MOLDCOOP

UNIVERSITATEA COOPERATIST-COMERCIALĂ DIN MOLDOVA

Facultatea ,,Comerț, finanțe și contabilitate”

Departament: „Contabilitate, finanțe și bănci”

Tema: „Contabilitatea datoriilor comerciale.”

Elaborat de studenta: Baltatescu Olesea.

Grupa: 3CA-1731
 Cuprins:

 Conceptul, conţinutul şi clasificarea datoriilor comerciale.

 Evaluarea, recunoaşterea şi formele de plată a datoriilor comerciale.
 Perfectarea documentară a operaţiunilor privind datoriile comerciale.
 Contabilitatea sintetică şi analitică a datoriilor comerciale.
Concluzie
Bibliografie
Conceptul, conţinutul şi clasificarea datoriilor
comerciale.

 Datoriile comerciale sunt angajamente de plată ale entităţilor faţă de furnizori şi

antreprenori privind facturile comerciale aferente activelor procurate, serviciile prestate de
entitate şi avansurile primite. Deci în general datoriile sunt resurse de finanţare care provin
din exteriorul patrimoniului, fiind puse la dispoziţia entității .O datorie este o obligaţie a
entităţilor ce provine din evenimente trecute şi care trebue să antreneze , cu ocazia
decontării sale o ieşire de active generatoare de avantage economice.
Datoriile comerciale sunt relaţii de obligaţii comerciale constatate ca rezultat al faptelor economice care
au fost efectuate în trecut şi care fac obiectul activităţii de bază a entităţii.

 SNC Capital propriu şi datorii.

 SNC Costuri îndatorării.
 Legea contabilităţii situaţiilor financiare.
 Diferenţe de curs valutar şi de sumă.
În Republica Moldova
 Planul de conturi contabile.
datoriile comerciale se
 Codul fiscal.
reglementează în baza
 Codul vamal.
actelor normative, cum ar fi:
 Codul civil.
 Codul muncii.
 Regulamentul cu privire la transfer de credit.
 Regulamentul cu privire la carduri de plată.
 Datoriile comerciale se referă la obligaţiile întreprinderii faţă de terţe persoane fizice sau
juridice, rezultate din achiziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor. Datoriile comerciale se
impart în mai multe categorii, astfel:

datorii faţă de furnizorii de stocuri, datorii faţă de furnizorii de datorii pentru efectele
lucrări şi servicii; imobilizări corporale şi necorporale; comerciale

Clasificarea datoriilor comerciale joacă un rol important în contabilitate şi luarea deciziilor de către
utilizatorii situațiilor financiare.
În literatura de specialitate autorii abordează diferite clasificări ale datoriilor comerciale. Astfel, în
Standardului Național de Contabilitate ”Capital propiu și datorii” datoriile comerciale includ datoriile faţă
de:
• furnizori privind bunurile şi serviciile procurate;
• cumpărători privind avansurile primite în contul livrării ulterioare de bunuri şi servicii etc.
Evaluarea, recunoaşterea şi formele de plată a
datoriilor comerciale.

 Recunoaşterea reprezintă problema primordială a contabilităţii datoriilor comerciale ale

entităţii. În procesul de recunoaștere a datoriilor comerciale, timpul reprezintă factorul cel
mai important. Deseori, neînregistrarea unei datorii într-un exerciţiu contabil este însoţită
de neînregistrarea unei cheltuieli. Astfel, ea conduce la o subevaluare a cheltuielilor şi o
supraevaluare a profitului.
 O datorie comercială se înregistrează în momentul în care se creează obligaţia, atunci cînd
printr-o operaţiune compania este obligată să efectueze plăţi viitoare, apare şi este
recunoscută o datorie.
recunoaşterea este concepută
ca un procedeu tehnic de a
reflectare a datoriilor
comercialeîn contabilitate şi în
situațiile financiare. Această
abordare se întâlneşte în
lucrările savanţilor din
Federaţia Rusă - Vereşceaghin
S. Novodvorski V., Sabanin R.
Palii V. şi din Ucraina -
Goriţkaia N.
recunoaşterea este tratată ca un proces
complex de stabilire a perioadei în
Din punct de care datoriile comerciale pot fi
vedere contabil, înregistrate în contabilitate şi în
pot fi evidenţiate situațiile financiare. Această abordare
două abordări este examinată în lucrările savanţilor
principale privind din RM -Nederiţă A. Ţurcanu V. ;
recunoaşterea
Australia - Mathews M., Perera M. ;
datoriilor
Franţa - Rousse F. Needles B.,
comerciale:
Anderson H., Caldwell J. ; România -
Feleagă N. Malciu L. , Paraschivescu
D. , Pântea I. Ristea M.
După părerea savantul Sajin I. datoriile comerciale trebuie recunoscute în contabilitate la
respectarea următoarelor cerinţe:

