Organografie

Rădăcina
Reprezintă organul vegetativ care are rolul de a absorbi apa și sărurile minerale
asigurând nutriția plantei, precum și rolul de fixare a plantelor care au rădăcina în
pământ.

Pe lângă aceste doua funcții de bază, rădăcina poate avea și alte funcții
complementare, ca de exemplu:

 sinteza unor substante organice;

 depozitarea substantelor de rezerva;
 regenerarea plantei;
Fig. STRUCTURA RĂDĂCINII
STRUCTURA RĂDĂCINII LA MONOCOTILEDONATE ŞI
DICOTILEDONATE
Diferite tipuri de tulpini
aeriene
Tulpina

Tulpina este un organ vegetativ articulat, cu

crestere negativ-geotropica, cu rolul de a
conduce apă cu sărurile minerale, cât și
substantele sintetizate, de a genera și susține
frunzele și organele de reproducere.
 Frunza

Frunza este un organ cu simetrie dorso-ventrală, adaptat în primul rând pentru fotosinteză,
care se găsește inserat la nodurile lăstarilor.

In funcție de momentul apariției, frunzele sunt:

-cotiledoane = frunzele embrionare;

-nomofile = frunzele propriu-zise ale plantelor

(alcatuite din teaca, petiol si limb);

-catafile = frunzele care invelesc mugurii sau

nodurile tulpinilor subpamantene;

- hipsofile = frunzele dispuse la baza florilor sau

inflorescentelor (foliole involucrale, spata sau
glumele).
Fig. Structura internă a frunzei
 Organele de reproducere

Floarea este organul care s-a format din axe tulpinale care au suferit numeroase
modificari, adaptându-se la producerea gameților.
Fructul reprezintă ovarul care s-a transformat dupa fecundație, fiind alcătuit din
pericarp cu 3 straturi distincte: epicarp, mezocarp si endocarp)

Fructe cărnoase indehiscente:

- baca – Vitis vinifera (struguri), Lycopersicum esculentum (tomate)
- melonida – Citrullus lanatus (pepene)
- hesperida – Citrullus aurantium (portocal)
- drupa – Prunus avium (cires), Prunus domestica (prun)

Fructe cărnoase dehiscente:

-nuca – Juglans regia (nuc), Aesculus hippocastanum (castan),
Ecballium elaterium (plesnitoare)
-Fructe false (pe langa ovar, mai participa si alte parti ale florii la
formarea fructului)
-poama – Pyrus domestica (par); Malus pumila (mar)
-Fructe multiple: (totalitatea fructelor provenind din carpelele libere
ale unei flori)

- polidrupa – Rubus ideus (mur);

- polinucula – Fragaria moschata (capsun); Rosa canina (maces)

-Fructe compuse: (fructe care se dezvolta dintr-o intreaga

inflorescenta):
- soroza – Morus nigra (dud negru);
- sicona – Ficus carica (Smochin);
- stiulete – Zea mays (porumb)
Sămânța - se formează din ovul, după fecundatie. Integumentele ovulului se
transforma integumentul semintei, din celula secundara se dezvolta endospermul care
reprezinta un țesut de substante de rezerva necesare pentru hrana embrionului.

Tipuri de seminte:
- sferice: mazare (Pisum sativum)
-reniforme: fasole (Phaseolus vulgaris)
- cordate: trifoiul alb (Trifolium repens)
-lenticulare : linte (Lens culinaris)
- ovoide: bostan (Cucurbita pepo)
- seminte mari – castanul porcesc (Aesculus
hippocastanum); nuc (Juglans regia)
-seminte foarte mici – petunia (Petunia
hybrida)
-seminte cu peri – bumbac (Gossypium
hirsutum); plop (Populus nigra).