Prevenirea fenomenului

Burnout

Formatori: Baranețchi Viorica, Fediuș Olga

Psihologi școlari
Ce reprezintă pentru dumneavoastră
activitatea profesională?
 S-a constata că la locul de muncă stresul sau epuizarea sa
manifestat ca rezultat „al unor resurse psihice insuficiente pentru
a face faţă solicitărilor şi exigeţelor profesionale”.

Cercetătorii vorbesc de un tip aparte de stres numit

bornout în termeni diferiţi: stres ocupaţional, stres profesional sau
stres în activitatea profesională, care acoperă una şi aceeaşi
entitate.
Cele mai frecvente simptome ale arderii
profesionale:

• Epuizare
• Oboseală constantă
• Tulburari de somn
• Performanță redusă
• Probleme de concentrare și memorie
• Incapacitatea de a lua decizii
• Inițiativă și imaginație reduse
• Alte semne:

• Indiferenţă
• Tendința de a plânge
• Sentiment de leșin
• Nelinişte
• Pierderea empatiei
• Cinis
• Relații tensionate cu grupul de colegi
• Probleme de relație și / sau familiale
 Stadiile fenomenului arderii
profesionale
1 2 3 4

Cantitate ridicată de lucru + Epuizare fizică / emoţională + Depersonalizare + Disperare / neajutorare / aversiune =
Tehnică de relaxare și detașare a oboselii
cronice:
,,MeloTerapia’’
 Arderea profesională este o depresie ale cărei cauze se
află la locul de muncă sau în stilul de muncă.

Această oboseală cronică profesională poate avea și

manifestări fiziologice precum: cefalee, migrene, tulburări
digestive, insomnie sau un somn de proastă calitate.

Stresul psihologic tinde să fie cel mai intens în domeniile

care ne preocupă cel mai mult şi unde avem cele mai mari
responsabilităţi: familia şi serviciul.
 Incapacitatea de a face faţă la cerinţele conflictuale ale
locului de muncă sau necunoaşterea exactă a responsabilităţilor
de lucru pot afecta mai des asistentele, angajații MAI, profesorii
şi lucrătorii sociali.

Ceea ce au în comun aceste ocupaţii este focalizarea pe

„lucrul cu oamenii”.

Ca un aspect interesant, sindromul Burnout poate fi chiar

şi „contagios”. Angajaţii care suferă de epuizare sunt mai
predispuşi să intre în conflict cu colegii sau să întrerupă cerinţele
care necesită lucru în echipă şi fiind mai nemotivaţi. Astfel, şi
colegii acestor persoane sunt expuşi la un risc mai mare de
sindrom al arderii profesionale
 Corelaţia dintre stresul profesional şi automotivarea.
Cu cât subiecţii deţin stres intens, cu atât automotivarea este redusă, iar cu cât stresul este redus,
atunci subiecţii sunt automotivaţii să reziste la locul de muncă evitînd epuizarea profesională.
 Tehnica sociometrică:

,, Distanța psihologică’’