 elementele contabile să corespundă definiţiilor datoriilor comerciale;

 să fie controlate de entitate ca rezultat al evenimentelor anterioare (în baza drepturilor

juridice asupra acestora);

 să existe o certitudine întemeiată că în urma tranzacţiei avantajele economice se vor majora sau se
vor diminua;

 valoarea datoriilor comerciale să poată fi determinată cu un grad înalt de exactitate.

Evaluarea datoriilor comerciale se face în
momentul apariţiei lor la valoarea
nominală consemnată în documente, adică
a sumelor datorate de societate către
furnizori.
Perfectarea documentară a operaţiunilor privind
datoriile comerciale.

 Contabilitatea este considerată a fi arta si ştiinţa stăpânirii afacerilor, având ca scop

măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi al
capitalurilor proprii pe de o parte, precum şi cuantificarea rezultatelor obţinute din
activitatea persoanelor fizice şi juridice pe de alta parte.
 Scopul principal al acestei discipline este de a asigura înregistrarea cronologică si
sistematică, prelucrarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului şi al
rezultatelor generate.
 Bunurile sunt primite pe baza documentelor însoţitoare: factura fiscală ,acte de achiziţie de la
persoane fizice, cont facturi (invoice) la import etc.

1. Livrării mărfurilor:
Factura fiscală este un impozabile cu TVA conform prevederilor Titlului III al Codului fiscal;
neimpozabile cu TVA.
formular tipizat de 2.Prestării serviciilor şi executării lucrărilor:
document primar cu a) impozabile cu TVA;
regim special pe suport b)neimpozabile cu TVA.
de hîrtie sau în formă 3.Transportării activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de vedere teritorial
electronică, care se şi în afara entităţii fără transmiterea dreptului de proprietate.
utilizează în cazurile: 4. Transmiterii activelor în leasing, arendă, locaţiune.
5.Refacturarea cheltuielilor compensate, în conformitate cu prevederile
art.1171 alin.(10) din Codul fiscal.
În cazul cînd în factura fiscală executată tipografic sau imprimată de sine stătător este imposibilă
reflectarea tuturor denumirilor şi caracteristicilor mărfurilor/activelor sau serviciilor se completează
anexa la factura fiscală, conform modelului aprobat, şi care reprezintă parte indispensabilă a facturii
fiscale.

În anexa la factura fiscală executată tipografic sau imprimată de sine stătător se indică seria, numărul
şi data facturii fiscale, codul fiscal şi numărul de înregistrare ca plătitor de TVA în cazul în care
furnizorul deţine statut de plătitor de TVA..
Sistemul unitar de înseriere şi numerotare a formularelor facturii fiscale se asigură de către Serviciul
Fiscal de Stat.
Persoanele responsabile de întocmirea şi semnarea facturilor fiscale sînt numite prin ordinul
conducătorului entităţii şi poartă răspundere personală pentru veridicitatea informaţiei reflectate în
factura fiscală, în condiţiile legislaţiei în vigoare.
Factura fiscală se perfectează de către furnizor pentru fiecare cumpărător/beneficiar în parte, cu
excepţia cazurilor stabilite de Codul fiscal, cu completarea obligatorie a tuturor rechizitelor necesare
pentru achitarea completă şi corectă pe operaţiunile efectuate şi, de asemenea, pentru scoaterea din
gestiune şi intrarea în gestiune a mărfurilor livrate, activelor transmise/transportate, precum şi pentru
confirmarea faptului livrării serviciilor de către furnizor beneficiarilor.
Contabilitatea sintetică şi analitică a datoriilor
comerciale.

 Evidenţa sintetică şi analitică a datoriilor privind facturile comerciale se ţine la conturile de

pasiv din grupa 52 „Datorii comerciale curente”, care sînt destinate generalizării infomaţiei
privind apariţia acestor datorii precum şi stingerea lor. Soldul conturilor din această grupă
la finele perioadei de gestiune se reflectă în subcapitolul 5.2. „Datorii comerciale curente”
al bilanţului contabil. Contul 521 „Datorii comerciale curente" este destinat generalizării
informaţiei privind decontările cu furnizorii şi antreprenorii.
Evidenţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor, antreprenor, creditor,
pe termene de apariţie şi de stingere a datoriilor. La conturile nominalizate se deschid
conturi de gradul II, pe care le putem examina în schema1.
Exemplu 1.

