Sunteți pe pagina 1din 12

PORTOFOLIU LA BIOLOGIE

ELEV: OSTROVEANU CRISTIAN


CLASA: A 8-A B
CUPRINS
• 1 – INTRODUCERE
• CAPITOLUL I:
• 2 – CE ESTE POLUAREA?
• 3 – TIPURI DE POLUARE.
• CAPITOLUL II:
• 4 – POLUAREA APELOR.
• 5 – MODURI DE POLUARE.
• 6 – CELE MAI POLUATE RAURI DIN ROMANIA.
• 7 – CONSECINTE ASUPRA VIETUITOARELOR.
• 8 – MASURI CE AR TREBUI LUATE IMPOTRIVA POLUARII APELOR.
• 9 – CONCLUZII
• 10 – BIBLIOGRAFIE
INTRODUCERE
• AM ALES ACEASTA TEMA DOARECE AM VRUT SA DESCRIU PE SCURT
CAT DE POLUATE SUNT APELE, AERUL SI SOLUL DIN ROMANIA.
• IN ACEST PROIECT AM PREZENTAT PE SCURT CATEVA DETALII DESPRE
POLUARE.

1
CE ESTE POLUAREA?
CAP. I

• POLUAREA REPREZINTĂ CONTAMINAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR CU


MATERIALE CARE INTERFEREAZĂ CU SĂNĂTATEA UMANĂ, CALITATEA VIEȚII SAU
FUNCȚIA NATURALĂ A ECOSISTEMELOR (ORGANISMELE VII ȘI MEDIUL ÎN CARE
TRĂIESC). CHIAR DACĂ UNEORI POLUAREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR ESTE UN
REZULTAT AL CAUZELOR NATURALE, CUM AR FI ERUPȚIILE VULCANICE, CEA MAI
MARE PARTE A SUBSTANȚELOR POLUANTE PROVINE DIN ACTIVITĂȚILE UMANE.
SE DISTING URMĂTOARELE CATEGORII: POLUARE FIZICĂ (INCLUZÂND POLUAREA
FONICĂ ȘI POLUAREA RADIOACTIVĂ), POLUAREA CHIMICĂ (PRODUSĂ DE
DIVERSE SUBSTANȚE ELIBERATE ÎN MEDIU SUB FORMĂ GAZOASĂ, LICHIDĂ SAU
DE PARTICULE SOLIDE), POLUARE BIOLOGICĂ (CU GERMENI PATOGENI,
SUBSTANȚE ORGANICE PUTRESCIBILE ETC.). 2
TIPURI DE POLUARE
• EXISTĂ DOUĂ CATEGORII DE POLUANȚI:
• POLUANȚII BIODEGRADABILI SUNT SUBSTANȚE, CUM AR FI CELE CONȚINUTE ÎN APA MENAJERĂ, CARE
SE DESCOMPUN RAPID PRIN UNELE PROCESE NATURALE. ACEȘTI POLUANȚI DEVIN O PROBLEMĂ CÂND SE
ACUMULEAZĂ MAI RAPID DECÂT POT SĂ SE DESCOMPUNĂ.
• POLUANȚII NEDEGRADABILI SUNT SUBSTANȚE CARE NU SE DESCOMPUN, SAU SE DESCOMPUN FOARTE
LENT, ÎN MEDIUL NATURAL. ODATĂ CE APARE CONTAMINAREA, ESTE DIFICIL SAU CHIAR IMPOSIBIL SĂ SE
ÎNDEPĂRTEZE ACEȘTI POLUANȚI DIN MEDIU. COMPUȘII NEDEGRADABILI CUM AR FI DICLOR-DIFENIL-
TRICLORETANUL, DIOXINELE, BIFENILII POLICLORURAȚI (BPC) ȘI MATERIALELE RADIOACTIVE POT SĂ AJUNGĂ
LA NIVELE PERICULOASE DE ACUMULARE ȘI POT SĂ URCE ÎN LANȚUL TROFIC PRIN INTERMEDIUL
ANIMALELOR. DE EXEMPLU, MOLECULELE COMPUȘILOR TOXICI POT SĂ SE DEPUNĂ PE SUPRAFAȚA
PLANTELOR ACVATICE FĂRĂ SĂ DISTRUGĂ ACELE PLANTE. UN PEȘTE MIC CARE SE HRĂNEȘTE CU ACESTE
PLANTE ACUMULEAZĂ O CANTITATE MARE DIN ACESTE TOXINE. UN PEȘTE MAI MARE SAU ALTE ANIMALE
CARNIVORE CARE SE HRĂNESC CU PEȘTI MICI POT SĂ ACUMULEZE O CANTITATE MAI MARE DE TOXINE.
ACEST PROCES SE NUMEȘTE „BIOACUMULARE”. 3
POLUAREA APELOR
CAP. II

