CEREBELUL

CEREBELUL:
- conformatie exterioara
-raporturi
-vascularizatie
• Raporturi:
• superior: vine in raport cu lobii occipitali ai
emisferelor cerebrale, de care este separat printr-o
prelungire a durei mater numita cortul cerebelului.
• Inferior: se sprijina pe fata endocraniana a solzului
occipital si acesta impreuna cu cortul cerebelului
inchid loja cerebeloasa
• Pe suprafata exterioara a neurocraniului, loja
cerebeloasa se proiecteaza sub linia care prelungeste
apofiza zigomatica pana la protuberanta occipiatala
externa.
• Asezat posterior trunchiului cerebral, cerebelul
ramane totusi legat in derivatie cu segmentele
acestuia prin 3 perechi de cordoane nervoase numite
pedunculi cerebelosi. Se deosebesc astfel:
• 2 pedunculi cerebelosi inferiori acre il leaga de bulb
si maduva si care in portiunea lor bulbara se numesc
corpi restiformi
• 2 pedunculi cerebelosi mijlocii foarte dezvoltati la
om, care unesc emisferele cerebelului de fetele
laterale ale puntii.
• 2 pedunculi cerebelosi superiori care fac legatura cu
pedunculii cerebrali.
• Pedunculii cerebelosi superiori marginesc fata dorsala
a puntii si converg pentru a patrunde in mezencefal
sub tuberculii quadrigemeni.
• Intre cei 2 pedunculi cerebelosi superiori se intinde o
lama de substanta nervoasa numita val medular
anterior(valvula lui Vieussens). Ea are forma
triunghiulara cu baza in jos spre cerebel, cu a carui
substanta alba se continua, varful indreptat in sus
numit fraul valului si care se termina intre cei 2
tuberculi quadrigemeni posteriori.
Conformatie exterioara: cerebelul are forma ovalara cu marele
ax transversal lung de 8-10 cm, inaltime si diametru antero-
posterior fiind de aproximativ 5 cm
• El este alcatuit dintr-o proeminenta mediana alungita antero-
posterior numita vermis si 2 emisfere cerebeloase situate
lateral. In ansamblu, cerebelul prezinta: 2 fete (sup si inf),
despartite de o circumferinta pe care se afla un sant adanc
fisura orizontala.

