Sunteți pe pagina 1din 8

DESERTIFICAREA

 CIUTACU ANDREEA
 ALECU IONELA
 TIMOFTE BEATRICE
 VASILESCU NATALIA
 KANAAN FATIMA
 LAZAR LAURA
TERMINOLOGIE
CAUZE
• Toate zonele lumii sunt mai mult sau mai putin
afectate de deşertificare, inclusiv regiunea
mediteraneană, care ar putea cunoaşte o criză de
apă şi alimente pe măsură ce schimbările
climatice şi degradarea solului se
accentuează.Schimbarile climatice recente
inseamna temperaturi ridicate si lipsa precipitatiilor
sau furtuni si grindina,seceta,praf si continut ridicat
de dioxid de carbon in atmosfera. Tăierea pădurilor
este o problemă cu consecinte serioase asupra
climei (şi în acelaşi timp grăbeşte procesul de
deşertificare),amenintând întreaga planentă.
Despăduririle au loc din mai multe cauze, cea mai
importantă fiind exploatarea excesivă a lemnului
şi extinderea suprafetelor agricole. La nivel
mondial, o atentie deosebită se acordă procesului
de împădurire a zonelor cu soluri degradate, dar şi
stării actuale a pădurilor (afectată din cauza
ploilor acide, diminuării fertilitătii solului şi
eroziunii avansate a acestuia), care au devenit
probleme serioase, dezbătute tot mai mult în
cadrul evenimentelor din domeniu. Schimbările
climatice pot precipita procesul de deşertificare,
însă activitătile umane sunt cauza principală cea
mai frecventă. Supracultivarea epuizează solul.
Despăduririle au efecte negative asupra vegetatiei
care sustine solul fertil. Cele mai evidente efecte
ale deşertificării sunt degradarea pădurilor
existente şi a solurilor, aceasta conducând la
scăderea productiei de alimente. În final seceta şi
deşertificarea au ca rezultat sărăcia, deoarece
aproape 3,6 miliarde din cele 5,2 miliarde hectare
de uscat arabil din lume au suferit de degradarea
solului. Terenurile degradate prin eroziune se pot
reface, dar procesul este foarte lent, după cum
estimează specialiştii fiind nevoie de o perioadă de
aproximativ 500 de ani pentru a reface 2,5 de
centimetri de sol.
REGIUNI AFECTATE
• Peste 75 % din suprafața uscatului este deja degradată și peste 90 % s-ar putea
degrada până în 2050. Zonele uscate ocupă aproximativ 40-41% din suprafaţa
terestră a Pământului şi reprezinta casa a mai mult de 2 miliarde de oameni. Sa
estimat ca aproximativ 10%-20% din zonele uscate sunt deja degradate. Suprafata
totala afectata de fenomenul de desertificare fiind intre 6 si 12 km patrati, Africa și
Asia fiind cele mai afectate. Aproximativ 1-6% din locuitorii din zonele uscate traiesc
in zone deja desertificate si ca un miliard de oamnei tariesc in zone in pericol de
desertificare.
• U.N.E.P.(proramul natiunilor unite pentru mediu) afirma ca in momentul de fata
desertificarea afecteaza aproximativ 100 de tari si peste 1/3 din populatia Terrei.
• Zonele cele mai afectate de acest proces sunt:
- Zona Subsahariana
- Asia Centrala
- Nord Estul Braziliei
România este pe lista celor 110 ţări de pe glob în care se
înregistrează zone potenţial afectate de deşertificare, ca rezultat al
perioadelor frecvente, lungi şi accentuate de secetă, datorate în
principal dezechilibrelor apărute în caracteristicile climei, dar şi
reducerii severe a suprafeţei ocupate de vegetaţia forestieră în
regiunile de câmpie şi de dealuri joase.
CONSECINTE
• Deşertificarea este una din problemele
majore cu care se confruntă omenirea
astăzi. Aceasta este rezultatul combinat al
activităţilor neraţionale ale omului din
ultimele secole.
• Consecintele desertificarii sunt:
- diminuarea productiei de hrana, reducerea
productivitatii solului si o scadere a
capacitatii de regenerare a terenului;
- cresterea inundatiilor in zonele din avalul
raurilor, reducerea calitatii apei,
sedimentarea in rauri si lacuri si colmatarea
lacurilor de acumulare si a canalelor
navigabile;
- agravarea problemelor de sanatate
datorate furtunilor de nisip si praf, in special a
infectiilor oculare, a dificultatilor respiratorii, a
alergiilor si a stresului;
- reducerea mijloacelor de trai, fortand
populatia afectata sa migreze.
• Desertificarea este evidenta pe aproape
25% din suprafata uscatului terestru si
afecteaza peste 110 tari cu aproape un
miliard de locuitori.Teritoriile afectate de
desertificare ocupa 36% in Africa, 25,4% in
America Centrala si de Nord, restul fiind
distribuit in Europa si Australia.
MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE

• Combaterea deșertificării se poate


realiza prin:
• Plantarea de perdele forestiere și de specii
rezistente la seceta, așa cum este barajul verde din
Munții Atlas;
• Dimensionarea corecta a numărului de animale in
funcție de capacitatea de suport pentru evitarea
suprapasunatului;
• Dezvoltarea sistemelor de irigații din resurse
excedentare și stoparea coborârii nivelului apelor
freatice, din Asia mai ales;
• Diminuarea poluării și respectarea protocolului de
la Kyoto privind eliminarea gazelor cu efect de
sera;
• Reconstrucția ecologică a pădurilor afectate de
uscare;
• Gestionarea resurselor de apa in condiții de seceta;
• Monitorizarea zonelor afectate de desertificare și
seceta;
• Monitorizarea zonelor cu terenuri degradate;
• Terasarea terenurilor in panta pentru reținerea apei
pe versanți;
• Îmbunătățirea regimului hidrologic in zonele
îndiguite ale râurilor;
• Ziua%20Mondiala%20pentr
u%20Combaterea%20Dese
rtificarii%20(1).pdf
• https://ro.wikipedia.org/wik
i/De%C8%99ertificare
• natura2000.ro
Bibliografie • Colegiu.info

S-ar putea să vă placă și