• CEREREA DE APĂ POTABILĂ ESTE ÎN CREȘTERE CONTINUĂ ODATĂ CU CREȘTEREA POPULAȚIEI


GLOBULUI. DIN ANUL 1942 PÂNĂ ÎN ANUL 1990 PRELUAREA APEI POTABILE
DIN RÂURI, LACURI, REZERVOARE ȘI SURSE SUBTERANE A CRESCUT DE PATRU ORI. DIN TOTALUL
APEI CONSUMATE ÎN STATELE UNITE ÎN 1995, 39% A FOST PENTRU IRIGAȚIE, 39% A FOST
PENTRU GENERAREA DE CURENT ELECTRIC, 12% A FOST FOLOSITĂ PENTRU ALTE UTILITĂȚI;
INDUSTRIA ȘI MINERITUL AU FOLOSIT 7% ȘI RESTUL A FOST FOLOSITĂ PENTRU ANIMALELE
DOMESTICE ȘI ÎN SCOPURI COMERCIALE.
• APA MENAJERĂ, APA INDUSTRIALĂ ȘI PRODUSELE CHIMICE FOLOSITE ÎN AGRICULTURĂ, CUM
AR FI ÎNGRĂȘĂMINTELE ȘI PESTICIDELE SUNT PRINCIPALA CAUZĂ A POLUĂRII APELOR. ÎN
STATELE UNITE, 37% DIN LACURI ȘI ESTUARE ȘI 36% DIN RÂURI SUNT PREA POLUATE PENTRU
PRACTICAREA PESCUITULUI SAU ÎNOTULUI ÎN CEA MAI MARE PARTE A ANULUI. ÎN ȚĂRILE ÎN
CURS DE DEZVOLTARE, MAI MULT DE 95% DIN APA MENAJERĂ ESTE ARUNCATĂ ÎN RÂURI ȘI
GOLFURI, CREÂND UN RISC MAJOR PENTRU SĂNĂTATEA
MODURI DE POLUARE
• ÎNGRĂȘĂMINTELE CHIMICE CUM AR FI FOSFAȚII ȘI NITRAȚII FOLOSIȚI ÎN AGRICULTURĂ SUNT VĂRSATE ÎN LACURI
ȘI RÂURI. ACESTEA SE COMBINĂ CU FOSFAȚII ȘI NITRAȚII DIN APA MENAJERĂ ȘI MĂRESC VITEZA DE DEZVOLTARE
A ALGELOR. APA POATE SĂ AJUNGĂ „SUFOCANTĂ” DIN CAUZA ALGELOR CARE SUNT ÎN DESCOMPUNERE ȘI
CARE EPUIZEAZĂ OXIGENUL DIN EA. ACEST PROCES, NUMIT EUTROFIZARE, POATE CAUZA MOARTEA PEȘTILOR ȘI
A ALTOR FORME DE VIAȚĂ ACVATICE. LA SFÂRȘITUL ANILOR '90 ÎN APELE DINTRE GOLFUL DELAWARE ȘI GOLFUL
MEXIC AU MURIT MII DE PEȘTI DIN CAUZA DEZVOLTĂRII UNEI FORME TOXICE DE ALGE NUMITĂ PFISTERIA
PISCICIDA. SE CREDE CĂ MOTIVUL PENTRU DEZVOLTAREA ACESTEI SPECII TOXICE DE ALGE A FOST DEVERSAREA
DEȘEURILOR URBANE ȘI INDUSTRIALE ÎN LACURI ȘI RÂURI.
• EROZIUNEA CONTRIBUIE ȘI EA LA POLUAREA APELOR. PĂMÂNTUL ȘI NĂMOLUL DUSE DE APĂ DE PE DEALURILE
DEFRIȘATE, PĂMÂNTURILE ARATE SAU DE PE TERENURILE DE CONSTRUCȚIE POT SĂ BLOCHEZE CURSUL APELOR ȘI
SĂ OMOARE VEGETAȚIA ACVATICĂ. CHIAR ȘI CANTITĂȚI MICI DE NĂMOL POT SĂ ELIMINE UNELE SPECII DE PEȘTI.
DE EXEMPLU, CÂND DEFRIȘĂRILE ÎNDEPĂRTEAZĂ ÎNVELIȘUL DE PLANTE AL VERSANȚILOR DEALURILOR, PLOAIA
POATE SĂ DUCĂ PĂMÂNT ȘI NĂMOL ÎN RÂURI, ACOPERIND PIETRIȘUL DIN ALBIA UNUI RÂU UNDE PĂSTRĂVII SAU
SOMONII ÎȘI DEPUN ICRELE. 5
CELE MAI POLUATE RAURI DIN
ROMANIA
• MAREA NEAGRA ESTE POLUATA DE EVACUARILE DE APA
UZATA INSUFICIENT EPURATA SAU NEEPURATA SI
DE ACTIVITATEA INTENSA DIN PORTURILE MARITIME
• MAREA NEAGRA ESTE POLUATA SI DE EXPLOATAREA
RESURSELOR MINERALE, PETROL SI GAZE DIN
PLATOUL CONTINENTAL.
• DE ASEMENEA, APA DIN RAUL DAMBOVITA ESTE FOARTE
PROASTA, DEGRADANDU-SE DUPA EVACUAREA
APELOR UZATE IN SECTIUNEA GLINA, AJUNGAND LA O APA
DE CALITATEA A V-A (PROASTA),
IN SECTIUNILE BALACEANCA SI BUDESTI. 6
CONSECINTE ASUPRA VIETUITOARELOR
CAP. III

