Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Nicolae Testemițanu”

Departamentul Pediatrie

Evaluarea alimentației sugarilor și

elaborarea rației/regimului alimentar
corect. Principiile de alimentare a
copiilor preșcolari, școlari:constituirea
rației alimentare, necesitățile fiziolo-
gice, spectrul de produse, volumul.
Alimente interzise.
Efectuarea calculului alimentar.
A elaborat :Bejenaru Cornelia
Grupa M1523
 Evaluarea alimentației sugarilor
 Cea mai bună oglindă a gradului de adecvare a
alimentației complementare o constituie creșterea și
dezvoltarea copilului în lungime și greutate,
documentată prin curbele de creștere ale copilului în
raport cu standardele propuse de OMS ca referință
pentru copiii de aceeași vârstă/sex - scorurile Z și mai
ales tendințele curbelor.
 Elaborarea regimului alimentar al
sugarului:
 În alimentația complementară a copilului se recomandă
creșterea numărului de mese, odata cu creșterea în vârstă
a acestuia. Numărul de mese depinde de cantitatea de
energie necesară copilului, de cantitatea de alimente pe
care le poate mânca la o masă și de densitatea energetică
a alimentelor.
 Aportul energetic va trebui să acopere
diferențele dintre necesarul energetic pentru
vârstă și aportul energetic din lapte.
Numărul de mese zilnice la copilul alăptat ar
trebui să fie de:
2-3 mese pe zi la 6-8 luni,
3-4 mese pe zi la 9-11 luni și
3-4 mese pe zi plus 1-2 gustări hrănitoare pe
zi la 12-23 de luni.
!Dacă densitatea de energie sau cantitatea
de alimente la o masă sunt scăzute atunci se
va crește numărul meselor în cursul unei zile.
 Minimum de mese pe zi este definit ca fiind:
două la copiii alăptați, cu vârsta de 6-8 luni; 3
la copiii alăptați, cu vârsta de 9-23 luni și 4 la
copiii nealăptați, cu vârsta de 6-23 luni.

 Cantitatea de alimente pe care o poate

mânca la o masă sugarul depinde de
capacitatea stomacului.
Se știe că, de obicei, aceasta este de
30ml/kgcorp de masă corporală. La 8 kg un
copil are o capacitate a stomacului de 240 de
ml, cât o cană, aceasta fiind cantitatea totală
pe care copilul respectiv o poate mânca la o
masă.
Rația alimentară
 Conform surselor citate în documentele OMS,
copiii alăptați primesc la vârsta de 12-23 luni, în
medie, 35% - 40% din necesarul de energie
totală din laptele matern, restul de 60% - 65%
fiind acoperit de alimente complementare.
 Aportul energetic (necesarul de calorii):
-prematurul – 120 kcal/kg/zi;
-nou-născutul alimentat natural – 100 kcal/kg/zi;
-nou-născutul alimentat cu formulă – 110
kcal/kg/zi;
-sugarul – 50 kcal/kg/zi;
-adultul – 20 kcal/kg/zi.
Necesarul de proteine
Necesarul de hidrați de carbon
 Necesarul de hidraţi de carbon este de
40-50% din nevoile calorice ale
copilului:
 - prematur, nou-născut şi sugarul în
primele 4-5 luni de viaţă necesită 12
g/kg/zi hidraţi de carbon;
 - sugarul mai mare de 5 luni şi copilul
mic au nevoie de 10 g/kg/zi hidraţi de
carbon.
Necesarul de lipide

 Necesarul de lipide din

alimentaţie este egal cu cantitatea
de lipide care să asigure, prin ardere,
35-40% din totalul raţiei calorice.
- Sugarul necesită un aport lipidic de
3,5-6 g/kg/zi,
-copilul cu vârsta între 1 şi 3 ani, de
4,5 g/kg/zi.
-După vârsta de 3 ani, raţia lipidică se
stabilizează la 2 g/kg/zi.
 Efectuarea calculului alimentar în
rația sugarului:
 Porția pentru legume se referă la o cană
de legume verzi crude, cu frunze (spanac,
salata, etc.); sau o jumătate de cană de alte
legume - fierte sau crude tocate (roșii, fasole,
etc.); sau o jumătate de cană de suc de
legume
 Porția pentru fructe se referă la o singură
bucată de fruct (mere, kiwi, banană, etc);
sau o jumătate de cană de fructe tocate,
fierte sau conserve de fructe; sau o jumătate
de cană de suc de la un fruct, fără adaos de
arome artificiale
De evitat:
-dulciurile concentrate la sugar si copilul sub
trei ani,
-bauturi racoritoare si bauturi cu arome de
fructe din comert,
-sosuri grase,
-condimente,
-alimente care provoaca aspiratia (alune,
seminte, boabe de porumb, bomboane,
floricele, pufuleti),
-alimente alergizante: ciocolata, cacao,
fructele mentionate.
!!! Mierea de albine va fi evitata sub un an
(risc de contaminare cu Clostridium
botulinicum).
Principii de alimentare a copiilor de
vârstă preșcolară (4-6ani)
 Copii de vârstă preșcolară se alimentează
de 4-5 ori/zi.
Volumul rației zilnice va fi de 1300-
1400ml. Valoarea calorică de 2000kcal.