1) Se înregistrează procurarea materialelor de la furnizori în sumă de 14892,52 lei

Debit contul 211 „Materiale” 14892,52 lei;
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente",
subcontul 5211 „Datorii comerciale în ţară" 14892,52 lei.
2) Se reflectă trecerea la cheltuieli a serviciile prestate de furnizori (energia electrică, servicii telefonice,
gaze naturale etc.) în sumă de 210 lei
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” 210,00 lei;
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente", 210,00 lei
3) S-a reflectată trecerea la cheltuieli a serviciilor de amblalare a produselor comercializate de entitatea X
în sumă de 1490,48 lei
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire” 1490,48 lei;
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente", 1490,48 lei;
4) Reflectăm stingerea datoriilor faţă de furnizori din conturile curente în monedă naţională în sumă de 6062 lei
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente", 6062 lei
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă naţională 6062 lei
5) Reflectăm stingerea datoriilor faţă de furnizori cu numerarul din casieria entității în sumă de 84330,04 lei
Debit contul 521 „Datorii comerciale curente", 84330,04 lei
Credit contul 241 „Casa” 84330,04 lei.
 Exemplu 2.

Operaţia perfectată prin factura fiscală a fost contabilizată prin:

Debit contul 211 ”Materiale" 2021,08 lei;
Debit contul 534 „Datorii față de buget",
subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoare adăugată" 312,94 lei;
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente",
subcontul 5211 „Datorii comerciale în ţară" 2350,00 le
Evidenţa sintetică şi analitică a avansurilor pe termen scurt primite se organizează în contul de
pasiv 523 „Avansuri primite curente"
Contul 523 „Avansuri primite curente" este destinat generalizării informaţiei privind avansurile
primite de la cumpărători şi clienţi în contul livrării valorilor de mărfuri şi materiale şi prestării
serviciilor, precum şi privind achitările pentru produse şi servicii pe măsura executării parţiale a
acestora.
În creditul acestui cont se reflectă sumele avansurilor şi a părţilor primite, în debit - sumele
compensării avansurilor în cazul decontărilor cu cumpărătorii şi clienţii pentru producţia livrată şi
serviciile prestate. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile entităţii aferente
avansurilor pe termen scurt primite la finele perioadei de gestiune.
 Exemplu 3.

