Sunteți pe pagina 1din 24

Afectiuni intestinale inflamatorii

-BOALA CROHN-

Alexe Cristiana
Mihaela
MG III, grupa1
Epidemiologie.Etiologie si patogenie
BC este o afectiune mai frecventa la rasa alba decat cea neagra, mai frecventa (de 3-6
ori) decat la alte natiuni;cu o incidenta maxima intre 20-40 de ani la ambele sexe
(dar poate sa apara la orice varsta).
Etiologia bolii ramane necunoscuta.Totusi au fost mentionati ca fiind implicati
factorii: genetici,infectiosi,imunologici,psihici.
Boala inflamatorie intestinala(BII) reprezinta un grup de boli inflamatorii cronice ale
tractului gastrointesinal de etiologie necunoscuta.BII poate fi divizata in 2 grupuri
majore: colita ulceroasa nespecifica(CUN) si boala CROHN.

Boala Crohn(ileita terminala,enterita regionala,enterita segmentara,enterita


granulomatoasa) reprezinta o afectiune intestinala cronica segmentara/polisegmentara
nespecifica cu caracter inflamator si granulomatos-ulceros cu localizare preponderenta
in regiunea terminala a ileonului,mai rar in rect, regiunea anala sau in alte regiuni ale
tractului gastrointestinal.
Trebuie să menționăm faptul că, aproximativ jumătate dintre pacienții care prezintă
această boală asociază și manifestări extraintestinale (artrită, uveită, psoriazis,
osteoporoză etc).
Incidenta si prevalenta
Prevalența generală:
– 700.000 persoane (SUA);
– 1.000.000 persoane (Europa);
– varsta de vîrf între 20-40 ani: 18% la 20-39 ani; 13% după 40 ani;
– de 1,1-1,8 ori mai des la femei decît bărbați.

Prevalența la copii:
– 58/100.000;
– 15-25% din toți pacienții cu boala Crohn;
– vîrsta de vîrf - 11 ani;
– raportul băieți/fete de 1,6:1 (SUA).

Et Etiologia bolii ramane necunoscuta.


T Totusi au fost mentionati diversi factori:
- genetici
- infectiosi
- imunologici
= - psihici.
Manifestari morfopatologice
Leziunile din BC pot fi:
- Polisegmentate, separate de zonele aparent sanatoase ( fiind un element
caracteristic-leziuni discontinue/pe sarite ;
- sau poate fi lezat un singur segment intestinal.
- Intinderea segmentului intestinal lezat variaza de la 10 la 60 cm.
- Sunt afectate toate tunicile peretelui intestinal,mezenterul si gg. limfatici regionali.
Regiunile viscerale ale toracelui
Cavitatea toracica cuprinde 3 regiuni topografice viscerale :
-2 regiuni laterale- r. pleuro-pulmonare;
- o regiune mediana- r. mediastinala
MEDIASTINUL
Mediastinul(reg.topografica mediana)
defapt usor deplasata spre stanga.
El contine organe care ii confera un
deosebit interes medico-chirurgical.
Organele mediastinale sunt
inconjurate intr-o atmosfera
conjunctivo-adipoasa ,care le
solidarizeaza.
Este divizat printr-un plan oblic
dianinte-inapoi si de sus in jos,care
uneste unghiu sternal cu marginea
inferioara a vertebrei T,intr-un etaj
superior si unul inferior.
MEDIASTINUL SUPERIOR
Mediastinul superior, raspunde:
-ANTERIOR-manubriului sternal
-POSTERIOR-primelor 4 vertebre toracica.

Formatiunile continute sunt dispuse pe 4 planuri:


a)in primul plan se intalneste TIMUSUL;
b)in al doilea plan VENE
BRAHIOCEFALICE,VCS,NERVII FRENICI
c)planul al treilea cuprinde ARCUL AORTEI
d)in planul al IV-lea : PORTIUNEA TORACICA A
TRAHEEI, NODURILE LIMFATICE
PARATRAHEALE,NODURILE TRAHEOBRONSICE
SUPERIOARE.
MEDIASTINUL INFERIOR
Are 3 compartimente:
 anterior

 mijlociu

 posterior

Mediastinul anterior contine:


 extremitatea inferioara a timusului la copii (iar la adulti t. conjunctiv
adipos de inlocuire)
 ligamentele sternopericardice
 ramuri ale arterelor torcacice interne
 tesut lax si adipos
 nodurile frenice superioare
 nodurile prepericardice
MEDIASTINUL MIJLOCIU
Este compartimentul cel mai mare al mediastinului inferior.
El se intinde intre planul prepericardic si pretraheal.
Contine:
 -pericardul cu inima
 -portiunea inferioara a VCS
 -aorta ascendenta
 -trunchi pulmonar
 -nervi frenici
 -plec cardiac
 -vase pericardo-frenice.
Pericardul
Este un sac fibro-seros care inveleste inima si originea vaselor mari care pleaca
sau vin la ea.
Este alcatuit din 2 formatiuni:
- pericardul fibros (la exterior)
- pericardul seros (la interior)
PERICARDUL FIBROS este fixat de formatiunile din jur prin:
 -lig.sternopericardice sup.si inf.

