By:Niță Marian-Gabriel

Clasa a-X-a C
Plantele carnivore
 Plantele carnivore sunt plante care își
iau unele sau majoritatea substanțelor lor
nutritive (dar nu energia) prin prinderea și
consumul unor animale sau protozoare,
de obicei insecte și alte artropode.
Plantele carnivore s-au adaptat să crească
în locuri unde solul este subțire sau sărac
în substanțe nutritive, în special azot, cum
ar fi mlaștini acide și aflorimente de rocă.
Plantele carnivore traiesc in soluri
sarace in substante nutritive, in zone
cu clima calda si cu umiditate ridicata
(balti, mlastini), dar si in locuri mai
neobisnuite cum ar fi: la marginea
desertului sau pe stancile calcaroase.
Nutriția plantelor carnivore
 1. Prinderea în urnă
 Acesta este cel mai simplu
mecanism de prindere a prăzii:
un receptacul sub formă de urnă
(care, de fapt, este o frunză
modificată) conţine fluid
 digestiv în care cade sau
alunecă prada.
 2. „Capcană de muşte” lipicioasă
 Cele mai multe plante carnivore au evoluat dezvoltând
substanţe lipicioase pe frunze sau pe alte organe.
 Cele mai cunoscute plante de acest gen sunt cele din genul roua
cerului (Drosera), care se găsesc pe toate continentele,
exceptând Antarctica.
 3. Capcanele vezică
 În topul strategiilor pe care le folosesc
cele mai multe plante carnivore pentru
prinderea prăzii, pe locul 2, după
„capcana de muşte”, se clasează
capcanele vezică Plantele care adoptă
acest stil sunt Utricularia. Ele pot fi
acvatice, terestre sau epifite
(supravieţuind pe baza apei
substanţelor nutritive colectate din
aer). Interesant este că Utricularia, sau
otrăţelul de baltă, are un organ mic
asemănător cu o vezică, localizat la
nivelul rădăcinilor. Acest organ prinde
şi digeră mici nevertebrate.
 4.Capcana tirbuşon
 Genlisea, o „rudă” a otrăţelului
de baltă, a dezvoltat un alt
mecanism: capcana tirbuşon.
Acest tip de plante cresc în
medii foarte umede. În mod
remarcabil, plantele din specia
Genlisea nu au portaltoi, ele
fiind alcătuite dintr-o rozetă
mică de frunze care este
localizată deasupra solului şi
care realizează funcţiile
normale de fotosinteză
  5. Capcana „cu arc”
 Cel de-al cincilea mecanism a
fost observat odată cu
descoperirea plantei Dionaea
muscipula, în 1768. De atunci ,
oamenii de ştiinţă au fost uimiţi
de acest mecanism de prindere a
prăzii. Capcana localizată în
partea terminală a frunzelor este
activată de perişorii din interiorul
său. Atunci când prada realizează
o singură mişcare nu se întâmplă
nimic. În schimb, odată ce prada
se mişcă de două ori într-un
interval de 20 de secunde
The end