1.Încasarea avansului conform dispoziţiei de plată sau altui document şi extrasului de cont la bancă:
Debit contul 242 “Conturi cuente în monedă naţională” 52000,00 lei;
Credit contul 523 “Avansuri primite curente” 52000,00 lei.
2.Calcularea TVA din suma avansului încasat în mărime de 8666,67 lei (52000:6)
Debit contul 225 “Creanţe ale bugetului 8666,67 lei;
Credit contul 534 “Datorii față de buget”, 8666,67 lei.
3.Recunoaşterea venitului din vânzarea produselor (în baza facturii fiscale):
Debit contul 221 “Creanţe comerciale”,– la valoarea produselor inclusiv TVA 228000,00 lei;
Credit contul 611 “Venituri din vânzări”,
- la suma venitului recunoscut 190000,00 lei;
Credit contul 534 “Datorii față de buget”, – la suma TVA colectată 38000,00 lei.
4.Casarea costului produselor vîndute:
Debit contul 711 ”Costul vânzărilor”, 120000 lei;
Credit contul 216 ”Produse” 120000 lei
5.Reflectarea venitului din prestarea serviciului la transportarea produselor:
Debit contul 221 ”Creanţe comerciale”, – la valoarea serviciilor inclusiv TVA 3000,00 lei;
Credit contul 611 “Venituri din vânzări”,
– la suma venitului din prestarea serviciului auto 2500,00 lei.
Credit contul 534 “Datorii față de buget”, 500,00 lei
6.Casarea costului produselor, serviciilor prestate:
Debit contul 711 ”Costul vânzărilor”, 1800,00 lei;
Credit contul 812 “Activităţi auxiliare” 1800,00 lei.
7.Trecerea în cont a avansului anterior încasat în achitarea parţială a creanţei cumpărătorului:
Debit contul 221 ”Creanţe comerciale” 52000,00 lei;
Credit contul 523 ”Avansuri primate curente” 52000,00 lei.
8.Trecerea în cont a TVA aferentă avansului anterior încasat:
Debit contul 534 ”Datorii față de buget”, 8666,67 lei;
Credit contul 225 ”Creanţe ale bugetului”, 8666,67 lei.
9.Încasarea mijloacelor băneşti în achitarea creanţei cumpărătorului în mărime de 179000 lei (228000 + 3000
– 52000)
Debit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională” 179000,00 lei;
Credit contul 221 “Creanţe comerciale” 179000,00 lei.
10.Virarea la buget a TVA (dacă alte operaţii aferente TVA deductibile şi TVA colectate
n-au avut loc, se cuvine de achitat 38500 lei (38000 + 500):
Debit contul 534 “Datorii față de buget”, 38500,00 lei;
Credit contul 242 ”Conturi curente în monedă naţională” 38500,00 lei.
 Concluzie
 Activităţile economice desfăşurate în cadrul întreprinderilor se bazează pe respectarea unor
reguli şi principii ce privesc activitatea economică propriu-zisă cât şi cea interumană, pe o
structură organizatorică bine determinată şi o pregărire profesională amplă a personalului
de execuţie. În primul rând un agent economic urmăreşte obţinerea unor satisfacţii
materiale, dar şi profesionale. Aceste satisfacţii materiale depind de modalitatea în care îşi
organizează activitatea în mediul intern şi cea corelată cu alţi agenţi economici.
 Un agent economic efectuează în orice moment o analiză a activităţii ce o desfăşoară, iar
un factor important avându-l informaţiile contabile. De asemenea, aceste informaţii trebuie
să fie reale, complete, corecte şi oportune. O bună organizare a evidenţelor contabile
necesită evaluarea, documentarea şi înregistrarea corectă a tuturor operaţiunilor precum şi
inventarierea şi reflectarea în situaţiile financiare anuale ale acestora.
 Datoriile comerciale reflectă capacitatea agenţilor economici în organizarea şi conducerea
activităţii. O investiţie care se dovedeşte a fi neprofitabilă poate conduce la pierderi sau
chiar faliment. În acest fel, trebuie aleşi cu grijă furnizorii în funcţie de preţurile practicate
şi de calitatea bunurilor vândute.
 În lucrarea de faţă sunt distinse aspectele ce ţin de modalitatea de contabilizare a datoriilor
comerciale, cât şi importanţa pe care o prezintă stabilirea unor relaţii de colaborare
echilibrate cu furnizorii.
 Bibliografie
 I. Acte legislative şi normative
 Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1-6/22 din 05.01.2018.
 Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 166 din 28.11.2013 prin care au fost aprobate Recomandările metodice privind tranziţia la noile Standarde Naţiona
Contabilitate. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 291-296 din 13.12.2013.
 Ordin privind aprobarea Standardelor Naţionale de Contabilitate, nr. 118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial nr.233-237/1534 din 22.10.2013.
 Standardele Internaţionale de Raportare Financiare (IFRSs). - Bucureşti: Editura CECCAR, 2006. - 2479 p.
 Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 06.08.2013. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr
233–237 din 22 octombrie 2013, partea III, art. 1534.
 Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate. Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare. Colectiv de autori. -
Bucureşti: Editura CECCAR, 2004. -760 p.
II. Monografii, manuale şi alte cărţi
 Bojian O. Contabilitate generală. Bucureşti: Editura Universitară, 2001.-336 p.
 Безруких П. и др. Бухгалтерский учет. - Москва: Бухгалтерский учет, 2004. - 736 с
 Feleagă N. Sisteme contabile comparate. - Bucureşti: Editura Economică, 1999.-351 p.
 Feleagă N., Ionaşcu I. Tratat de contabilitate financiară. Volumul I. - Bucureşti: Editura Economică, 1998. - 504 p.
 Горицкая Н. Особенности бухгалтерского учета в современных условиях. - Киев: Бухгалтерия. Налоги. Бизнес, 2002. - 352 с.
 Horomnea E. Tratat de contabilitate. Teorii, concepte, principii, standarde. Aplicaţii, Volumul I. -Iaşi: Editura Sedcom Libris, 2001. - 488 p.
 Grabarovschi L., Paladi V., Prisacar T., Zaharcenco I. „Întocmirea rapoartelor financiare în baza studiului de caz”. Chişinău: ACAP, 1999.
Vă mulțumesc pentru atenție o zi
frumoasă și cît mai productivă.