 -lig.vertebropericardice drept si strang

 -lig.frenico-pericardice (ant. , lat. , drept si stang)

Fata anterioara(STERNOCOSTALA) reprezinta fata chirurgicala.Ea este


abordata in cursul interventiilor chirurgicale.Permite investigatia percutoracica si
ascultatorie a inimii. Vine in raport cu planurile regiunilor sternala si costala
precum si cu elementele mediastinului anterior.
Pe ea se insera recesurile pleurale costomediastinale anterioare drept si
stang,precum si marginile anterioare ale plamanilor.
Fata posterioara a pricardului este in raport cu originea mediastinului
posterior.
Fetele laterale ale sacului pericardic vin in raport cu pleurele
mediastinale.Intre pericard si pleure coboara nervii frenici si vasele
pericardicofrenice,si se gasesc nodurile limfatice pericardice laterale,care
primesc limfa de la pericard.
Baza pericardului fibros adera de fata superioara a diafragmei.Zona de
aderenta raspunde centrului tendinos,in special foliolei anterioare.
Varful trunchiat al pericardului raspunde vaselor mari.
PERICARDUL SEROS este constituit din doua foite:
-una parietala---care captuseste pericardul fibros;
-una viscerala(epicardul)---care acopera inima.
Intre cele doua foite este delimitata cavitatea pericardica.
Datorita dispozitiei relativ complicata a elementelor de la nivelul bazei
inimii,prin reflexia pericardului serios apar o serie de funduri de sac si
diverticuli ai cavitatii.
Cele mai importante sunt sinusul transvers si sinusul oblic.
INIMA
Inima,organ musculocavitar,ocupa aproximativ intregul
mediastin mijlociu.
TOPOGRAFIA CARDIO-PERICARDO-TORACICA
Este reprezentata de zonele de proiectie la nivelul peretilor toracici,ale
sacului pericardic si ale inimii.
Aria de proiectie a pericardului are forma unui patrulater cu marginile
curbe,avand concavitate orientata spre centrul ariei.Marginile
patrulaterului unesc urmatoarele puncte:
 -in dreapta sus: pe marginea superioara a cartilajului II costal, la 2 cm
de marginea sternului
 -in stanga sus: prima articulatie condrosternala;
 -in stanga jos: spatiul V intercostal stang,la 8-10 cm de linia
mediana(proiectia vf. Inimii)
 -in dreapta jos: pe cartilajul costal VI,la 2 cm de marginea sternului.
Aria de proiectie a inimii pe plastronul sterno-costal are de asemenea
forma unui patrulater,cu marginile concave spre centrul zonei, care unesc
urmatoarele puncte:
 punctul superior drept este situat pe marginea superioara a cartilajului III
costal,la 1 cm de marginea sternului;
 punctul superior stang, in spatiul II intercostal,la egala distanta de cele 2
cartilaje alaturate si la 2 cm in stanga sternului;
 punctul inferior stang corespunde varfului inimii;
 punctul inferior drept este situat la nivelul articulatiei V sau VI
condrosternale.

