Doua mari tendinte de calatorii
• Calatorie unifunctionala –pelerinul – calatorie strict de natura
religioasa
• Calatorie plurifunctionala – imbinarea aspectelor religioasa cu cele
culturale
O tendinta a ultimilor decenii este petrecerea unui sejur in apropierea
lacaselor de cult. Acest lucru contribuind la dezvoltarea pe orizontala a
unor activitati turistice(ansambluri hoteliere , spatii de hranire,
infrastructura)
 Trasaturi
• Etapa veche – din Antichitate pana in secolul 19
• Pelerinaj
• Varsta inaintata a participantilor
• Renuntarea la confort
• In sec.4 apare pelerinajul crestin – ierusalim
• In Evul mediu
• fenomen colectiv
• Nevoia individului de salvare a sufletului
• Mormantul Sfant din Palestina
• Santiago de Compostela
• In secolele 15-16
• Reforma religioasa
• Aparitia misionarilor si predicatorilor ce calataroau pe distante foarte mari
• In secolul 18 pelerinajul devine individual – cautarea adevarului
Trasaturi
• Etapa moderna
• Apare in sec 19 dinamizata de revolutia industriala si aparitia primei agentii de turism
• Participa oameni de toate varstele
• Cresterea calitatii serviciilor
• Forme de manifestare
• Calatorii misionare
• Voluntariat
• Conventii / conferinte
• Tabere religioase
• Croaziere
Distributia religiilor la nivel planetar
Cele mai vizitate destinatii religioase din lume
• Templul Sensoji, Tokio, Japonia - 30 de milioane de
vizitatori anual
• Mormântul Our Lady of Guadalupe, Mexico City, Mexic - •
20 de milioane
• Vatican/Biserica Sf Petru, Roma, Italia - 18 milioane
• Mormântul lui Imam Reza, Mashad, Iran - între 12 şi 20 •
milioane
• Locurile sfinte şi căile de pelerinaj din Munţii Kii, Range, •
Japonia-15 milioane
• Catedrala Notre Dame, Paris, Franţa - 13 milioane
• Bazilica Sacre Coeur, Montmartre, Paris, Franţa - 13
milioane
• Sabarimala, Kerala, India - 10 milioane
• Aparecida do Norte, Brazilia - 8 milioane
• Mormântul lui Padre Pio, Rotonda San Giovanni, Italia – •
6-7 milioane
• Catedrala Cologne, Germania – aproximativ şase
milioane de turişti anual.
Lourdes, Franţa – 5 milioane de turişti
• Mormântul lui Imam Hussein, Karbala, Irak - între trei
şi şapte milioane de pelerini
Assisi, Italia / Bazilica Sf Francis - între 4 şi 5 milioane de
vizitatori
Jasna Gora, Czestochowa, Polonia – între patru şi cinci
milioane de turişti
• Fatima, Portugalia - 4 milioane de turişti anual.
• Mecca şi Medina, Arabia Saudită – 4 milioane de
vizitatori
• Ierusalim, Israel – aproximativ 1,5 milioane de turişti
• Varanasi, India – un milion de turişti
Bodh Gaya/Complexul templului Mahabodhi, India – un
milion de vizitatori
Pelerinajul modern – pact intre industria turismului si religie
• Pelerinajul la locurile sfinte este o practică religioasă comună, probabil, tuturor religiilor, o
constanta a umanitatii cu motivatii multiple si semnificatii spirituale profunde
• Pelerinajul este perceput ca o calatorie la locurile sfinte, intalniri, sau manifestari cu
character religios
• In opinia bisericii pelerinajul nu vizeaza doar influentarea psihicului (instalarea linistii
interioare) ci si biciuirea fizicului ca metoda de atingere a acesteia
• Pelerinajul in stil traditional inseamna calatoria ca si penitenta
• Astazi lucrurile se schimba:
• Calatoria cu avionul
• Utilizarea telefonului mobil
• Cazare in resorturi de lux
• In acest fel turismul religios adduce beneficii atat participantilor cat si beneficiarilor
Turismul religios – o infloritoare industrie mondial
• Concretizat ca un segment distinct al pietei turistice mondiale
• Daca transformam aceasta industrie in “dolari” pelerinajele, excursiile
religioase, intrunirile, taberele, conferinte reprezinta segmente distincte
de multe miliarde ale acestei industrii
• 1 din 4 turisti este interest de turismul religios
• 10 din 1000 de agentii turistice au in oferta lor circuite cu character religios
• Spiritul intreprinzator al celor care stiu sa scoata profit a remarcat nevoia
de pelerinaj a occidentului si a deturnat-o catre turism astfel incat la Fatima
sau Ierusalim sacrul se vinde si se cumpara cu nerusinare
Concluzii
• In perspectiva unora intre turism si religie nu exista prea multe puncte
commune dar avand in vedere obiectivele intrinseci pe care turismul
si religia le au, atragerea de turisti ar trebui sa fie un scop comun
• Marketingul religios este unul cat se poate de real ca si cel touristic
chiar daca mai putin cunoscut si se imbina cu acesta din urma pentru
satisfacerea multiplelor categorii de turisti.
• Un management atent al destinatiilor religioase ar putea adduce
beneficii atat pentru operatorii turistici cat si pentru institutiile
religioase