• UN EFECT IMPORTANT AL POLUARII ESTE PLOAIA ACIDA, CARE A CAZUT


CATASTROFE ECOLOGICE MAJORE IN CANADA, SUA SI N-V EUROPEI. DIN CELE
85.000 DE LACURI DIN SUEDIA, 16.000 AU DEVENIT ACIDE SI 5.000 SUNT
COMPLET DEPOPULATE DE PESTI. DIN 1976, 4.000 DE LACURI AU FOST TRATATE
CU APA DE VAR PENTRU A NEUTRALIZA ACIDUL SI A RESTAURA ECHILIBRUL.
• PLOAIA ACIDA SE FORMEAZA CAND POLUAREA DIN AER SE COMBINA CU
PLOAIA SI NINSOARA. PESTII SUNT CONTAMINATI DIRECT DE ACEST FENOMEN,
IAR ANIMALELE TERESTRE SUNT CONTAMINATE SI ELE CAND BEAU APA.
• COPACII SI RESTUL VEGETATIEI SUNT AFECTATE DE PLOAIA ACIDA, PENTRU CA ISI
EXTRAG DIN PAMANT APA SI SUBSTANTELE
NUTRITIVE. 7
MASURI CE AR TREBUI LUATE IMPOTRIVA POLUARII APELOR
• CONSTRUIREA DE BARAJE ȘI ZONE DE PROTECȚIE A APELOR;
• INTERZICEREA ARUNCĂRII ȘI DEPOZITĂRII LA ÎNTÂMPLARE PE MALURILE SAU ALBIILE RÂURILOR A DEŞEURILOR DE
ORICE FEL;
• REALIZAREA CONTROLULUI DEPOZITĂRII ȘI EVACUĂRII DEŞEURILOR SOLIDE, ASTFEL ÎNCÂT SUBSTANŢELE NOCIVE
SĂ NU SE INFILTREZE ÎN PÂNZA FREATICĂ;
• CONSTRUIREA DE BAZINE SPECIALE PENTRU COLECTAREA DEȘEURILOR ȘI REZIDUURILOR, PENTRU A ÎMPIEDICA
DEVERSAREA DIRECTĂ A ACESTORA ÎN APELE DE SUPRAFAȚĂ;
• ORGANIZAREA CORECTĂ A SISTEMELOR DE APĂ POTABILĂ ȘI CANALIZARE LA NIVEL LOCAL;
• CONSTRUIREA DE STAŢII SAU SISTEME DE EPURARE A APELOR UZATE ALE LOCALITĂȚILOR;
• DISTRUGEREA PRIN DEZINFECȚIE A GERMENILOR PATOGENI CONȚINUȚI ÎN APE REZIDUALE ALE UNOR INSTITUȚII
(SPITALE), ABATOARE, UNITĂȚI ALE INDUSTRIEI CĂRNII;
• ECHIPAREA CU SISTEME DE REŢINERE ŞI COLECTARE A SUBSTANŢELOR RADIOACTIVE DIN APELE REZIDUALE
ALE UNITĂŢILOR INDUSTRIALE ÎN VEDEREA REȚINERII ȘI NEUTRALIZĂRII SUBSTANȚELOR CHIMICE POTENȚIAL
TOXICE.
CONCLUZII
• IN VEDEREA PROTECTIEI CALITATII APELOR DE SUPRAFATA SI SUBTERANE DIN
BAZINUL HIDROGRAFIC JIU SI IMBUNATATIREA CALITATII ACESTORA SE IMPUN
CUNOASTEREA SI EVIDENTA EXPLOATARILOR DIN SUBTERAN CARACTERIZATE
PRINTR-O SERIE DE ACTIUNI, CARE CONCURA LA GOSPODARIREA JUDICIOASA A
RESURSELOR DE APA SUBTERANE SI MASURI CARE SA ASIGURE CONSERVAREA SI
PROTECTIA RESURSELOR DE
APA.

9
BIBLIOGRAFIE
• HTTPS://WWW.WIKIPEDIA.ORG
• HTTP://WWW.ZIARE.COM/MEDIU/SALUBRIZARE/MAREA-NEAGRA-SI-DAMBOVITA-PRINTRE-CELE-MAI-POLUATE-
APE-DIN-ROMANIA-1044390
• HTTPS://WWW.ADROLTENIA.RO/WP-CONTENT/UPLOADS/2014/05/CAP.-6-MEDIU.PDF
• HTTPS://WWW.SCRIBD.COM/PRESENTATION/96668654/EFECTELE-POLUARII-ASUPRA-VIETUITOARELOR
• HTTP://WWW.REC.MD/SITES/ALL/THEMES/DAYCARE/DOCUMENTS/PUBLICATZII/CRCS/CRCS%20LEFLET%20RM
.PDF

10