Aceasta arie corespunde cu cea asupra careia,la percutie se obtine un sunet


relativ mat (aria matitatii relative) din cauza interpozitiei marginilor
pulmonare intre cord si peretele toracic.
In interiorul acestei zone se delimiteaza si aria matitatii absolute a
inimii,la nivelul careia,intre cord si peretele toracic nu se mai interpun
decat o mica portiune din recesul pleural.Din cauza rezonantei sternului
in timpul percutiei,in clinica aceasta arie este delimitata doar la stanga
marginii sternale.
Aria matitatii absoluta are forma unui triunghi delimitat astfel:
 baza triunghiului este inferioara si corespunde aproximativ cartilajului
VI costal stang;
 latura dreapta este reprezentata de marginea stanga a sternului;
 latura stanga corespunde proiectiei marginii anterioare a plamanului
stang, la nivelul incizurii cardiace;
 varful este situat pe marginea inferioara a articulatiei IV sternocondrale.
Proiectia posterioara a inimii se face la
nivelul vertebrelor toracice, de la a IV a pana la a VIII
a.Corespondenta diferitelor portiuni ale inimii cu aceste vertebre
este urmatoare:
 planul orizontal dus prin vertebra T4, intretaie originea vaselor
mari(vertebra supracardiaca);
 planul trasat prin T5 intretaie infundibilul si orificiul
aortic(vertebra infundibila);
 planul orizontal dus prin procesul spinos T6,intretaie toate patru
cavitatile inmii in mod aprox. egal(vertebra bazala)
 planul orizontal al vertebrei T7 intalneste cavitatile ventriculare
(vertebra ventriculara);
 vertebra T8 corespunde varfului inimii(vertebra varfului).
Proiectia orificiilor inimii:
 orificiul pulmonar: o linie usor oblica in jos si spre stanga,aproape
orizontala,de-a lungul marginii superioare a cartilajului costal II stg.,cu o
lungime de cca. 22mm;
 orificiul aortic este proiectat putin mai jos,pe o linie de aprox. 21 mm
ce porneste de la extremitatea sternala a cartilajului costal III stang, pana
la linia mediosternala,in dreptul mijlocului spatiului intercostal III;
 orificiul atrioventicular drept se proiecteaza pe stern dupa o linie
oblica, lunga de cca. 38 mm, care porneste de la extremitatea sternala a
spatiului intercostal drept; se indreapta in sus si medial si atinge linia
mediosternala in dreptul articulatiei a IV a sternocondrale;
 orificiul atrioventricular stang are o proiectie de aprox. 34 mm
lungime, aproape in continuarea precedentului ; porneste dintr-un punct
situat putin la stanga liniei mediene si se termina pe marginea inferioara a
cartilajului III costal stang, la o latime de deget de marginea sternului.
EXPLORAREA INIMII
Explorarea inimii se face in mod
curent prin:
o inspectie si palpare (soc apexian);
o percutie pentru delimitarea ariilor
matitatii relative si absolute;
o ascultatie prin care se percep
zgomotele inimii;
o prin examen radiologic si
ecografic.
FOCARELE DE ASCULTATIE ALE INIMII
Focarele de ascultatie ale inimii nu corespund cu zonele de proiectie
ale orificiilor, deoarece zgomotele inimii se propaga pe directia
curentului sanguin si se aud cu intensitate maxima la oarecare
distanta de locul lor producere:
 valva bicuspida este ascultata la varful inimii unde se palpeaza si
socul apexian.
 valva tricuspida se asculta pe linia mediosternala in dreptul
orificiului costal V.
 orificiul pulmonar se asculta in al doilea spatiu intercostal, langa
marginea stanga a sternului.
 orificiul aortic este ascultat in al II-lea spatiu intercostal drept
imediat langa stern.
Arterele mari care pleaca de la inima, aorta si trunchi pulmonar
se gasesc –la originea lor – tot in mediastinul mijlociu, cuprinse in
pericardul fibros, care se continua cu adventitia lor.
Emergenta trunchiului pulmonar este situata pe un plan
anterior fata de cea a aortei.
De la orgine el se indreapta in sus, spre stanga, inapoi, in timp ce
aorta ascendenta se indreapta in sus, spre dreapta si inainte. Acest
fapt determina o incrucisare a celor doua vase.
Ele vin in raport :
 inainte cu elementele mediastinului anterior
 inapoi si in jos cu fata anterioara a atriilor de care sunt separate
prin sinusul transvers al pericardului.
Acest raport este extrem de important in chirurgia cardiaca
intrucat la acest nivel se face clamparea celor doua artere,
pentru instituirea circulatiei extracorporale in interventiile pe
cord.
Fata posterioara a aortei ascendente este incrucisata de
artera pulmonara dreapta.
Fata stanga a trunchiului pulmonar este in raport cu
urechiusa stanga si cu artera coronara stanga; fata dreapta a
aortei ascendente raspunde urechiusei drepte si portiunii
inferioare a VCS.
BIBLIOGRAFIE
 https://library.usmf.md/sites/default/files/2018-
10/Afectiunile_intestinale_inflamatorii_elab._metodica.pdf
http://muhaz.org/manual-de-anatomie-patologica-v2.html?page=16
http://www.editura.bioflux.com.ro/docs/Cazuri-clinice-Volumul-II.pdf
http://89.32.227.76/_files/15448-PCN%2520-
%2520Boala%2520Crohn%2520la%2520copil.pdf