ARHITECTURA

SISTEMULUI FĂRĂ FIR

Elemente generale privind rețelele wireless
Retelele wireless sunt acelea in care transmisia de voce si de date se
realizeaza prin intermediul undelor radio.

Comparativ cu mediul de transmisie al unui sistem wired, mediul unui sistem

wireless este nesigur, are o a lățime de bandă mică, dar suporta mobilitatea.
In cadrul mediului cablat semnalele sunt transmise fizic prin diferite fire, dar
toate transmisiunile wireless se realizeaza prin același mediu-aerul.

Conexiunea wireless este folosită în situația în care instalarea cablurilor

este anevoioasă sau este necesară mobilitatea computerelor. Adăugarea în
timp de noi echipamente în rețea se face cu mare usurința, fără a fi
necesare lucrări de reamenajare a incăperii (instalări cabluri și mascarea
lor).
 Caracteristicile conexiunii wireless:
- funcționeaza în banda 2,4GHz (802.11b si 802.11g), iar 802.11a in banda 5GHz;
- utilizeaza tehnica spectrului împrăștiat;
- pentru emisia radio nu este necesară aprobarea din partea forurilor abilitate.

Rețelele wireless pot opera în doua moduri: Ad-hoc și Infrastructure.

Modul Ad-hoc asigură conexiunea wireless directă între două calculatoare (dotate cu plăci de rețea
wireless), fără comunicare cu rețeaua cablată. Funcționarea în acest mod permite doar transferul
fișierelor între calculatoare. O reţea Ad-hoc permite fiecărui echipament să comunice direct unul cu
altul. Nu există un Access Point care să controleze comunicaţia între echipamente. Reţelele Ad-hoc
sunt capabile să comunice doar cu alte echipamente, nu sunt capabile să comunice cu niciun
echipament în modul infrastructură sau orice echipament conectat la o reţea pe cablu. În plus,
securitatea în modul Ad-hoc este mai puţin sofisticată în comparaţie cu modul de reţea infrastructură.
Modul de reţea Infrastructură necesită utilizarea unui Access Point. Echipamentul Access Point
controlează comunicaţia Wireless şi oferă câteva avantaje importante faţă de reţeaua Ad-hoc. De
exemplu, o reţea bazată pe Infrastructură are un nivel mai înalt de securitate, viteze de transmitere a
datelor mai rapide şi integrare cu o reţea pe fir.
Wireless Local Area Network (WLAN)

O rețea wireless locală este o rețea wireless ce face posibilă comunicarea intre doi sau mai mulți
utilizatori, având o viteza relativ mare, comparativ cu cea permisă de o rețea celulară”.
Această rețea este similară Ethernet-ului, cu excepția faptului ca Ethernet-ul este cablat iar WLAN este
wireless și permite mobilitatea utilizatorului.

IEEE 802.11 este primul standard WLAN și, până în prezent, singurul care are o piață asigurată.
Activitatea de standadizare IEEE 802.11a luat naștere în anul 1987, ca parte a standardului IEEE
8.4 token bus.
Standardul 802.11 a evoluat mai tarziu, apărând astfel urăatoarele standarde: 802.11b, 802.11a,
802.11g, 802.11n si 802.11s. Ultimele standarde permit transferul datelor de dimensiuni mai mari,
iar 802.11s poate avea rețea de tip pânză de păianjen.
Dupa multe dezbateri, participanții la grupul IEEE 802.11au ajuns la un acord comun, și astfel au
formulat un numar de cerințe ce trebuiau indeplinite de standardul 802.11:
- un singur MAC ce suportă mai multe straturi PHY;
- mecanisme ce permit suprapunerea mai multor rețele, aflate în aceeași zonă;
- dispozitii care să se ocupe de interferența provocată de alte benzi ISM radio;
- mecanism care să rezolve problema “terminalelor ascunse” ;
- opțiuni pentru a sprijini serviciile contra timp;
Arhitectura rețelei
IEEE 802.11 permite existența a trei tipuri de rețele: retea infrastructurală sau unfrastructura de rețea,
retea ad-hoc și rețea “pânză de păianjen”.

In cadrul rețelei infrastructurale, mai multe stații (utilizatori) sunt conectate direct la un hub sau
punct de acces (AP), conectat la un sistem de distribuție. Un grup format dintr-un AP și mai
multe stații mobile poartă numele de (BSS-Basic Service Set), acesta permițând accesul
utilizatoriilor la o rețea cu fir, cum ar fi Internetul.. Orice tip de informație, ce trebuie transferată
de la o stație la alta, ajunge intâi la punctual de acces. Stația hub controlează celelalte stații și
monitorizează stația ce a transmis mesajul, reușind astfel să realizeze un acces organizat.
Aceasta rețea este specifică rețelelor de telefonie, toti abonații aflați intr-o zona de transfer sunt
conectați la oficiul central.
Retele wireless pentru standardul 802.11: infrastructurala (a), ad-hoc (b), panza de paianjen (c)

In cadrul rețelei ad-hoc, stațiile sunt conectate direct intre ele, fără a necesita existența unui AP.
Această rețea se mai numește rețea peer-to-peer, iar modul său de operare este cunoscut sub
numele de BSS independent (IBSS).