• Fata superiora: se gaseste pe linia mediana iar lateral de o

parte si de alta emisferele cerebeloase care pe aceasta fata sunt
plane si usor inclinate in jos si inafara. Prin intermediul
cortului cerebelului, fata sup vine in raport cu fata inf a lobilor
occipitali ai emisferelor cerebrale.
• Fata inferioara: prezinta pe linia mediana un sant
adanc si larg vallecula in profunzimea caruia se
gaseste vermisul inferior. Lateral, emisferele
cerebeloase sunt convexe si vin in raport cu fosele
cerebeloase ale occipitalului.
• Circumferinta cerebelului: prezinta 2 incizuri ant si
post.
• Incizura ant, mult mai larga, este orientata spre
ventriculul al IV-lea. Poate fi considerata fata ant a
cerebelului si are 2 etaje. Etajul inf prez pe linia
mediana extremitatea ant a vermisului-lueta-de pe
laturile careia se detaseaza transversal 2 lame de
substanta alba-valul medular posterior- care o unesc
cu lobulul floculos.
• Inferior, valul medular posterior se continua cu membrana
tectoria. Etajul sup prezinta pe linia mediana fastigium,
infundibulul ventriculului IV-lea, iar lateral, extremitatile
cerebeloase, unite, ale pedunculilor cerebelosi.
• Incizura posterioara prezinta extremitatea post a vermisului si
in ea patrunde coasa cerebelului (falx cerebelli).Pe suprafata
cerebelului se gasesc santuri mai adanci, fisuri care impart
cerebelul in lobi si altele mai superficiale care il imaprt in
lobuli si folii.
• Pe fata superioara, fisura primara separa lobul ant de cel post.
Pe fata inf, fisura postnodulara separa lobul post de lobul
floculonodular. In afara acestor fisuri, lobul post prezinta
fisura posterosuperioara (santul circumferential) si pe fata
inf, fisura prepiramidala.
• Lobulatia cerebelului: Suprafata cerebelului este
impartita in lobuli de o serie de santuri care se
continua de pe vermis pe emisfere. Se realizeaza
astfel,o corespondenta intre lobulatia vermisului si
cea a emisferelor cerebeloase. Limitele anatomice ale
lobulilor nu corespund intrutotul organizarii
functionale a cerebelului.
• Filogenetic, ontogenetic si functional, cerebelul este
alcatuit din: arhicerebel, paleocerebel si neocerebel.
• Lobul floculonodular este in filogeneza primul care
se dezvolta. El constituie arhicerebelul si in corelatie
cu sistemul vestibular (vestibulocerebel) are rolul in
monitorizarea echilibrului.
• Lobul ant impreuna cu piramida si uvula formeaza
paleocerebelul. El este conectat cu proprioceptorii prin caile
spinocerebeloase si are rol in controlarea tonusului muscular.
• Lobul post, cel mai voluminos si cel mai nou filogenetic,
constituie neocerebelul. Este conectat cu neocortexul prin
sistemul cortico-ponto-cerebelos, avand rol in coordonarea
actului motor voluntar.
• Vascularizatie:
• Cerebelul este irigat de cele trei ramuri ale arterei baziIare: artera
cerebeloasa superioara, artera cerebeloasa antero-inferioara si artera
cerebeloasa postero-inferioara.
• Arterele cerebeloase inferioare: ramuri laterale ale arterelor vertebrale,
vascularizeaza mai ales suprafata inferioara a cerebelului. Artera
cerebeloasa postero-inferioara circula intre tonsila si bulb, catre vermisul
inferior unde se ramifica la uvula, piramis si nodulus, cu multiple ramuri
spre plexul coroid al ventricolului IV.
• Artera cerebeloasa medie inferioara:(inconstanta) merge spre artera
bazilara catre unghiul dintre punte si bulb, ajungandu-se la flocculus pe
care il iriga. Aceasta artera cu ramurile sale laterale vascularizeaza parti din
tonsila si lobus biventer.
• Artera cerebeloasa antero-inferioara: ram al portiunii mijlocii al arterei
bazilare circula intre locul de emergenta al nervului facial (VII) si acustico-
vestibular (VIII) angajandu-se in santul dintre amigdala cerebeloasa, fata
laterala a bulbului si flocculus lateral dand mici ramuri spre suprafata
inferioara a cerebelului, folium vermis si partea laterala a lobului biventer,
semilunar inferior si superior.
• Artera cerebeloasa superioara porneste tot din artera bazilara inapoia punctului de
emergenta a nervului oculo-motor si merge pe partea anterioara a punti intre
trunchiurile nervilor cranieni III si IV si se ramifica pe fata artero-superioara a
cerebelului, irigand vermisul superior pana la tuber vermis.
• Venele cerebelului ca si arterele poseda un circuit asemanator, deosebindu-
se: vene mediane sau vermiene si vene laterale. Vena mediana superioara
primeste sange din vermisul superior si interiorul cerebelului si se varsa in
vena lui Galen, in timp ce vena mediala inferioara care primeste sangele
din vermisul inferior si zona invecinata se varsa in sinusul drept si lateral.
Venele laterale superioare care colecteaza sangele din emisfere, tonsile si
flocculus se distribuie tot in sinusul lateral.
• Aspect pe sectiune: substanta cenusie dispusa periferic
alcatuind scoarta cerebeloasa si central sub forma nucleilor
cerebelosi. Substanta alba este dispusa la inetrior sub forma
centrului medular care trimite prelungiri ramificate spre
scoarta (,,arborele vietii,, pe sectiuni sagitale) si spre trunchiul
cerebral sub forma pedunculilor cerebelosi.
• De la suprafata spre profunzime, scoarta cerebeloasa este
alcatuita din 3 straturi: molecular, ganglionar, granular.