-Proteinele trebuie să constituie13-14%

dintre care de origine animală-62-65%
-Lipidele- 30-33%,dintre care:
de origine animală-70%
uleiuri vegetale-30%
-Glucidele-54-55%
Valoarea calorică se va repartiza
astfel :

 Dejun- 15-20% din rația calorică

 Prânz- 35-40%
 Gustări (de dimineață și după masă)-
10-15%
 Cina- 15-20%
Se vor exclude din alimentație:
-alimente -mezeluri
condimentate(săr -murături în oțet
at,picant)
-prăjite în grăsimi -alcoolul
-condimentate -cafeaua naturală
Alimentația copiilor de vârstă
școlară (7-13 ani)
 Copiii de vârstă școlară se alimentează
de 4-5ori/zi.Volumul rației zilnice este de
2-2,5 l. Valoarea calorică a rației
constituie:
2350kcal- copiii 7-10 ani
2600kcal-copiii 11-13 ani
Aportul caloric:
-Proteine 13% (animală 58-60% , vegetală
40-42%)
-Lipide-32%
-Glucide-55%
Repartiția valorii calorice :

 Dejun – 20%
 Prânz-35-40%
 Cină-20%
 Gustările de dimineață și după masă
câte 10%
Se vor evita:
 Alimente sărate,picante,bucate prăjite
în grăsimi încinse.
Spectrul de produse
Spectrul de produse:
 la baza sunt cerealele integrale (faina de grau
integrala, fulgi de ovaz, orz, orez, paste
integrale)- acestea sunt produse bogate in fibre,
fier si multe din vitaminele complexului B
(tiamina, niacina, acid folic); se recomanda
consumul a 6-9 portii/zi
 urmeaza fructele si legumele (sunt recomandate
legume 3-4 porții, fructe 2-3 porții/ zi),
importanta lor este data de continutul in fibre,
vitamina C, acid folic, potasiu;
 pe urmatoarea treapta avem grupa proteinelor
lactate (lapte integral sau semi – degresat,
iaurturi, branzeturi dulci sau telemea)- datorita
continutului bogat in calciu, potasiu, vitamina D,
se recomanda consumul a 2-4 portii/zi
Spectrul de produse:
 urmeaza grupa de proteine din carne,
peste, oua, legume uscate, leguminoase
– acestea asigura un aport important de
fier si zinc, pe langa bogatul continut in
proteine- aminoacizi esentiali ; se
recomanda consumul a 2-3 portii /zi;
 la varful piramidei se afla grasimile si
dulciurile- ele trebuiesc consumate
ocazional, in portii cat mai mici.
 Recomandarile orientative privind
numărul de porții pentru fiecare
categorie de grupe alimentare fi:
-cereale 6-9 porții,
-legume 3-4 porții,
-fructe 2-3 porții,
-produse lactate 2-4 porții ,
-carne și leguminoase aproximativ 2-3
porții in fiecare zi.
Efectuarea calculului alimentar în
rația copilului:
 Fructe: 1 portie poate fi: 1 mar
mediu, 1 banana mica,1 portocala sau
1 piersica, 1 cana mica (150 ml) de
suc proaspat de fructe, 1/3 - 1/2 cana
de fructe uscate.
 Legume: 1 portie poate fi 1 cana de
supa - crema de legume, 1/2 cana de
piure de legume, 1/2 cana de legume
sote.
 Paine, cereale, orez si paste: 1 portie
poate fi 1 felie mica de paine (20-30 g), 1/2
cana de cereale, orez fiert sau paste fierte.
 Lapte, iaurt si branzeturi: 1 portie poate fi
1 cana de lapte (200-250 ml), 1 iaurt (120-
150 g) sau 2-3 felii de branza (50-75 g)
 Carne, peste, oua, leguminoase,
oleaginoase: 1 portie poate fi 1 bucata de
carne - cat podul palmei (100 g), 1 ou, 1/4
cana de leguminoase gatite (linte, naut,
fasole boabe), 1 lingura de unt de arahide, 1
caus de pumn de oleaginoase (nuci, alune,
migdale, fistic).